Constanta.RO

Am analizat, în detaliu, bugetul local. Banii constănțenilor s-au împărțit șmecherește, orașul este aproape de faliment

0

La începutul anului 2016, pe atunci omul de opoziție Mihai Petre, astăzi consilierul personal al primarului Decebal Făgădău, publica cea mai completă și complexă analiză critică a bugetului municipiului Constanța pe anul 2016. I-am propus domnului Mihai Petre să refacă acea analiză și pentru anul 2017, însă dată fiind noua postură în care se situează, refuzul politicos pe care l-am primit e de înțeles și scuzabil.

Așa că, plecând de la acea analiză, care arăta hibele ascunse ale bugetului municipal, nu ne-a rămas decât să punem în oglindă bugetul aprobat pe 29.01.2016, cu cel aprobat pe 31.03.2017. Concluziile vă vor lăsa cu gura căscată. Orașul Constanța este în acest moment în pragul falimentului, banii constănțenilor fiind împărțiți ”șmecherește”. Ne-am fi dorit ca această analiză să fie făcută de reprezentanții opoziției din Constanța, dar … care opoziție?

buget

 

 

Reiese următoarea situație, cam lungă, dar pe care vă invităm, cu răbdare, să o parcurgeți integral. Numai așa puteți vedea atât evoluția/involuția orașului, cât şi realitatea din spatele vorbelor şi a cifrelor.

De la bun început trebuie menționat că valorile în euro sunt calculate la un curs de 4,4 lei pentru anul 2016 și 4,5 lei pentru anul 2017.

Să începem cu veniturile şi cheltuielile totale:

Total venituri Mii lei Euro
     
Anul 2016 622.123 141.391.590
Anul 2017 666.810 148.180.000

 

Se observă o majorare a veniturilor cu 44.687 mii lei, echivalentul a 9.930.444 euro.

Total cheltuieli Mii lei Euro
     
Anul 2016 814.738 185.167.727
Anul 2017 902.672 200.953.777

 

Se observă o majorare a cheltuielilor cu 87.934 mii lei, echivalentul a 19.540.888 euro.

Matematica de clasa I ne arată că în anul 2016 cheltuielile au fost mai mari decât veniturile cu 192.615 mii lei, iar în anul 2017 cu 235.862 mii lei.

Firesc, se naște întrebarea: prin ce minune a funcționat orașul? Prin excedentul-minune al celor doi ani, care acoperă, la marele fix, diferențele dintre cheltuieli și venituri.

Excedent Mii lei Euro
     
Anul 2016 192.615 43.776.136
Anul 2017 235.862 52.413.777

 

Se observă că și excedentul aferent anului 2017 crește față de cel al anului 2016 cu 43.247 mii lei, echivalentul a 9.677.111 euro.

Acum, dacă adunăm plusul înregistrat la venituri cu plusul înregistrat la excedent, obţinem suma de 87.934 mii lei, exact diferența dintre cheltuielile lui 2017 și 2016. Concluzia este că fără excedent, orașul ar fi cu un picior în groapă, ba poate chiar cu amândouă.

buget2

Dacă te uiți doar la diferența dintre excedente, picioarele din groapă se văd ca prin ceaţă. Ceaţa se risipeşte atunci când privești excedentul în raport cu cheltuielile de funcționare și dezvoltare.

Abia atunci îți dai seama că tot oraşul stă pe nisipuri, dar nu pe cele de la malul mării, ci pe unele mişcătoare:

Total cheltuieli ale secțiunii de funcționare Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 648.590 147.406.818 79,60
Anul 2017 766.788 170.397.333 84,94

 

Total cheltuieli ale secțiunii de dezvoltare Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 166.148 37.760.909 20,42
Anul 2017 135.884 30.882.727 15,05

 

Se observă trei lucruri și se ridică două întrebări majore:

  1. Veniturile încasate în anul 2016 pentru anul 2017 sunt mai mici decât cheltuielile secțiunii de functionare pentru anul 2017 cu 99.978 mii lei, echivalentul a 22.217.333 euro. Deci, fără excedent, orașul ar intra în colaps;
  2. În condițiile unei creșteri a bugetului de cheltuieli pe anul 2017 cu 19.540.888 euro față de anul 2016, cheltuielile privind dezvoltarea orașului se diminuează cu 30.264 mii lei, echivalentul a 6.725.333 euro, lucru cel puțin bizar;
  3. Fără excedent este pusă în pericol funcționarea orașului, iar dezvoltarea, pur și simplu, nu există.

