Constanta.RO

Constanța și Războiul Apei. Primarul Vrabie se crede stăpânul resurselor

0

Conform datelor Institutului Mondial al Resurselor Naturale, mare parte din teritoriul României se află pe zona de RISC privind lipsa apei iar municipii precum Râmnicu Vâlcea, Pitești, Târgoviște și capitala București au RISC RIDICAT. Orașul CONSTANȚA și întreg litoralul nostru la Marea Neagră se află de-asemenea în zona de RISC RIDICAT, pe o falie care pornește de la Lacul Razelm și până la granița noastră cu Bulgaria (vezi harta).

Harta Riscului asociat lipsei de Apă - Institutul Mondial al Resurselor Naturale

Harta Riscului asociat lipsei de Apă – Institutul Mondial al Resurselor Naturale

Autoritățile au identificat o singură soluție, și anume, construirea unei magistrale care să aducă apă de la Medgidia la Constanța. Acest proiect ambițios are nevoie de aprobarea Consiliului Local Medgidia, însă până în acest moment, primarul Valentin Vrabie a condiționat realizarea aducțiunii de reducerea la jumătate al tarifului la apă pentru toți locuitorii orașului Medgidia, iar pentru spital și biserici vrea apă gratis.

Vă propunem documentarul următor, realizat pe baza celor mai recente date colectate din surse mai mult decât credibile, care ne arată că, apa potabilă devine o problemă majoră pe Terra iar județul Constanța este unul dintre cele mai efectate locuri din lume.

Câteva repere istorice

La nivelul anului 500 înainte de Hristos, civilizația Maya, din America Centrală, utiliza rezervoare de apă pavate, iar mai târziu, undeva prin anul 40 d. Hr, inginerii Imperiului Roman aveau să construiască primele apeducte, cel mai lung în anul 368 de 248 km. Prosperitatea unei societăți este strâns legată de valorificarea apei fiind cunoscut faptul că, doar acele civilizații pricepute în mânuirea apei au reușit să supraviețuiască și să evolueze.

Rețea romană de apeducte aflată în reparații - pictură de Michael Zeno Diemer, Deutsches Museum, Munich

Rețea romană de apeducte aflată în reparații – pictură de Michael Zeno Diemer, Deutsches Museum, Munich

În prezent, șapte din zece oameni de pe Terra, beneficiază de apă curentă în propria locuință. Lichidul care dă viață este captat, pompat prin coloanele principale ale orașelor (sau magistrale), pentru ca mai apoi, apa să fie preluată de ramificațiile laterale care alimentează fiecare clădrire în parte. Așa funcționează sistemul care asigură apa în marile orașe și comune din țara noastră.

ZIUA ZERO, sau momentul în care apa se va termina

Șocant sau nu, în anul 2018, Cape Town a fost primul oraș din lume care s-a văzut obligat să oprească alimentarea cu apă, pe o perioadă nedeterminată. S-a ajuns aici din cauza secetei care a lovit anul trecut regiunea Africii de Sud.

În prima etapă, autoritățile locale din Cape Town au anunțat că apa urmează să fie oprită, locuitorii urmând să primească ulterior acestui moment apă cu porția, doar pentru satisfacerea necesităților fiziologice. Au avut noroc însă, și după doar câteva săptămâni, o ploaie torențială i-a salvat pentru scurt timp din fața unei crize majore cu efecte greu de calculat.

Din păcate, Cape Town nu este singurul exemplu de mare oraș ce riscă să rămână în viitor fără apă, pe lista metropolelor unde alimentarea cu apă reprezintă o mare problemă fiind incluse următoarele: Sao Paulo, Melbourne, Jakarta, Londra, Beijing, Istanbul, Tokyo, Bangalore, Barcelona și Ciudat de Mexico. Toate aceste orașe urmează să se confrunte, în scurt timp, cu o criză majoră a apei potabile.

