Constanta.RO

Cum a aranjat gaşca lui Nicuşor Constantinescu dezvoltarea pescuitului din fonduri europene

0

Mai pe muţeşte, mai pe ascuns, pescuitul industrial se reinventează din fonduri europene, în beneficiul unor personaje care ştiu bine coridoarele Consiliului Judeţean Constanţa. Printre cei care au accesat sau sunt pe punctul să acceseze fonduri substanţiale puse la bătaie de UE se află şi persoane care nu aveau în trecut nicio legătură cu pescuitul. Nimic din activitatea lor trecută nu prefigura recenta orientare şi nimic nu-i recomanda pentru aceasta. Desigur, domeniul e deschis oricui, căci trăim într-o ţară aşa-zis liberă. Dar nu pare cel puţin ciudat că regia de drumuri a Consiliului Judeţean Constanţa se va apuca de construit bărci, de împletit plase pescăreşti şi coşuri de răchită? Nu e dubios că „pescarii” care vor adapta Portul Midia la condiţiile pescuitului costier au sediul chiar în clădirea în care funcţionează TV Neptun? Şi nu e împotriva naturii ca proiectele de finanţare să fie votate, printre alţii, de o fundaţie specializată în masaje de sănătate?

FLAG-ul de nord: cherhanaua Prezent, fundaţia de masaje şi specialistul în pescuit oceanic

Ave-Maria

Interesul pentru pescuitul industrial s-a aprins ca o flacără violet în sufletele unor aleşi… prin 2011. La acea dată, Consiliul Judeţean Constanţa punea bazele Asociaţiei Grup Local Dobrogea Nord, cu scopul dezvoltării durabile a zonelor pescăreşti din partea de nord a judeţului Constanţa. Nimeni n-a auzit de vreo dezbatere publică a proiectului. Acţionând în baza unor criterii doar de ei ştiute, şefii CJC-ului au hotărât să se asocieze în cadrul pomenitului Grup Local (sau FLAG, după prescurtarea din sintagma englezească Fisheries Local Action Group) cu firma Prezent SRL, (reprezentată de Emilia Cornelia Amzaru), cu Organizaţia Pescărească a Producătorilor Ghindăreşti-Cernavodă (reprezentată prin Dumitru Damian, născut în anul 1939), cu Fundaţia Ave Maria (care prestează, potrivit contului de Facebook „servicii de energie solară, medicină&sănătate, masaj”), cu unitatea administrativ-teritorială Comuna Topalu.

CristianDariePrintre fondatori mai apăreau Universitatea Maritimă Constanţa şi reputatul specialist în pescuitul oceanic şi profesor universitar de oceanografie Nicolae Papadopol. Trebuie să spunem că SC Prezent SRL deţine cherhanaua din Mamaia, zona Pescărie, cea care pe vremuri aparţinuse SC Condemar SA. În 2003, din raţiuni bizare, Condemarul a decis să se asocieze în SC Prezent SRL, aducând ca aport la capitalul social tocmai cherhanaua în cauză. Potrivit Vrajitorul.Eu, pe 24.03.2004, Condemar SA şi-a cesionat părţile sociale şi aportul în natură către Emilia Amzaru, cu ridicola sumă de 705 milioane de lei vechi. Preşedinte al asociaţiei de nord a fost desemnat Cristian Darie (foto), adjunctul lui Nicuşor Constantinescu, pe atunci proprietar al unui număr de opt imobile în comuna Topalu (în mod curios, singura comună cooptată în FLAG). Între timp, Darie şi-a înstrăinat imobilele din Topalu, prin contracte de donaţie şi de vânzare-cumpărare cu preţuri neverosimil de mici, aşa cum reiese din declaraţia sa curentă de avere.

FLAG-ul de sud: asociaţia Corinei Martin, cherhanaua din Sinoe şi specialistul Dimoftache

În aceeaşi perioadă, lua naştere şi asociaţia-soră Grup Local Dobrogea Sud, sub coordonarea Comunei Agigea. Printre fondatorii structurii din sud se mai găseau Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Litoral-Delta Dunării (condusă de cunoscuta promotoare de festivaluri antice Corina Martin), Asociaţia Pescarilor Profesionişti Marea Neagră Sud Mangalia (condusă de Mihai Daniel Manole), Asociaţia Pescarilor şi Recoltatorilor de Fructe de Mare Constanţa (reprezentată de Gabriel Iacob), Asociaţia Comunelor din România, filiala Constanţa, specialistul piscicol Gabriel Dimoftache şi comuna Tuzla.

