Constanta.RO

Experți în țepe, pretenții financiare exagerate și lucrări proaste, olandezii de la Van Oord sunt păsuiți de autoritățile românești

0

De câțiva ani, olandezii de la Van Oord câștigă pe bandă rulantă contracte de sute de milioane de euro, participând la licitațiile românești.Acolo unde nu câștigă, experții Van Oord contestă rezultatele, ținând în loc proiectele prin procese ce durează ani de zile. De cele mai multe ori, după ani de procese, Van Oord devine beneficiarul licitațiilor, arătând o adaptare formidabilă la ”sistemul” românesc. Din păcate, în urma olandezilor rămân subcontractori români neplătiți ce trebuie să-și caute salvarea de la faliment prin instanțe, timp de ani de zile. Lucrările efectuate de olandezi sunt și ele, de cele mai multe ori de o calitate îndoielnică. Asta nu i-a împiedicat însă să ceară în multe cazuri suplimentări de cost ce au păgubit statul român cu sume incredibil de mari. Deși lucrurile sunt străvezii, dosarele deschise împotriva olandezilor sunt uitate prin cine știe ce sertar, adunând praf.

Controversa afacerii ”Digul de Larg”

Aproximativ 100 de milioane de euro a primit firma Van Oord pentru a prelungi digul de larg din Portul Constanța. Inițial, olandezii au pierdut licitația, dar au reușit să se transforme în beneficiari ai contractului după mai mulți ani de procese. Acești bani nu le-au ajuns batavilor. În 2015, printr-un act adițional, compania Van Oord primea încă zece milioane de euro, pentru niște lucrări suplimentare banale, pe care specialiștii cu care am stat de vorbă consideră că le puteai executa mult mai ieftin. Ca să înțelegeți, acești zece milioane de euro au fost ceruți pentru că în capătul digului, în forma sa înainte de prelungire, erau așezați mai mulți stabilopozi și câteva evidate (dreptunghiuri de piatră) care au trebuit îndepărtate. Mai mult, unul dintre inginerii participanți la lucrări ne-a povestit sub rezerva anonimatului că olandezii apelau la tertipuri de genul: ”nu există piatră în Cosntanța, o aducem de la Tulcea” pentru a crește substanțial facturile lucrărilor. Asta în timp ce în județul nostru există cariere care puteau suplini nevoia de piatră. Și nu una, mai multe. Și pentru toate astea, autoritățile au închis ochii și le-au mai băgat 41.000.000 de lei olandezilor în buzunar. Doar că olandezii nu s-au oprit aici, solicitând șefilor din port încă 23 de milioane de euro, pentru așa zise lucrări adiționale. Mare parte din acești bani sunt justificați de olandezi prin faptul că mașinile lor au fost nevoite să staționeze, atunci când lucrările au fost sistate.

De data aceasta, șefii Portului s-au speriat, pretențiile fiind totuși mult prea mari, așa că au mutat discuția despre bani în fața instanțelor. În prezent, APMC se judecă pentru că vede pretențiile olandezilor ca exagerate.

Pe fir au intrat și reprezentanții Ministerului Transporturilor care au arătat, într-un raport, că APMC a favorizat firma olandeză, plătind către aceasta peste 12 milioane de euro fără respectarea prevederilor legale. Și mai grav, raportul arăta că în contract au fost adăugate clauze contractuale ce defavorizau statul român. După acest raport însă, s-a lăsat liniștea, fapt ce ne face să ne întrebăm: ce păzesc autoritățile române în aceste spețe? De ce nu se iau măsuri?

Van Oord: lucrări proaste și subcontractori neplătiți

Plaja-extinsa-de-Van-Oord-Eforie-Nord

Tot olandezii de la Van Oord au fost beneficiarii contractului prin care s-au extins o parte din plajele din Mamaia și plaja din Eforie. La niciun an după finalizarea lucrărilor, valurile au luat pe sus noile plaje, arătând că lucrările au fost făcute de mântuială, atât în Mamaia cât și în Eforie. Nici în acest caz nu s-a grăbit nimeni să-i tragă la răspundere pe olandezi, deși corect ar fi fost ca ei să nu mai poată participa la licitații pe acest segment de lucrări.

Mai mult, în urma olandezilor firmele românești au rămas neplătite, fiind obligate de neseriozitatea reprezentanților Van Ooord să-și caute dreptatea în instanță. Știm deja că Van Oord a pierdut în instanță lupta cu subcontractorii neplătiț, compania fiind obligată de judecători la despăguibiri de peste un milion de euro. La fel de bine știm însă că nici până la această oră banii nu au fost plătiți.

De ce dorm autoritățile? De ce nu s-au implicat în soluționarea ”prieteniei” dintre anumiți oficiali români și compania olandeză, prietenie care a adus grave prejudicii statului român? Poate pentru că așa ne place nouă, să ne lăsăm păgubiți de tot felul de ”musafiri” europeni care ne văduvesc de resurse și apoi urlă că nu merităm să fim primiți în spațiul Schengen, pentru că suntem un neam de hoți, deși odată ajunși pe meleagurile noastre învață să transforme hoția într-un veritabil modus operandi.




About Author

Lasa un raspuns

7 + 1 =