În 2040, apa va reprezenta ce mai mare problemă de pe Terra

S-au făcut diverse calcule și estimări din care rezultă că, peste 20 de ani, cea mai mare parte a lumii nu va avea suficientă apă pentru consumul necesar unui an întreg. Acest fenomen fără precedent este determinat de doi factori principal: consumul irațional, în specal în sectorul agricol și încălzirea globală.

În acest moment, pe Pământ se găsesc cca 1234 Trilioane de litri de apă, însă 97% din această cantitate este apă sărată, 2% se află încă înghețată la polii planetei, iar noi ne putem baza doar pe diferența de 1% pentru a supraviețui.

Criza de apă de peste 20 de ani - Sursa Institutul Mondial al Resurselor Naturale - 2015

Criza de apă de peste 20 de ani – Sursa : Institutul Mondial al Resurselor – 2015

Din acest procent de 1% de care depinde întreaga omenire, aproape întreaga cantitate de apă dulce și bună de băut se află la adâncimi de unde este dificil și foarte costisitor de extras. Aceasta este dacă vreți și principalul motiv datorită căruia, cele mai mari civilizații ale istoriei noastre s-au dezvoltat în apropierea fluviilor, lacurilor și râurilor. Iat situația nu s-a schimbat în ultimii 6000 mii de ani dacă observăm că, și-n prezent, aproximativ 90% din populația lumii locuiește la mai puțin de 10km distanță de o sursă de apă dulce.

Apa dulce este o resursă finită

În ultimii zeci de ani, evident tehonologia a avansat, oamenii devenind tot mai pricepuți în extragerea apei din măruntaiele Pământului. Există totuși un mare secret despre care nimeni nu vorbește: apele extrase din sol, numite și izvoarea sau straturi acvifere s-au acumulat acolo în milioane de ani. Evident că, după ce extragem această apă, trebuie să treacă alte milioane de ani (în condiții de climă similare) pentru ca noi cantități să se acumuleze.

Cantitatea de apă dulce lichidă pe Terra - Sursa USGS

Cantitatea de apă dulce lichidă pe Terra – Sursa USGS

În plus, extragerea apei freatice duce la comprimarea solului, acesta fiind doar unul dintre efectele secundare despre care de-asemenea nu se discută. De exemplu, dacă rezerva de apă se află poziționată sub o localitate, pe măsură ce aceasta este extrasă, pământul se va lăsa cu aproximativ 10 centimetri pe an, în funcție de condițiile geo și de exploatare.

Situația descrisă impune ca apa freatică să fie utilizată doar în caz de urgență și strictă necesitate, atunci când discutăm, de exemplu, despre secetă severă, dar din păcate s-a ajuns ca aceasta să fie exploatată permanent.

Doar 8% din consumul de apă este pentru băut și spălat, restul e risipă

Creșterea popuației globului a dus inevitabil și la creșterea consumului de apă iar cifrele sunt impresionante. Consumăm de 7 ori mai multă apă azi, decât în urmă cu 100 de ani. Pe lângă acest aspect, modul în care este utilizată apă constituie de fapt adevărata problemă: 70% pentru agricultură, 22% în industrie, și doar 8% pentru consumul direct al omului (băut și igiena zilnică).

Cum este utilizată apa dulce lichidă pe Terra - Sursa Banca Mondială - 2013

Cum este utilizată apa dulce lichidă pe Terra – Sursa Banca Mondială – 2013

Ce înseamnă un consum irațional?

De exemplu, pentru a produce o sticlă de 1 litru de Cola se consumă alți 28 de litri de apă, datorită procesului tehnologic, la care se mai adaugă încă 7 litri utilizați pentru realizarea ambalajului (recipient și etichetă).

Și dacă tot avem o fabrică de bere în Constanța, trebuie spus că, pentru fiecare pahar de bere se consumă 74 de litri de apă, în timp ce, o ceașcă de cafea necesită 130 de litri de apă, iar un tricou din bumbac 2500 de litri de apă. Pare mult, șocant, dar este adevărat!