Întrebarea 1: cum este posibil să ai cel mai mare buget din istoria municipiului Constanța şi să diminuezi cheltuielile de dezvoltare față de anul precedent cu aproape 5%?

Întrebarea 2: cum este posibil să ai un buget salvat de excedent?

Aşadar, fără excedent am fi fost în faliment. Mai încolo vom vedea că excedentul nu este deloc întâmplător, sumele sunt bine ascunse de la an la an în buget.

Cu riscul de a plictisi, este important să vedem și evoluția capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli. Teoretic, în condițiile unei creșteri a bugetului de cheltuieli cu aproximativ 20.000.000 de euro față de anul precedent, orice om normal s-ar gândi că vor crește și toate capitolele și subcapitolele de cheltuieli.

Doar că bugetul Constanței nu este unul normal. Vom vedea că unele capitole cresc, iar altele scad. Apoi, vom mai vedea că în interiorul capitolelor de cheltuieli există subcapitole care evoluează taman invers în comparaţie cu capitolul în sine (creştere a capitolului, scădere a unui subcapitol).

Așadar:

Capitol – Servicii publice generale Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 92.944 21.123.636 11,40
Anul 2017 106.547 23.677.111 11,80

 

Majorare generală cu 13.603 mii lei, echivalentul a 3.022.888 euro.

Pe Subcapitole situația se prezintă astfel:

Subcapitol – Autorități publice și acțiuni externe Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 92.100 20.931.818 11,30
Anul 2017 98.948 21.988.444 10,96 (!)

 

Subcapitol – Tranzacții privind datoria publică și împrumuturi Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 244 55.454 0,02
Anul 2017 5.374 1.194.222 0,59(!!)

 

Capitol – Servicii publice generale Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 600 136.363 0,07
Anul 2017 2.225 494.444 0,24

 

În cifre absolute se observă că, față de totalul cheltuielilor pe anii 2016, respectiv 2017, toate sumele cresc, dar nu și în procente. De pildă, autorităților publice și acțiunilor externe le este alocată o sumă mai mare în anul 2017 decât cea din anul 2016, dar raportat la bugetul de cheltuieli pentru anul în curs, ponderea este mai mică decât cea aferentă anului precedent.

Se observă cu ochiul liber, cea mai consistentă majorare este cea care nu ar fi trebuit să se majoreze prea mult: tranzacții privind datoria publică și împrumuturi (crește de 22 de ori!!!)

Mai departe:

Capitol – Apărare, ordine publică și siguranță națională Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 26.958 6.126.818 3,30
Anul 2017 39.632 8.807.111 4,39

 

Se observă o majorare cu 9.974 mii lei, echivalentul a 2.216.444 euro.

Pe Subcapitole situaţia se prezintă astfel:

Subcapitol – Ordine publică și siguranță națională Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 26.958 6.126.818 3,30
Anul 2017 39.632 8.807.111 4,39

 

Deci, toată majorarea merge către Poliția Locală. De principiu, nu este un lucru rău, dar numai dacă această majorare se materializează prin angajarea de personal de calitate care să furnizeze servicii prompte şi eficiente de siguranţă şi ordine publică de care oraşul are atâta nevoie.

Mergem mai departe și ajungem la cel mai generos Capitol de cheltuieli, cu Subcapitolele aferente:

Capitol – Cheltuieli social-culturale Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 312.083 70.927.954 38,30
Anul 2017 403.359 89.675.333 44,68

Majorare substanţială cu 91.276 mii lei, echivalentul a 20.283.555 euro.

Aceasta se distribuie pe toate Subcapitolele de cheltuieli, după cum urmează:

Subcapitol – Învățământ Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 169.656 38.558.181 20,82
Anul 2017 214.689 47.708.666 23,78

 

Majorare cu 45.033 mii lei, echivalentul a 10.073.333 euro.

Aici trebuie punctată creşterea cheltuielilor alocate Învăţământului preşcolar şi primar de la 57.514 (13.071.363 euro – 7,05% din total), la 72.615 mii lei (16.136.666 euro – 8,04% din total), precum şi cheltuielile alocate Învăţământului secundar de la 106.742 (24.259.545 euro – 13,10% din total), la 133.758 mii lei (29.724.000 euro – 14,81% din total).

