Aprilie 2017. Comisia de Abuzuri a Senatului României, sesizată de mai multe plângeri ale unor agenți economici ce-și desfășoară activitatea pe teritoriul UAT Năvodari, recomandă Curții de Conturi să analizeze, în urma unui control, dacă la Primăria respectivei localități sunt într-adevăr nereguli mari.
Șase luni mai târziu, doi auditori ai Curții de Conturi poposeau la Primăria Năvodari pentru a verifica reclamațiile existente la adresa acestei instituții. În urma acestei vizite, s-a născut un raport devastator pentru administrația locală din Năvodari. Pe parcursul a 118 pagini, auditorii Curții de Conturi au descris, în detaliu, modul defectuos în care primarul Florin Chelaru și echipa sa, înțeleg să-și desfășoare activitatea.
În doar câteva săptămâni, angajații Curții de Conturi au făcut mai mult decât procurorii sau judecătorii, care au închis ochii ani de zile, ignorând fărădelegile flagrante ale administrației conduse de Matei și Chelaru.
Conform legii, urmare a raportului încheiat de Curtea de Conturi, a fost emis un set de măsuri, menit să corecteze, pe cât posibil găurile din administrația Năvodariului. Din acel moment, însă, nu s-a mai întâmplat nimic. Curtea de Conturi nu a considerat de cuviință să sesizeze organele penale pentru prejudiciile aduse de echipa lui Chelaru comunității din Năvodari și nici să urmărească respectarea măsurilor trimise către primar și echipa lui, pe care de altfel Chelaru le-a ignorat completamente, deși avea obligația să le urmeze până la finalul lunii ianuarie.
De ce acoperă Curtea de Conturi activitatea lui Nicolae Matei, Florin Chelaru și a găștii care a confiscat Năvodariul și exploatează această localitate după bunul plac, nu după corectul mers al legii, este greu de spus. Cert este că se întâmplă, că nu vorbim de singurul caz din Constanța, unde greșelile sunt flagrante iar Curtea de Conturi închide ochii și că încet, această instituție se transformă într-una cvasidecorativă. Cel puțin la Constanța.
Spicuind din raportul întocmit de Curtea de Conturi, constați abateri grave pe care instituțiile statului nu le pot lăsa nesancționate. Spre exemplu, societatea comercială MATFISH SRL exploatează amenajarea piscicolă Tașaul, în temeiul unui contract de concesiune, pentru un teren de 1970,15 hectare, în perimetrul localității Năvodari, fără ca societatea să procedeze la declararea bunului concesionat pentru care datorează taxă de teren estimată la suma de 123.500. Raportul Curții de conturi arată că efectiv, timp de opt ani, între 2008 și 2016, nimeni din Primăria Năvodari nu a verificat ce se întâmplă cu terenul respectiv. Numele patronului acestei firme este, coincidență sau nu, Matei.
În mod similar, s-a constatat că SC Cherhanaua Tașaul SRL a avut emisă autorizația nr1409/30.07.2014, iar ultima viză anuală a fost aplicată la data de 11.04.2016. Ulterior, pentru locația în care funcționa SC Cherhanaua Tașaul SRL a solicitat autorizație de funcționare o altă firmă, DELTA ROMPES SRL, ultima viză anuală fiind aplicată la 5.04.2017. Având în vedere specificul activității și locația în care își desfășoară activitatea (pe malul lacului Tașaul) s-a constatat că la nivelul Serviciului Impozite și Taxe nu a figurat și nici nu figurează înregistrat în registrul ROL FISCAL, niciunul dintre cei doi agenți economici. Au fost efectiv omiși de la impozitare, nefiind cunoscut nimic despre situația acestora, pierzându-se astfel bani care ar fi intrat în bugetul Năvodariului.
Cazurile de acest gen umplu paginile raportului. Șase operatori portuari, spun inspectorii Curții de Conturi, au închiriat de la CNPAMC teren din infrastructura portuară. Primăria ar fi trebuit să le impună taxe, dar a omis și în acest caz să o facă, fiind calculat un prejudiciu de cel puțin 186.000 de lei.