Agricultura și zootehnia sau apa pe care nu o plătește nimeni!

Cifrele prezentate, destul de mari, pălesc totuși în fața consumului de apă pentru producția cărnii. Costul furajelor (hrana animalelor) calculat în apă, face din carne unul dintre cele mai scumpe produse de pe glob din perspectiva amprentei de apă și de poluare.

Consumul de apă la nivel mondial 1900 - 2010 - Sursa UN Food & Agriculture Organization - 2010

Consumul de apă la nivel mondial 1900 – 2010 – Sursa UN Food & Agriculture Organization – 2010

Producția lucernei, de exemplu, necesită 510 litri de apă per kilogram. O vacă consumă 12kg de nutreț pe zi (în medie) iar dacă împărțim asta în kilograme de carne vom observa că, pentru un singur hamburger se consumă cam 1650 de litri de apă.

Agricultorii români primesc apa gratuit

În ciuda acestor evidențe, apa nu este supusă regulilor de bază ale capitalismului, dacă ne uităm că agricultorii români o primesc gratuit, cu sprijinul factorilor politici iresponsabili:

Este o zi istorică pentru fermierii, agricultorii din România, pentru că astăzi în Parlament s-a votat o Stanescu-PSDnouă lege a irigațiilor, o lege care modifică Legea 138 și OUG 82. Ce este important în această lege este că, începând cu o săptămână-două, după ce va fi promulgată, ANIF pune la dispoziția fermierilor apă gratuită la stațiile de punere sub presiune.”

Așa suna declarația din 9 Mai 2017 a deputatului PSD Alexandru Stănescu, vice-președintele Comisiei pentru agricultură. Este vorba despre proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr.138/2004, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, precum şi pentru completarea art.10 din Legea nr.98/2016 privind achiziţiile publice, lege ce a fost adoptată pe 9 Mai 2017, în Camera Deputaților, cu 219 voturi pentru, 54 de abțineri și nici un vot împotrivă. Și totuși cine plătește?

Acum poate înțelegeți și marele secret din spatele agriculturii, lanțurilor de restaurante de tip fast-food, băuturilor răcoritoare sau al berii, confecționării hainelor, toate aceste industrii care-și permit să producă la costuri mici, deoarece prețul apei nu e pus la socoteală.

Componenta geostrategică a apei

Este lesne de sesizat că, acolo unde apa începe să lipsească se așterne și instabilitatea politică. Există câteva exemple deosebit de concludente în acest sens, dacă ne uităm la America Latină, India, Pakistan, Yemen sau nordul Nigeriei.

Lipsa apei a determinat conflictul din Darfur, început în anul 2003, în care și-au pierdut viața până acum sute de mii de oameni. Totodată, există mulți analiști care susțin că, războiul civil din Siria a fost declanșat în mare măsură de seceta aspră a anului 2006.

Nu întâmplător, strategii economiei mondiale numesc apa “petrolul secolului viitor” considerând investițiile financiare în apă drept unele deosebit de profitabile. Iar dacă vorbim de conflicte, harta următoare unde ne sunt prezentate zonele afectate de lispa apei este suficient de concludentă din această perspectivă.

Harta zonelor afectate de lipsa apei - WRI

Harta zonelor afectate de lipsa apei – Sursa WRI (CLICK AICI)

Constanța rămâne fără apă. Alimentarea este posibilă de la Medgidia

Așa cum declara Mihai Bărbuliceanu, managerul de proiect al RAJA SA pentru fonduri europene, Constanța și sudul litoraului vor rămâne fără apă în viitorul apropiat din pricina faptului că, actualele surse devin ne-potabilizabile:

“Sursele de apă din zona litorală și limitrofe Mării Negre au început să devină în mare parte ne-potabilizabile sau costisitoare și insuficiente pentru dezvoltarea în zonă” a declarant M. Bărbuliceanu, pe 10 Mai 2018, în cadrul emisiunii Realitatea Locală, moderată de Cristian Hagi.