 

     Subcapitol – Sănătate Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 8.223 1.868.863 1
Anul 2017 16.240 3.608.888 1,79

 

Majorare cu 8.017 mii lei, echivalentul a 1.781.555 euro.

 

Subcapitol – Cultură, recreere și religie Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 47.984 10.905.454 5,88
Anul 2017 53.773 11.949.555 5,95

Majorare cu 5.789 mii lei, echivalentul a 1.286.444 euro.

Aici, se diminuează suma alocată Întreţinerii grădinilor publice, parcurilor, zonelor verzi, bazelor sportive şi de agrement de la 28.074 (6.380.454 euro – 3,44% din total), la 21.266 mii lei (4.725.777 euro – 2,35% din total), şi cresc sumele alocate Sportului de la 8.642 (1.964.090 euro – 1,06% din total) la 14.553 mii lei (3.234.000 euro – 1,61% din total), respectiv Altor servicii în domeniile culturii, recreerii şi religiei de la 9.964 (2.264.545 euro – 1,22% din total), la 15.730 mii lei (3.495.555 euro – 1,74% din total). O bună parte din ultima majorare este explicată de finanţarea evenimentului cultural Anul Ovidiu, pentru care s-a alocat suma de 1.000.000 euro.

 

Subcapitol – Asigurări și asistență socială Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 86.220 19.595.454 10,58
Anul 2017 118.837 26.408.222 13,16

Majorare cu 32.617 mii lei, echivalentul a 7.248.222 euro.

Aici trebuie punctată şi creşterea sumelor alocate Altor cheltuieli în domeniul asistenţei sociale, adică programul Respect, de la 29.100 (6.613.636 euro – 3,57%), la 39.083 mii lei (8.685.111 euro – 4,32%)

Deci, majorările semnificative sunt la Subcapitolele Învățământ, respectiv Asigurări și asistență socială.

Mergem acum la ultimele două Capitole din buget care, în loc să înregistreze cea mai consistentă creștere, se diminuează inexplicabil:

Capitol – Servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 267.459 60.786.136 32,82
Anul 2017 238.458 52.990.666 26,41 (!!!)

Diminuare cu 29.001 mii lei, echivalentul a 6.444.666 euro.

În acest caz specific, există o diminuare a cheltuielilor pentru un Subcapitol, și o majorare pentru un alt Subcapitol, dupa cum urmează:

 

Subcapitol – Locuințe, servicii și dezvoltare publică Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 186.530 42.393.181 22,89
Anul 2017 148.256 32.945.777 16,42(!!!)

 

Diminuare cu 38.274 mii lei, echivalentul a 8.505.333 euro. Practic, vorbim despre diminuarea totală a dezvoltării oraşului cu suma şi procentul de mai sus.

Aici este de punctat o majorare uşoară, în sumă nu şi în procente, cea pentru Iluminat public şi electrificări rurale de la 23.812 (5.411.818 euro – 2,92% din total), la 27.449 mii lei (6.099.777 euro – 2,70%), şi o diminuare semnificativă, cea pentru Alte servicii în domeniile locuinţelor, serviciilor şi dezvoltării publice de la 162.718 (36.981.363 euro – 19,97% din total), la 120.807 mii lei (26.846.000 euro – 13,38% din total).

 

Subcapitol – Protecția mediului Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 80.929 18.392.954 9,93
Anul 2017 90.202 20.044.888 9,99

 

Majorare cu 9.274 mii lei, echivalentul a 2.060.888 euro.

Din această majorare totală, 76% este alocată secţiunii de Salubritate, adică firmei Polaris, de la 73.080 (16.609.090 euro – 8,96% din total), la 80.151 mii lei (17.811.833 euro – 8,87% din total).

Mai departe:

Capitol – Acțiuni economice Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 115.294 26.203.181 14,15
Anul 2017 114.496 25.443.555 12,68 (!!!)

 

Diminuare cu 798 mii lei, echivalentul a 177.333 euro.

Pe Subcapitole, există o scădere și o creștere, astfel:

 

Subcapitol – Combustibili și energie Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 44.610 10.138.636 5,47
Anul 2017 19.850 4.411.111 2,19 (!!!)

 

Diminuare cu 24.760 mii lei, echivalentul a 5.502.222 euro.