Un alt prejudiciu imens, sesizat de inspectorii veniți în control, este legat de neprezentarea Primăriei la masa credală a firmelor care datorau sume de bani instituției, dar au intrat în faliment. Conform documentelor, Primăria avea de recuperat din astfel de cazuri peste 26.000.000 de lei dar a recuperat doar 42 % din această sumă, restul banilor fiind pierduți prin neglijența administrației.
671.000 de lei a pierdut Primăria Năvodari pentru că nu firmele datornice au apucat să fie radiate înainte ca administrația locală să ia măsuri pentru recuperarea datoriilor.
Fără îndoială, cel mai flagrant caz de abuz, desființat și de raportul Curții de Conturi, este celebra taxă de 2.000.000 euro pe care administrația din Năvodari, condusă direct de Nicolae Matei la acea vreme, nu prin intermediarul Chelaru, a instituit-o pentru a încerca să falimenteze firma SOMACO.
În caz că nu știți povestea, v-o relatăm pe scurt. Supărat pe firma SOMACO, după refuzul acesteia de a cotiza la bunăstarea buzunarului de primar, Nicolae Matei impune acestei societăți cea mai mare taxă din lume, de două milioane de euro, pe motiv că ar fi ocupat un teren de pe malul lacului Siutghiol, teren care nu numai că n-a fost ocupat, dar pe care societatea SOMACO l-a consolidat, pentru că apele lacului îl erodaseră, existând riscul ca toate clădirile din zonă să fie inundate.Culmea, un teren care nici măcar nu fusese intabulat în patrimoniul Primăriei Năvodari.
Chiar dacă povestea datează de pe vremea lui Nicolae Matei, actualul primar, Florin Chelaru, a fost la acea vreme președintele comisiei care a stabilit că firma Somaco trebuie amendată.
Nu e greu de sesizat faptul că în timp ce unele firme își desfășurau activitatea fără să fie înregistrate ca plătitoare de taxe, în cazul SOMACO a fost instituită cea mai mare taxă din lume.
Deși recunoaște abaterea și ilegalitatea prin care s-a instituit această taxă, Curtea de Conturi ezită să ia măsuri ferme,solicitând Primăriei să instituie o comisie care să analizeze cazul și să remedieze problema. De parcă te poți aștepta ca Primăria să-și asume vina și să remedieze problema. Și vorbim aici, doar de un prim semn că nu se vrea rezolvarea acestei aberații.
Din comisie ar trebui să facă parte și reprezentanții Apelor Române, cărora auditorii Curții de Conturi le recomandă să analizeze situația terenurilor de pe malul lacului consolidate, construcții hidrotehnice ce ar trebui să intre în patrimoniul statului român. Curtea de conturi sesizează în această situație un prejudiciu de peste 3.5 milioane de euro în dauna statului. Vă întrebați probabil de ce nu e sesizat DNA? Ne punem și noi aceeași întrebare.
O comisie care ar trebui să recunoască faptul că Primăria a intabulat ilegal proprietatea pentru care cere două milioane de euro taxe, chiar raportul Curții de Conturi arătând cât se poate de clar că terenul respectiv este conform legii proprietatea statului.
Al doilea semn ar fi legat de faptul că această comisie a lupului pus paznic la oi, ar fi trebuit să se constituie până la finalul lunii ianuarie, lucru care nu s-a întâmplat, fără ca reprezentanții Curții de Conturi să sancționeze acestă lipsă de interes a edilului din Năvodari.
Iar dacă mai vreți încă un semn că se încearcă ascunderea gunoiului sub preș, reprezentanții SOMACO ne-au confirmat că dialogul pe care au încercat să-l aibă cu cei de la Curtea de Conturi este greoi. Pentru a-și căuta dreptatea în instanță, SOMACO a cerut în mod oficial o copie după raportul întocmit la Primăria Năvodari, răspunsul fiind demn de filmele de comedie: ”Aveți deja raportul din presă”.
Desigur, nu e târziu pentru ca reprezentanții Curții de Conturi să dea dovadă de interes și să pună presiune pe reprezentanții Primăriei Năvodari pentru ca aceștia să ducă la îndeplinire măsurile impuse, însă faptul că o societate comercială solicită documente oficiale prin care își poate cere drepturile în instanță și este refuzată, arată destul de clar că nu avem de a face cu o instituție imparțială.