Iminenta criză a apei, precum și seceta din 2013-2014 a obligat autoritățile să investească în prospecțiuni amănunțite, care au scos la iveală faptul că, sub orașul Medgidia, la 600-800 metri adâncime, se află un acvifer unde se găsește cea mai mare sursă de apă potabilă din România. Este vorba de bazinul acvifer Medgidia-Cernavodă în care s-au acumulat cantități impresionantă de apă în urmă cu zeci de milioane de ani.

“Am ales Medgidia pentru că este un acvifer foarte bogat, care poate asigura nu doar pentru Medgidia și Cernavodă, dar poate asigura apa pentru tot județul Constanța fără probleme. Deci am ales această soluție pentru că este apă suficientă iar calitatea este remarcabilă declara Stroe Felix, directorul general al RAJA SA, pe data de 15 Mai 2016, la inaugurarea noii stații de pompare a apei de la Cernavodă.

Felix Stroe - Director General RAJA Constanta SAAJA Constanta SA

Felix Stroe – Director General RAJA Constanta SA

Practic, pentru alimentarea orașului Cernavodă cu apă, dar și a localităților Satu Nou, Mircea Vodă, Faclia, Anghel Saligny și Stefan cel Mare, la nivelul anului 2016 a fost necesară realizarea unei conducte de aproape 21 km prin care să fie adusă apă din subternarul orașului Medgidia.

Alimentarea cu apă a Constanței blocată de primarul Valentin Vrabie

Un an mai târziu, în 2017, RAJA a demarat documentația pentru o nouă investiție, care vizează realizarea unei magistrale care să aducă apă din acviferul de la Medgidia traversând județul Constanța, până la granița cu Bulgaria, până în localitatea Limanu.

Aceasta este cea mai mare investiție privind managementul apei din țara noastră, în valoare totală de 650 Milioane de Euro, importanța sa strategică fiind justificată de directorul RAJA, Stroe Felix printr-un argument pe cât de simplu pe atât de dramatic: “Suntem în pericol să rămânem fără apă în sudul litoralului.”

Însă, ca investiția să fie posibilă era necesar ca Primăria Medgidia să emită o Hotărâre de Consiliu pentru a pune la dispoziția proiectului suprafața de teren necesară construirii unor stații de extracție și de pompare a apei. Fără aceste instalații montate la fața locului, nu se poate începe nimic, deoarece RAJA nu poate obține finanțarea necesară, iar în scurt timp Constanța și localităție din sud urmează să rămână fără apă.

În ciuda acestor presiuni, lucrurile aveau să ia o întorsătură suprinzătoare, atunci când, Valentin Vrabie, noul primar al orașului Medgidia a anunțat că se opune proiectului, în cazul în care, consumatorii orașului pe care-l păstorește nu primesc apă la jumătate de preț.

„Apa de pe teritoriul municipiului Medgidia este bunul nostru cel mai de preț (atât ne-a mai rămas) și avem datoria de a ne lupta cu toate eforturile noastre, pentru a obține un preț corect. Deși am încercat, prin toate mijloacele posibile, să îmi respect promisiunea făcută dumneavoastră în campania electorală, până acum toate încercările mele s-au lovit de voturile negative ale consilierilor locali.” Așa suna postarea de pe pagina oficială de Facebook a Primăriei Medgidia din data de 2 Mai 2018.

