Brăiloiu, ce-i cu ţigănia asta? Aţi măcelărit copacii din Eforie, ca să faceţi loc tarabelor!

Cu doar puţin timp înainte de începerea sezonului estival, la Eforie a început o febră generalizată pentru pregătirea operaţiunii „Taraba 2013”. Mai mulţi copaci de pe artera principală de circulaţie din Eforie Nord au căzut pradă drujbelor, iar spaţiile verzi au fost cotropite de betoane. Aleea teilor din spatele Hotelului Astoria a devenit aleea trunchiurilor fără ramuri, după ce au fost toaletaţi… de la jumătate. Copacii din Parcul Poştei au fost daţi afară… din pământ, pentru a face loc unui bazar. Alţi copaci de la drumul mare au fost scoşi din rădăcină, pentru că stăteau în faţa unei lucrări selective, de modernizare a trotuarelor, cu pavele. Au făcut atâta rău naturii, doar pentru a umple staţiunea cu tarabe nenorocite şi  sumbre ca nişte coşciuge. Reporterii Constanta.ro au suprins un moment în care, acum, în plin sezon, nişte muncitori turnau criblură peste un alt spaţiu verde din staţiune. Va urma, probabil, un strat de beton, iar la urmă, încă un coşciug comercial. O ţigănie în toată regula!

Tarabele îşi continuă misiunea sub denumirea de… tonete

Întreaga staţiune Eforie Nord e sufocată de cocioabe din lemn de brad, care încă nu şi-au găsit muşterii. Te împiedici de ele la tot pasul, pe trotuare, la colţuri de stradă, în faţa restaurantelor, iar mai nou şi pe spaţiul verde. Şi asta la doar un an după megascandalul prin care un inspector important al Primăriei Eforie şi mai mulţi acoliţi ai acestuia au fost puşi sub acuzaţie pentru luare de mită, complicitate la luare de mită şi trafic de influenţă. Făptaşii, înregistraţi în flagrant în timp ce primeau şpăgi pentru închirierea tarabelor, au fost trimişi în judecată. Dar fenomenul nu s-a astâmpărat deloc. Discuţii au fost generate inclusiv în cadrul Consiliului Local Eforie, după ce toţi aleşii şi-au dat cu părerea că sunt prea multe tarabe pe trotuare. Ca urmare, anul acesta, au fost mutate, în bună parte, pe spaţiile verzi.

Au mai rămas destule şi pe trotuare, numai că oficialii Primăriei au inventat sensuri noi pentru cuvintele din DEX, răspunzându-le celor care întreabă, că acestea sunt… tonete. Păi, discuţia a fost despre tarabe, nu despre tonete.

Pavelele din doi în doi

Dar şi mai interesant este faptul că, pe artera principală, un serviciu al Primăriei Eforie a început să amenajeze trotuarele cu pavele. Investiţia nu a urmat un curs firesc şi unitar. Cu alte cuvinte, nu s-a plecat de la un capăt la celălalt al străzii, cu lucrarea, ci din doi în doi sau după cum le-a dictat dispoziţia de moment muncitorilor angrenaţi în această lucrare pe bani publici. După cum se vede cu ochiul liber, modernizarea selectivă a căii pietonale s-a făcut în funcţie de spaţiul comercial din spatele trotuarului. Că, deh, unii merită trotuare mai bune, în vreme ce alţii, din motive netransparente, trebuie să rămână cu vechiul asfalt măcinat de ploi, în faţă. Terasa unde s-a întâmplat, anul trecut, flagantul cu mita de la tarabe, beneficiază şi ea de pavele. Mai mult, un copac secular care făcea umbră trecătorilor a fost dat afară… din pământ, pentru a face loc pavelelor.

Alţi copaci, de pe aleea din spatele Hotelului Astoria, au fost toaletaţi, dar nu oricum, ci de la jumătatea trunchiului. Fosta alee a teilor a devenit acum o alee a trunchiurilor fără crengi, unică – prin urâţenia ei – pe tot litoralul Mării Negre. Parcul Poştei a încetat să mai fie o oază de verdeaţă, aşa că s-a transformat în bazar comercial. Grădina din jurul Hotelului Azur a devenit… terasă comercială. Într-un alt colţ verde al staţiunii, chiar zilele acestea, în plin sezon estival, doi muncitori se căzneau să toarne câteva roabe cu pietriş. La urmă, va răsări şi aici un coşciug comercial. E aşa un dispreţ faţă de natură în întreaga Eforie! Nici unul din „proiectele” prin care au fost distruse spaţiile verzi, nu a primit aviz de mediu, neexistând pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului nici un anunţ în acest sens. În mod paradoxal, primarul oraşului, inginerul Brăiloiu, a fost, la viaţa lui, ditamai şeful la Inspectoratul de Stat în Construcţii. Se pare că, din acea perioadă, domnia sa a rămas doar cu iubirea faţă de betoane, nu şi cu informaţiile referitoare la interdicţia legală de distrugere a spaţiilor verzi. (Adrian Carlescu)