corina martin tomiris

Corina Martin

Printre fondatorii grupului de sud se mai găseau şi două societăţi comerciale din domeniul piscicol. Prima dintre ele se numeşte Dec Fish SRL şi are sediul pe grindul Lupilor, în localitatea Sinoe, aflată în nordul cel mai îndepărtat al judeţului. De ce au fost incluşi pescarii de nord în FLAG-ul de sud, doar fondatorii ştiu. În sfârşit, a doua societate, pe numele ei Sarda Fish SRL, are un istoric aproape geamăn cu cel al societăţii Prezent SRL, cooptată în FLAG-ul de nord. Astfel, Sarda Fish deţine o cherhana în Agigea, care a fost inclusă în capitalul său social ca aport adus în 2003 de compania de stat Condemar SA Constanţa. La scurt timp, Condemarul s-a retras din Sarda Fish, lăsănd în deplina proprietate a acestei firme cherhanaua adusă ca aport, la fel ca şi în cazul SC Prezent SRL.

Cele două FLAG-uri, compuse după criterii netransparente, aşa cum am arătat, deţin un rol cheie în acordarea fondurilor europene prin Programul Operaţional pentru Pescuit. Tocmai de aceea, s-ar fi impus ca înfiinţarea lor să fie precedată de o serioasă dezbatere publică. Dar nimeni nu s-a mai împiedicat de aceste aspecte.

Porturile pescăreşti de la Marea Neagră. Rolul cheie îl deţine o asociaţie cu sediul la TV Neptun

Aranjarea unor aleşi în viitoarea dezvoltare a pescuitului industrial pe bani europeni a continuat cu un alt mare proiect de anvergură. Astfel, în luna mai 2013, Nicuşor Constantinescu, preşedintele pe atunci nesuspendat al CJC-ului, s-a înfăţişat în plenul judeţului cu nouă proiecte. Toate vizau perfectarea unor parteneriate cu asociaţii nonguvernamentale ce aveau în titulatură îmbietoare cuvinte din zona pescărească. Datele financiare, aporturile părţilor şi toate celelalte bagatele care trebuiau să definească obiectul asocierii/parteneriatului nu au fost cuprinse în hotărâri. În schimb, în cuprinsul hotărârilor se prevedea încheierea unor acte adiţionale ulterioare, prin care urmau să se stabilească aporturile şi atribuţiile partenerilor. Crunta ilegalitate nu a fost atacată în contencios-administrativ, deşi este limpede pentru oricine că aleşii judeţului au transferat unor asociaţii dreptul de a dezvolta porturi pescăreşti la Marea Neagră, fără nicio procedură publică de selecţie. Astfel, Asociaţia Pro-Pescador Tulcea, condusă de Daniel Buhai, a devenit partener pentru dezvoltarea porturilor pescăreşti de la Năvodari-digul de Sud, Mamaia Popas Pescăresc şi Eforie Sud. Federaţia RO-Pescador, reprezentată de acelaşi Daniel Buhai, a devenit partener pentru modernizarea Portului Midia cu facilităţi pentru activitatea de pescuit. Aşa cum am arătat într-un articol anterior, Ro-Pescador are sediul pe bulevardul Mamaia 296, în aceeaşi clădire în care funcţionează şi TV Neptun, televiziunea fondată de Nicuşor Constantinescu, Radu Mazăre, Sorin Strutinsky şi Mihail Cârciog. În mod cu totul dubios, în hotărârea CJC prin care RO-Pescador a devenit partener oficial pentru dotarea Portului Midia cu facilităţi pentru pescuit maritim costier, adresa acesteia a fost menţionată în fals pe Bulevardul Mamaia 236.

Federatia-Pescador-2Alte asociaţii au devenit partenere ale CJC-ului pentru înfiinţarea unor porturi pescăreşti în partea de sud a litoralului: Asociaţia Pescarilor şi Recoltatorilor de Fructe de Mare (la Tuzla), Asociaţia Olimpus 1 (la Olimp), Asociaţia Pescarilor Profesionişti Marea Neagră (la 2 Mai) şi Asociaţia Pescarilor Profesionişti Marea Neagră Sud (la Vama Veche). Asociaţia Olimpus 1 are drept preşedinte pe omul de afaceri Vasile Briceag, cel care deţine un restaurant cu specific pescăresc pe plaja de la Olimp, acolo unde obişnuia să tragă preşedintele CJC Nicuşor Constantinescu, înainte de a lua drumul Americii în vederea tratării problemelor sale de sănătate.