Primarul Valentin Vrabie

Primarul Valentin Vrabie

Sub îndemnul “am nevoie de ajutorul vostru pentru a organiza cel mai mare miting din toată Dobrogea” primarul Valentin Vrabie a cerut locuitorilor să iasă la protest, și prin presiune să-i oblige pe consilierii locali din Medgidia să respingă proiectul RAJA. Mai mult decât atât, primarul a recurs la mesaje mediatice de intimidare adresate directorului RAJA, Felix Stroe, despre care a afirmat că se crede stăpânul tuturor:

“Îi transmit lui Felix Stroe că, dacă a putut să fie stăpânul tuturor, al meu nu va fi niciodată. Noi nu inițiem proiecte de hotărâri și legi locale, după cum ne dă ordin Felix Stroe. El trebuie să execute ce-i transmitem noi. El n-a înțeles lucrul ăsta.”

În ciuda opoziție primarului Vrabie, consilierii locali au votat Hotărârea Nr.66 din 24.05.2018 prin care aprobau practic “darea în folosință gratuită a terenului din domeniul public al municipiului Medgidia, în vederea construirii și punerii în funcțiune a Sistemului Regional de alimentare cu apă Constanța.”

Supărat din cale-afară, primarul Vrabie a încercat să inițieze un referendum în scopul dizolvării Consiliului Local Medgidia iar în paralel a sesizat instituția prefectului, care mai departe a atacat în contencios administrativ Hotărârea Nr.66, reușind astfel să suspende actul administrativ și prin urmare să împiedice, pentru moment, realizarea proiectului RAJA.

“Da, este o hotărâre de consiliu local care nu a avut raport de specialitate și aviz de legalitate, dar ce mai contează când trebuie să duci la îndeplinire ordinele stăpânului, încalci și legea… În opinia mea este o hotărâre ilegală. Eu nu vreau să blochez proiectul. Eu vreau să-l condiționez pe un drept de care medgidienii trebuie să beneficieze acum.” declara Valentin Vrabie pe 28 Mai 2018.

Valentin Vrabie candidat la Medgidia 2016

Valentin Vrabie candidat la Medgidia 2016

Pe scurt, primarul Vrabie s-a angajat într-un război aproape total, atât cu propriul Consiliu Local, numindu-i pe membrii acestuia “trădători,” cu instituția prefectului despre care afirmă că “face jocuri politice,” cu operatorul de apă, RAJA Constanța, și nu în ultimul rând cu presa, despre care susține că “trebuie reformată.”

“Dacă până în 2016 cam toată Medgidia a fost vândută, bucată cu bucată, inclusiv grădina de vară a Casei de Cultură a fost vândută de un anume primar foarte elevat și intelectual. S-a îndatorat pe 30 ani. Eu vreau și am reușit să opresc îndatorarea Medgidiei și să opresc distrugerea orașului ca și economie.

 Valentin Vrabie, primarul GRATIS!

Pe vremea când era primar la Peștera, Valentin Vrabie și-a calibrat imaginea politică oferind gratuități și cadouri locuitorilor din comună dar și costuri foarte mici la utilități. Apa extrasă și pompată printr-un sistem realizat în regie proprie era taxată de primăria Peștera cu 1 leu pe metrul cub livrat.

Mergând pe această strategie, încă din 2016, atunci când era doar candidat pentru ocuparea fotoliului de primar al Medgidiei, Valentin Vrabie și-a propus să sisteze contractul semnat de primăria Medgidia cu RAJA SA, aparent din pricina prețului prea mare impus de operatorul de apă.

Deoarece eliminarea RAJA n-a fost posibilă din cauza prevederilor contractuale, Valentin Vrabie s-a gândit să profite de faptul că, orașul Constanța și sudul litoralului au nevoie de apă de la Medgidia, pentru a forța mâna operatorului regional RAJA să acorde un tarif cu 50% mai mic la apă, locuitorilor din Medgidia, în ciuda faptului că, apa nu aparține acestui oraș fiind proprietatea statului român, la fel ca oricare altă resursă naturală.

De ce este scumpă apa?