Sare în ochi diminuarea cheltuielilor aferente Energiei termice de la 44.610 (10.138.636 euro – 3,47% din total), la 19.850 (4.411.111 euro – 2,19% din total). Cel mai probabil, explicaţia vine de la subvenţia pe care Guvernul României a acordat-o municipalităţii la finele anului 2016, în valoare de 25.000 mii de lei.

Subcapitol – Transporturi Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 70.684 16.064.545 8,67
Anul 2017 94.646 21.032.444 10,48

 

Majorare cu 23.962 mii lei, echivalentul a 5.324.888 euro.

Şi aici este de punctat o majorare consistentă, cea pentru Transport în comun de la 28.300 (6.431.818 euro – 3,47% din total), la 54.610 mii lei (12.035.555 euro – 5,99%), şi o diminuare uşoară, cea pentru Străzi de la 42.384 (9.632.727 euro – 5,20% din total), la 40.486 mii lei (8.996.889 euro – 4,48% din total).

La suprafaţă, aşa arată bugetul de cheltuieli pe anii 2016 şi 2017.

În afara diminuării capitolului destinat dezvoltării, care se vede de pe lună, în rest nu sunt secţiuni de cheltuieli care să bată la ochi. Dar…dacă nu bate, nu înseamnă că nu există. La o privire mai atentă, apar marile bube ale bugetului, identice cu cele din anul precedent.

În ordine, acestea sunt: cheltuielile de personal, alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare, alte cheltuieli cu bunuri și servicii, chirii, active fixe. În total, peste jumătate din bugetul oraşului.

 

Cheltuieli de personal Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 216.977 49.312.954 26,63
Anul 2017 316.559 70.346.444 35,06

 

Deci, peste 1/3 din bugetul municipalității merge către personalul Primăriei și al instituțiilor subordonate. Foarte mult în comparație cu calitatea personalului şi performanța la locul de muncă.

 

Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 5.798 1.317.727 0,71
Anul 2017 27.916 6.203.555 3,09

 

Alte cheltuieli cu bunuri și servicii Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 76.336 17.349.090 9,36
Anul 2017 93.751 20.833.555 10,38

 

Cele două secțiuni nu au fost detaliate în 2016, nu sunt detaliate nici acum.

Ce înseamnă în realitate Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare, precum şi Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii, putem doar să ghicim, că de ştiut, cel puţin din structura bugetului, nu ştim. În anul 2016 suma totală alocată celor două secţiuni a fost de 82.134 mii lei, în anul 2017 aceasta a crescut substanțial la 121.667 mii lei, cu 39.533 mii lei, adică 8.785.111 euro.

Întrebarea la care nu a răspuns nimeni în anul 2016 și nu răspunde nici în anul 2017 este: pe ce  s-au dus peste 18.000.000 de euro și pe ce se vor duce aproape 27.000.000 euro?

Dacă ar fi să ghicim, nu ar fi decât două variante:

  1. Banii sunt drenaţi;
  2. Banii sunt ascunși pentru ca din ei să se încropească excedentul care va asigura funcționarea municipiului Constanţa în anul 2018.

Ce s-ar putea face cu27.000.000 euro?

Multe, desigur.

Ce se va face?

Nu ştim sau nimic.

Chirii Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 5.464 1.241.818 0,67
Anul 2017 6.463 1.436.222 0,71

 

Administrația continuă să plătească o sumă important pe chirii, în condițiile în care, de suma mai sus menționată și-ar putea construi un sediu propriu, care să găzduiască inclusiv o parte a instituțiilor subordonate, dacă nu chiar pe toate. Sigur, întrebarea este unde, căci teren nu mai este. Iar pentru că nu mai este, se duc bani pe chirii.

Active fixe Mii lei Euro Procent din total cheltuieli
       
Anul 2016 83.388 18.951.818 10,23
Anul 2017 108.801 24.178.000 12,05

 

Încheiem cu ceea ce ar fi trebuit să fie un capitol important din buget, dar nu a fost şi nici nu este: Lista obiectivelor de investiții.

Pentru această Listă, în anul 2016 a fost alocată suma de 165.788 mii lei, echivalentul a 37.679.090 euro (20,34% din totalul bugetului de cheltuieli).

