Hanul Balcan, ruina din declaraţia de avere a senatorului PDL Cristian Rădulescu

Hanul Balacan abia mai rezistă pe structura lui de rezistenţă de la 1900.  Lăsat în părăsire la mijlocul anilor 90, Hanul a fost vandalizat sistematic de oamenii străzii. Pe zidul de nord, autorii anonimi ai stricăciunilor şi-au lăsat un autograf în cărbune: „Cei care au speriat Vestu”. Dacă aveţi curiozitatea să răsfoiţi internetul în căutarea unor informaţii despre această clădire reprezentativă veţi afla doar două lucruri. În primul rând, că figurează pe o listă a clădirilor de patrimoniu întocmită de Ministerul Culturii. În al doilea rând, că dincolo de preţuirea care i se acordă în actele oficiale, a devenit o paragină. Dar cum s-a transformat acest simbol într-o batjocură, vă spunem noi, constanta.ro, în premieră absolută.

Aproape nimeni nu pare să ştie că ruina insalubră cu deschidere pe Ştefan cel Mare şi Griviţei mai apare menţionată şi pe o altă listă, diferită de cea a Ministerului Culturii. Imobilul cu valoare simbolistică este menţionat în declaraţia de avere a senatorului Cristian Rădulescu, membru marcant al PDL-ului şi lider de grup al acestei formaţiuni în ultimele mandate parlamentare. Rădulescu menţionează, în declaraţiile sale de avere, că a dobândit, în 2009, proprietatea asupra unei cote de 32,5% dintr-un teren de 1.600 mp şi dintr-un spaţiu comercial de 2.190 mp din Constanţa. Spaţiul şi terenul reprezintă Hanul Balcan din Constanţa, aşa cum reiese dintr-o serie de documente oficiale aflate în posesia noastră.

Cum a ajuns Rădulescu proprietar al Hanului Balcan

Potrivit acestora, Cristian Rădulescu şi-a manifestat interesul de a intra în posesia Hanului Balcan din Constanţa încă din anul 1993. La acea vreme, senatorul a încheiat un contract de mandat cu numitul Paul-Sergiu Sobieschi, descendentul unei bogate familii care deţinuse în perioada interbelică mai multe suprafeţe agricole şi împădurite, dar şi două conace boiereşti pe raza localităţii Mogoişoaia. La Constanţa, familia Sobieschi deţinuse Hanul Balcan. În baza contractului de mandat, Rădulescu urma să primească 40% din bunurile imobile pe care trebuia să le recupereze de la statul român, pentru proprietarii deposedaţi abuziv sub regimul comunist. Contractul era unul extrem de avantajos pentru politician, mai ales că Hanul Balcan fusese deja retrocedat, în cotă parte, către bătrânul Sobieschi, cu două luni înainte de emiterea mandatului. Astfel, pe 20 martie 2003, SC Litoral SA Constanţa, societatea care avea imobilul în exploatare, a emis Decizia cu numărul 10, de restituire a imobilului în natură către Paul-Sergiu Sobieschi şi Vasile Nibi, vărul acestuia şi comoştenitor. Mai departe, mandatarul Rădulescu şi vărul Nibi au încheiat un protocol cu Litoral SA, în 14 aprilie 2006, în vederea preluării clădirii. La acea dată, cei doi reuşiseră să obţină şi o hotărâre judecătorească la Tribunalul Constanţa (2787/2006) privind retrocedarea terenului de sub imobil şi a curţii interioare, în suprafaţă totală de 1672,54 mp. Pe 28 octombrie 2008, Primăria Constanţa prin Direcţia Patrimoniu, a predat terenul către proprietarii de drept.

Un artificiu de zile mari

Pe 26 ianuarie 2009, bătrânul Sobieschi a închis ochii, pentru totdeauna. Câteva luni mai târziu, descendenţii acestuia au fost contactaţi de Cristian Rădulescu în vederea soluţionării problemelor rămase de pe urma defunctului. Aşa cum reiese dintr-un memoriu ulterior adresat DNA şi altor instituţii ale statului, urmaşii bătrânului Sobieschi au înţeles să meargă cu politicianul la un notar public din Bucureşti, pentru a semna un maldăr de acte referitoare la succesiune. În acel vraf de hârtii se găsea şi un antecontract de vânzare-cumpărare, prin care Cristian Rădulescu era împuternicit să-şi vândă lui însuşi o cotă de 35% din drepturile pe care defunctul Sobieschi le avea asupra Hanului Balcan şi a celorlalte imobile din Mogoşoaia. Mandatul din 1993 prevedea un beneficiu de 40% pentru Rădulescu, însă acesta a renunţat la procentul de 5% în vederea stingerii unui împrumut personal, de 321.000 de euro, pe care îl obţinuse de la mandantul său. Petru Sobieschi – unul din descendenţii bătrânului – are şi acum convingerea că a fost tras pe sfoară. Acesta spune că, în antecontractul de vânzare-cumpărare se menţionează faptul că Rădulescu a plătit mai multe sume de bani, însă în realitate moştenitorii nu au primit nimic. Oricum ar fi, imobilul din Constanţa zace în părăsire, fiind greu de vândut datorită neînţelegerilor existente între proprietarii în indiviziune. Acelaşi Petru Sobieschi ne-a mai declarat că, în 2009, s-a pus problema vânzării Hanului Balcan către un grup israelian de investiţii imobiliare, care achiziţionase şi alte clădiri în zona Ştefan cel Mare. Mai mult, o agenţie din Constanţa, pe numele ei „Activ Imobiliare” a inclus Hanul Balcan în ofertele ei de vânzare. Timpul a trecut şi nu s-a încheiat nici o tranzacţie, în primul rând datorită crizei economice, iar în al doilea rând datorită statutului de clădire de patrimoniu, care impune eventualilor cumpărători să păstreze actuala structură constructivă. Potrivit prevederilor legale, în momentul în care Hanul Balcan va cădea cu totul la pământ, va fi radiat din lista imobilelor de patrimoniu.

Adrian Carlescu