Cât ne costă planul de salvare a chiulangiilor şi incompetenţilor de la RAJDP? Administratorul judiciar ia 6.800 de euro pe lună

Aventura Consiliului Judeţean cu regia sa de drumuri continuă în forţă. Pe 11 iulie a.c., preşedintele Horia Ţuţuianu şi vicepreşedintele Claudiu Palaz au luat la picior secţiile RAJDP de la Agigea şi Topraisar. Oficialii au rămas la fel de miraţi ca la controalele inopianate anterioare, de la sediul central al RAJDP şi secţia de mixturi asfaltice de la Cuza Vodă. De data aceasta, şefii CJC au dat piept cu incopetenţa şi chiulul şefilor de secţii. La ambele puncte de lucru, maşinile erau plecate în misiune, dar nu se ştie unde, cu foi albe de parcurs, fără o destinaţie stabilită în prealabil. Cel mai probabil, angajaţii care deserveau respectivele maşini îşi scoteau, pe barba lor, salariul pe care regia insolventă a cam uitat să li-l achite de anul trecut încoace. La Agigea, gestionara habar n-avea să scoată stocul scriptic de piatră şi nici măcar unde să îl identifice în calculator. Iar la Topraisar, şeful de secţie dăduse bir cu… chiulangii. Contactat telefonic de vicepreşedintele Palaz, acesta a spus că este acasă, deoarece ar fi învoit din motive personale, însă nu a putut preciza cine anume i-a aprobat învoirea. Fotografiile pe care Consiliul Judeţean le-a trimis presei surprind pe deplin forţa lucrativă a celor două puncte de lucru: rezervoare ruginite, utilaje pe butuci şi mormane de fiare vechi.

În ciuda realităţii dezarmante din teren şi în ciuda faptului că nu există încă o analiză juridică a şanselor de redresare a regiei, conducerea CJC şi-a reafirmat intenţia, a priori, de a salva RAJDP-ul. „Ne dorim să o salvăm, însă trebuie să ştim care este realitatea. Neregulile trebuie să ia sfârşit!”, a declarat Horia Ţuţuianu, prin intermediul ultimului comunicat de presă, transmis la finalul vizitelor de la Agigea şi Topraisar. În urma vizitelor, Ţuţuianu a solicitat administratorului judiciar al regiei o întrevedere, pentru soluţionarea problemelor descoperite.

Regia de drumuri este în insolvenţă din luna decembrie 2015, cu datorii de aproape 16 milioane de euro către 120 de creditori înscrişi în tabelul preliminar. Administrator judiciar a fost desemnat CITR Filiala Bucureşti SPRL, procedura fiind coordonată de Bogdan Gorde, senior partner al societăţii. Pentru prestaţiile ei, CITR încasează un onorariu fix lunar de 6.800 de euro plus TVA, care urmează să se reducă la 5.500 de euro plus TVA din a noua lună de la deschiderea procedurii de insolvenţă. De asemenea, administratorul judiciar încasează şi un onorariu variabil de 4,5% plus TVA din valoarea activelor valorificate. Una din primele măsuri adoptate de CITR a fost aceea de denunţare unilaterală a contractelor de leasing financiar încheiate de RAJDP cu UniCredit Leasing IFN SA, pentru utilaje indispensabile desfăşurării activităţii. Ulterior, administratorul judiciar a transmis societăţii de leasing o adresă cu privire la intenţia RAJDP de închiriere a respectivelor utilaje, ceea ce a permis, până acum, continuarea activităţii. Din informaţiile noastre, staţia de mixturi asfaltice, care asigură baza activităţii regiei, era unul din utilajele care făceau obiectul contractului de leasing financiar denunţat în mod unilateral.

Pe 28 ianuarie 2016, CITR a solicitat Consiliului Judeţean Constanţa să numească un administrator special al regiei. Conformându-se cererii, forul judeţean l-a desemnat în această calitate pe Virgil Stan, fost membru în vechiul consiliu de administraţie condus de Daniel Cristu, despre care s-a vehiculat în presă că este finul lui Cristian Darie, fostul vicepreşedinte al CJC. Potrivit CV-ului pe care şi l-a publicat pe site-ul RAJDP, ataşat declaraţiei de avere, Virgil Stan este, concomitent, director general la THR Marea Neagră SA, societatea de turism a SIF Transilvania, şi director comercial la Mir-Elis Construct SRL, o societate de construcţii apaţinând omului de afaceri Apostol Vanghelici, proprietarul restaurantului Eliot Ballroom. La bază, Virgil Stan este licenţiat în tehnologia sudurii la Institutul de Învăţământ Superior Constanţa (1984), însă nu a lucrat în acest domeniu de activitate, deoarece în perioada 1985-1990 a fost responsabil cu creaţia tehnico-ştiinţifică în cadrul UTC Constanţa. În 1992, a obţinut o licenţă în jurnalism, iar o bună perioadă de timp a lucrat la centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă, în domeniul controlului tehnic de calitate. În 1999, a ajuns inginer-şef la Neptun-Olimp SA. Ulterior, s-a sucit spre zona managementului turistic, ajungând, în 2015, chiar director general la THR Marea Neagră SA, aşa cum arătam mai sus. Deşi nu are studii economice în CV şi nici experienţă relevantă în activitatea de asfaltare a drumurilor, Virgil Stan a devenit administrator special la regia de drumuri a judeţului. Presa locală constănţeană a acreditat informaţia, pe surse, că mandatul de administrator special îi vâră lui Stan 10.000 de lei în buzunar, în fiecare lună. De aceşti bani, el ar trebui să propună un plan de redresare a activităţii economice, să participe la procesele de judecată, să administreze averea debitoarei, să formuleze diverse contestaţii în raport cu procedura de administrare judiciară şi să participe la procedura de inventariere a bunurilor. Dar mai presus de orice, administratorul special numit de Consiliul Judeţean trebuie să prezinte informări permanente conducerii acestui for. Cât de bine şi-a îndeplinit fostul UTC-ist misiunea se vede din faptul că preşedintele CJC, Horia Ţuţuianu, cere acum o întrevedere cu administratorul judiciar.

În toate acţiunile de control inopinat ale conducerii CJC la regia de drumuri, oficialii judeţului au afirmat, sus şi tare, intenţia de a susţine financiar salvarea RAJDP. Aşa cum arătam într-un articol anterior, credem că acest principiu trebuie supus în mod obligatoriu dezbaterii publice. În cel mai bun an din istoria ei, respectiv în 2011, regia a obţinut un profit de 2.098.383 de lei, în baza unor venituri (în mare parte alocaţii bugetare de la CJC) de 159.575.239 de lei. Ca să acopere datoriile care au băgat-o acum în insolvenţă, regia ar trebui să aibă 34 de ani consecutivi cu cifrele din 2011. Poate Judeţul să aloce 34 de ani la rând câte 160 de milioane de lei regiei, ca să se redreseze? Este utilă această cheltuială? Este în folosul comunităţii? Din punctul nostru de vedere, scopul real al Consiliului Judeţean este acela de a asigura drumuri publice la calitatea optimă, nu de a investi sume colosale pentru a salva regia nefuncţională şi nerestructurată, cu angajaţi incompetenţi şi chiulangii, cu utilaje închiriate de la o societate de leasing financiar etc. Banii judeţului trebuie să acopere găurile din şosele, nu găurile din bugetul regiei de drumuri! Tocmai de aceea solicităm apăsat factorilor responsabili să declanşeze o dezbatere, cu publicul şi specialiştii, în privinţa utilităţii planului de salvare.

Va urma!

Similar Articles

Comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Instagram

Most Popular