Cele mai importante sume alocate pe obiective preconizate au fost:

  1. Aport capital SCIL Confort Urban: 59.871 mii lei (pentru asfaltarea de străzi);
  2. Studii și proiecte: 44.309 mii lei;
  3. Reabilitarea și amenajarea Parcului Arheologic: 10.414 mii lei;
  4. Reabilitarea, modernizarea șidotarealiceului cu program sportiv “Nicolae Rotaru”: 10.004 mii lei;
  5. Reparații capitale și modernizarea PasajuluiCumpenei: 7.719 mii lei;
  6. Programul de dezvoltare edilitară a municipiului Constanța – zona Faleză Nord: 4.191 mii lei;
  7. Reabilitarea și modernizarea iluminatului public în unele localități ale Zonei Metropolitane Constanța: 4.169 mii lei;
  8. Construire unități locative modulare în municipiul Constanța și lucrări tehnico-edilitare aferente – Campusul Social: 2.744 mii lei;
  9. Amenajarea parcului Carol I: 1.831 mii lei;
  10. Construire blocuri de locuințe destinate chiriașilor evacuați din locuințele retrocedate și lucrări tehnico-edilitare finanțate conform OUG 74/2007 – str. Zmeurei, nr.3, lot/2, din municipiul Constanta: 1.085 mii lei.

Cât s-a făcut din ce s-a propus se vede cu ochiul liber. Mai bine spus, nu se vede.

Mai departe.

Pentru obiectivele de investiții pe anul 2017 a fost alocată suma de 117.554 mii lei, echivalentul a 26.123.111 euro (13,02%).

Cele mai importante sume alocate și obiective propuse sunt:

  1. Studii și proiecte: 33.456 mii lei;
  2. Autobuze Euro 6: 19.000 mii lei;
  3. Aport capital SCIL Confort Urban: 11.690 mii lei;
  4. Execuția lucrărilor de reamanajare a locurilor de joacă existente în municipiul Constanța: 10.464 mii lei;
  5. Reabilitarea și amenajarea Parcului Arheologic: 10.374 mii lei;
  6. Reabilitarea, modernizarea și dotarea liceului cu program sportiv “Nicolae Rotaru”: 8.016 mii lei;
  7. Reparații capitale și modernizarea Pasajului Cumpenei: 7.161 mii lei;
  8. Sala sport polivalentă 5.000 locuri: 6.750 mii lei;
  9. Programul de dezvoltare edilitară a municipiului Constanța – zona Faleză Nord: 4.513 mii lei;
  10. Aparatură medicală pentru cabinetele stomatologice din rețeaua școlară a municipiului Constanța: 1.250 mii lei.

 

Se observă două lucruri:

  1. Suma alocată obiectivelor de investiții se diminuează cu 48.234 mii lei, echivalentul a 10.718.666 euro;
  2. Doar 4 poziții din 10 (2, 4, 8 și 10) reprezintă obiective noi de investiții, restul sunt fie continuări, fie cosmetizări ale obiectivelor preconizate pentru anul 2016.

Pentru lista de studii și proiecte pe anul 2016 s-a alocat suma de 44.309 mii lei, echivalentul a 10.070.227 euro. Lista conținea 70 de studii și proiecte.

Pentru lista de studii și proiecte aferentă anului 2017 se alocă suma de 33.456 mii lei, echivalentul a 7.434.666 euro. Lista conține 95 de studii și proiecte, dintre care 33 se regăsesc și pe lista aferentă anului 2016 (34% sunt aceleași studii și proiecte, neîncepute sau nefinalizate în anul 2016).

Deci, pentru proiecte mai multe, se alocă o sumă mai mică cu 10.853 lei decât în anul 2016 (echivalentul a 2.411.777 euro). Cum vine treaba asta…nu ştim.

După atâtea cifre, câteva concluzii:

  1. Cel mai mare buget de cheltuieli al municipiului Constanţa de după 1989 vine cu cea mai mică sumă alocată dezvoltării din ultimii 5 ani (în anul 2012, pentru subcapitolul Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică era alocată suma de 140.098 mii lei, pentru anul 2017 se alocă 148.256 mii lei). Cu alte cuvinte, dezvoltarea oraşului se întoarce în urmă cu 5 ani;
  2. Peste 10% din buget merge în direcții obscure;
  3. Opoziția doarme.

 

 

Acest articol a fost citit de 17989 ori!




About Author

Lasa un raspuns

66 − = 64