Bănuţii din sud merg la PSD-istul Slăvescu şi la asociaţia cooptată de Nicuşor să construiască portul Tuzla

Jucătorii cheie ai viitoarei dezvoltări a pescuitului industrial din judeţul Constanţa au fost selectaţi, aşadar, în mod netransparent. Mai departe, aceşti aleşi – inclusiv cei care se ocupau anterior de prestarea masajelor de sănătate sau de promovarea festivalurilor antice – vor avea un cuvânt greu de spus în privinţa accesării fondurilor europene, disponibile prin Programul Operaţional pentru Pescuit. Deja cele două FLAG-uri constituite în jurul CJC, respectiv al Primăriei Agigea, au dobândit dreptul de a implementa strategiile de dezvoltare locală integrată, în fapt de a preselecta proiectele pescăreşti ale zonei, în vederea obţinerii finanţării europene. Astfel, FLAG Sud derulează programul „Dobrogea sud, mereu deschisă poartă albastră”, în valoare totală de 50.993.704,57 lei, cu o componentă eligibilă de 44.172.694,57 de lei. Potrivit unei situaţii a Ministerului Dezvoltării Regionale din 14 iulie a.c., FLAG Sud a recepţionat 13 proiecte în vederea finanţării. SC Carmen-Tina SRL şi Danubiu Elite SRL sunt singurele firme care au depus cereri de finanţare pentru proiecte de dezvoltare. În rest, doar ONG-uri şi o primărie din zona de sud. Cum vor acestea să cheltuie banii Europei? Păi, de exemplu, Asociaţia Ad Patres (o structură condusă de Titus Lipovan, care a acordat un premiu special la concursul „Carto Constanţa 2011”, din juriul căruia a făcut parte şi viceprimarul Constanţei Decebal Făgădău) ar vrea să organizeze un festival de artă şi pescuit în valoare de 1,6 milioane de lei. Asociaţia Pescărească Neptun (care are sediul, de fapt, în Mangalia şi este condusă de fostul consilier local PSD Daniel Slăvescu) cere 1,8 milioane de lei pentru proiectul „Eco-aventura, pescaturism la Marea Neagră” şi încă 1,2 milioane de lei pentru înfiinţarea unui atelier de construit ambarcaţiuni pescăreşti. Dar cel mai spectaculos fapt care reiese din situaţia ministerului este acela că Asociaţia Pescarilor şi Recoltatorilor de Fructe de Mare – devenită partener oficial al CJC-ului în 2013, în condiţiile netransparente mai sus arătate – vrea să acceseze peste două milioane de lei pentru înfiinţarea punctului de debarcare şi primă comercializare a peştelui de la Tuzla. Pe lângă aceasta, recoltatorii de fructe de mare ar mai vrea 3,5 milioane de lei pentru a construi un sat pescăresc şi încă 1,3 milioane de lei pentru un atelier de confecţionat bărci. Dacă nu erau prinşi în parteneriatul lui Nicuşor Constantinescu, aceştia nu ar fi avut niciun acces la finanţare.

Regia de Drumuri face plase din bănuţii FLAG-ului de nord

În privinţa proiectelor depuse la FLAG Nord, acolo unde preşedinte este chiar vicepreşedintele CJC-ului, Cristian Darie, trebuie să observăm că finanţările sunt prioritar direcţionate către unităţi administrativ-teritoriale conduse de PSD-işti. Astfel, Hârşova a primit peste un milion de lei în vederea construirii unui punct de debarcare, Ovidiu – peste un milion pentru un debarcader, iar Ghindăreşti ar urma să primească peste 338.000 de lei pentru un centru multifuncţional pescăresc. De asemenea, Asociaţia Pro-Pescador a primit peste un milion de lei pentru a realiza unul din cele trei porturi pescăreşti de la Marea Neagră, pentru care a fost cooptată drept partener de către CJC, în mai 2013, la iniţiativa preşedintelui, pe atunci în exerciţiu deplin, Nicuşor Constantinescu. O puzderie de firme – unele aparţinând foarte cert zonei de influenţă a PSD-ului de la Constanţa (aşa cum vom demonstra pe îndelete într-un material viitor) – au depus cereri pentru finanţarea unor amenajări eco-turistice. În sfârşit, pentru confecţionarea bărcilor, a plaselor pescăreşti şi a coşurilor de răchită bune de cărat capturile a depus proiecte chiar Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa. Dar cine să împletească mai bine la răchită decât Doreii de la Drumuri? Şi de ce să mai peticească cineva drumurile judeţului, când avem atâta peşte de prins în plase? În mod bizar, abaterea regiei de drumuri spre activităţi care nu au chiar nicio legătură cu menirea pentru care a fost înfiinţată pe seama patrimoniului public nu este chiar o premieră. În acest sens, este deja binecunoscută opiniei publice inculparea directorului Adrian Gâmbuţeanu, alături de Nicuşor Constantinescu, pentru că ar fi plantat perdele forestiere (pe semne că şi acolo se terminaseră entităţile specializate în copaci). Va urma!

Adrian Cârlescu




About Author

Lasa un raspuns

3 + 1 =