Aşa cum arătam în numărul trecut, fostul primar al Mangaliei, Claudiu Tusac, a primit neînceperea urmăririi penale din partea DNA Constanţa pentru fapte de abuz în serviciu. În ciuda susţinerilor procurorului de caz Beatrice Şişman că n-ar exista urmarea imediată a faptelor fostului primar, chiar acesta a recunoscut, şi încă în faţa unei instanţe judecătoreşti, că Primăria a fost prejudiciată cu 4,2 milioane de lei noi, în cazul subvenţiilor pentru termoficare aferente anului 2009. Prejudiciul a fost certificat, în parte, de Curtea de Conturi a României.
Ce a constatat Curtea de Conturi
Reamintim că verificarea excepţională demarată de Curtea de Conturi a României la Primăria Mangalia, în perioada octombrie-decembrie 2010, a avut la bază o solicitare expresă a DNA Constanţa (în speţă Adresa 98.654/12.03.2010, emisă în Dosarul penal 21/P/2010) şi o petiţie colectivă semnată de consilierii locali, atunci în funcţie, Ion Mincă, Sorin Andrei, Ion Anghel, Sorin Cucoranu, Constantin Filimon, Bogdan Filip, Paul Foleanu, Ioan Griguţă, Vasile Iorga, Vasile Olan şi Viorel Oleniuc. Verificând aspectele sesizate în legătură cu sifonarea subvenţiilor pentru termoficare, auditorii Curţii au constatat că fostul primar a prejudiciat bugetul local, în mod efectiv. „În anul 2009, unitatea administrativ-teritorială Municipiul Mangalia a plătit în plus furnizorului de energie termică subvenţie în sumă de 2.756.647 de lei. Această sumă reprezintă plăţi nelegale…”. Dar cum a ajuns Tusac să găurească bugetul local – ne spune tot Raportul Curţii de Conturi. Potrivit acestui document incendiar, fostul primar a proclamat, cu de la sine putere, dizolvarea Consiliului Local Mangalia, în februarie 2009. Rămas singur la butoane, ca în epoca baronatelor feudale, insul a refuzat să recunoască hotărârile Consiliului Local, inclusiv pe acelea prin care au fost aprobate tarife mai mici de producţie şi furnizare a agentului termic populaţiei. Iar aşa a înregistrat în contabilitatea publică subvenţii calculate la tariful anterior, substanţial mai mare, cu aproximativ un milion de euro mai mult decât se datora în mod real. În 2009, aşa cum a constat Curtea de Conturi, a apucat să facă plăţi nedatorate de 27 de miliarde. Doi ani mai târziu, printr-un artificiu ordinar, a mai plătit încă 32 de miliarde, în contul aceluaşi an 2009.
Avocaţii lui Tusac au tăcut mâlc, adâncind prejudiciul
După finalizarea verificării excepţionale, Curtea de Conturi a emis Decizia nr.7/14.01.2011, prin care l-a obligat pe Tusac să recupereze sumele nelegale, achitate în mod efectiv, în 2009, respectiv cei 27 de miliarde de lei vechi plătiţi în plus la Callatis Therm SA. Fostul primar nu s-a conformat în nici un fel. Mai mult, în noiembrie 2010, Callatis Therm SA a deschis la Tribunalul Constanţa o acţiune în contencios-administrativ (dosarul 16.366/118/2010), cerând obligarea Municipiului Mangalia la plata sumei de 3.218.304,53 de lei, reprezentând subvenţie aferentă energiei termice livrate în 2009. Avocaţii angajaţi de Tusac n-au glăsuit în nici un fel, în faţa intanţei, despre constatarea Curţii de Conturi, limitându-se să invoce o stupidă şi amărâtă de excepţie a lipsei calităţii procesuale pasive. Prin Sentinţa Civilă 1159/28.06.2011, instanţa a obligat Municipiul Mangalia să achite încă 32 de miliarde de lei vechi, cu dobânzi legale la zi şi cheltuieli de judecată de peste 400 de milioane de lei vechi. Pe 23 noiembrie 2011, sentinţa a devenit irevocabilă, după ce Curtea de Apel a respins ca nefondat, încă de la primul termen de judecată, recursul declarat de Primăria Mangalia. Curtea de Apel a reţinut că suma solicitată de Callatis Therm SA nu a fost contestată, sub aspectul cuantumului, de către Primărie.
Despre prejudiciu s-a discutat inclusiv în instanţa judecătorească
Presat de Curtea de Conturi, Tusac a deschis o acţiune la Tribunalul Constanţa (Dosarul 9.718/118/2011), împotriva Callatis Therm, pentru recuperarea „sumei de 4.254.162,8 lei, reprezentând prejudiciul cauzat prin facturarea contravaorii energiei termice aferente anului 2009 la preţul de 396,76 lei/Gcal fără TVA în loc de 314,33 lei/Gcal”. Prin Sentinţa Civilă 1989/31.05.2012, Tribunalul a respins cererea sa, reţinând că este în culpă, deoarece nu a comunicat Hotărârile de Consiliu Local, cu tarifele diminuate, către firma de termoficare. De altfel, şi Callatis Therm s-a apărat, arătând că „măsura recuperării prejudiciului priveşte persoanele sau instituţiile responsabile şi nicidecum societatea pârâtă”. Recursul declarat la această sentinţă a fost anulat ca netimbrat de Curtea de Apel Constanţa, în 25 martie 2013. Timp de şase termene, Primăria Mangalia a încercat să obţină ajutor public judiciar, nemaiavând bani să plătească taxa de timbru. Reţineţi această dată de 25 martie 2013, despre care procurorii DNA par să nu ştie nimic. Începând cu acea zi, prejudiciul nu mai poate fi recuperat de la firma de termoficare, ci doar de la persoanele care l-au generat, în speţă de la fostul primar Tusac şi de la directorul general economic Florea Popa. Cei doi, însă, au primit NUP în dosarul DNA, pe considerentul caraghios că faptele lor n-ar avea nici o urmare. Dar gaura de-un milion de euro, nu-i o urmare?
Adrian Cârlescu