Coform ANRSC, pentru apă potabilă, costul RAJA este 4,56 lei/mc iar pentru serviciile de canalizare 3,99 lei/mc. Aceste cifre au propulsat însă RAJA în capul listei, operatorul fiind recunoscut drept “cel mai scump” din România. Și astfel, nu de puține ori, RAJA a fost acuzată că vinde apa la un cost ridicat, fără însă ca acuzațiile să fie susținute de o analiză sau comparație în raport cu alte societăți similare din țară.

Fără îndoială, RAJA Constanța aplică exact principiile capitalismului în forma lor pură. Mai exact, pentru susținerea investițiilor necesare dezvoltării, RAJA vizează atragerea de fonduri și credite, situație în care operatorul țintește Profitul și nu simpla supraviețuire economică sau mituire electorală.

Și la fel cum se întâmplă în toate lanțurile de producție, în final, și în cazul de față, persoanele fizice achită toate costurile, primind la schimb apă și servicii la un anumit nivel de calitate. Din tariful perceput rezultă un Profit, care nu depășește 7%, bani din care RAJA își achită creditele angajate, așa cum explică reprezentanții companiei.

„Tot ce înseamnă sursă de apă, fie că este de suprafață sau subterană, aparține Ministerului Mediului. Pentru fiecare metru cub de apă extras, compania nostră (RAJA) plătește un tarif, între 0,32-0,40 lei pe metru cub. Tot ceea ce înseamnă investiții, puțuri, pompe, precum și partea de mentenanță, inclusiv consumul de energie electrică este plătit de către RAJA Constanța.”

RAJA Constanta

 „RAJA este un operator regional iar tariful se aplică tuturor clienților, în toate cele 152 de localități, pe teritoriul a 8 județe, în care RAJA se ocupă de managementul apei. Strategia tarifară este parte a contractului de delegare de gestiune iar acest contract stă la baza finanțării europene. Structura tarifului aplicată de RAJA conține și o componentă de profit, stabilită la nivelul de 7%. Această marjă este necesară pentru acoperirea împrumuturilor accesate de RAJA de la BERD.” a explicat purtătorul de cuvând al RAJA, Irina Oprea, pe 10 Mai 2018, în cadrul emisiunii Realitatea Locală, moderată de Cristian Hagi.

De ce nu poate avea Medgidia un preț mai mic cu 50% la  apă

  • Cât timp RAJA aplică în prezent un tarif unitar pentru toate UAT-eurile unde realizează managementul apei, ar însemna ca toți cetățenii acestor localități să subvenționeze prețul la apă al locuitorilor din Medgidia, situație evident abuzivă și nelegală.
  • Chiar și-n acest moment, taxele adunate la bugetul primăriei Medgidia de la locuitorii orașului provin de fapt din Constanța, în condițiile în care, majoritatea medgidienilor lucrează în municipiul Constanța, și-n general pe raza întregului județ. Deci atunci când discutăm despre banii Medgidiei trebuie să ne uităm unde mai exact sunt realizate de fapt veniturile locuitorilor și din ce activități. Iar realitatea este că, Medgidia fără Constanța, fără Portul Constanța și fără litoralul românesc ar fi un oraș mort.
  • Economic vorbind, în acest moment RAJA nu-și permite să încaseze cu 50% mai puțin din Medgidia, în condițiile în care, acest oraș are o populație de 36.008 de locuitori, situație care ar genera anual pierderi semnificative operatorului de apă.
  • Actuala grilă tarifară a fost deja agreată de Consiliul Local Medgidia, încă din 2009, atunci când s-a perfectat contractul de delegare a gestiunii, prin care RAJA a devenit operatorul serviciilor de apă și canalizare din acest municipiu. 

Iar dacă ați citit până aici, știți deja că apa este de fapt mult prea ieftină iar în anii care urmează această resursă care ne asigură supraviețuirea ca specie o să devină tot mai valoroasă.




About Author

Lasa un raspuns

47 − = 46