Administraţia locală din Cernavodă a luat decizia de a reinstala „Troiţa Revoluţiei” în parcul central al oraşului, după ce monumentul dedicat evenimentelor din decembrie 1989, inaugurat în anul 2005, fusese scos din locul său, în perioada mandatului de primar al Marianei Mircea. Potrivit revoluţionarului cernavodean Ion Hristu, monumentul revoluţiei era o cruce din lemn, înaltă de cinci metri, unde se depuneau coroane de flori în memoria victimelor căzute în decembrie 1989. „La un moment dat, cred că în 2011, monumentul a fost scos din locul lui de o echipă de muncitori. Când am văzut aşa ceva, m-am dus la ei şi i-am întrebat de ce fac lucrul ăsta şi ei mi-au spus că aşa au primit ordin de la doamna Mariana Mircea, care era primăriţă atunci. Împreună cu alţi revoluţionari din oraş, am făcut o adresă la Primărie, dar n-am primit niciun răspuns oficial. Am fost informaţi verbal că în Cernavodă n-a fost nicio revoluţie, că în decembrie 1989 în Primărie s-a jucat table şi că, prin urmare, nu trebuie să avem un monument al revoluţiei”, spune Ion Hristu.
În realitate, la Cernavodă a avut loc o „încleştare” de forţe în decembrie 1989. Potrivit revoluţionarilor cernavodeni, ale căror nume au fost publicate în Monitorul Oficial al României în anul 2000, în data de 22 decembrie 1989, îndată după fuga dictatorului Nicolae Ceauşescu, în piaţa centrală din Cernavodă s-au strâns câteva mii de persoane, care au început să scandeze lozinci anticomuniste. Potrivit protocolului instituit prin decretarea stării de necesitate, clădirea Primăriei locale era păzită de Miliţie şi Securitate. Forţând intrarea, cinci persoane au reuşit atunci să pătrundă în clădire. Ulterior, acestea au deschis porţile pentru alte 50-60 de persoane. Primul secretar de partid al oraşului, Nicolae Butoi (cel care avea să ajungă subprefect al judeţului Constanţa, în perioada guvernării lui Adrian Năstase) a fost reţinut de revoluţionari într-un birou. Unul dintre miliţieni, care avea o reputaţie negativă, a fost alungat din clădire, fiind huiduit şi înghiontit de „popor”. Cărţile de propagandă şi tablourile dicatorului au fost apoi aruncate în stradă, unde mulţimea le-a incendiat cu satisfacţie. La ora 16, în clădirea Primăriei Cernavodă s-a constituit Comitetul Orăşenesc de Salvare Populară, prezidat de profesorul Tiberiu Birda (cel care avea să ajungă primar al oraşului, în anul 1992). Din această primă structură revoluţionară făcea parte şi profesorul George Hânsă, actualul primar al oraşului. Aşa cum îşi amintesc revoluţionarii, la Primărie au sunat mai multe persoane de la Bucureşti şi Constanţa, care anunţau un iminent atac terorist asupra şantierului Centralei Nuclearo-Electrice. Spre seară s-a oprit curentul în oraş, astfel că panica a atins cote atarmante. Nicolae Butoi a fost reţinut de revoluţionari până spre orele dimineţii, când comitetul a hotărât să îl elibereze, punând la dispoziţia sa o maşină care avea să îl ducă acasă, la Constanţa. După execuţia ceauşeştilor, CFSN-ul local s-a reorganizat, Gheorghe Hânsă fiind ales vicepreşedinte. La un moment dat, Birda şi-a pierdut din influenţă, după ce revoluţionarii şi-au amintit că acesta îl întâmpinase cu pâine şi sare pe Ceauşescu la o vizită de lucru în Cernavodă, cu doar câteva luni înainte de revoluţie. În acel context, lider de facto al revoluţiei de la Cernavodă a devenit Hânsă, care a fost cooptat şi în CFSN-ul constituit la nivel de judeţ, pe 9 ianuarie 1990, răspunzând de sectorul învăţământ. Actualul primar al Cernavodei nu a cerut şi nu a primit niciodată o legitimaţie de revoluţionar, însă rolul jucat de el în acele zile este cunoscut. Probabil din acest motiv, fosta primăriţă Mariana Mircea a încercat să minimalizeze rolul mişcării revoluţionare din Cernavodă, eliminând din peisajul public simbolul care le reamintea cernavodenilor acele zile din decembrie 1989. Potrivit situaţiilor oficiale, prezentate pe larg în lucrarea „La Revoluţie se şi moare, nu-i aşa?” a colonelului în rezervă Remus Macovei, la Cernavodă a murit o persoană în timpul revoluţiei, iar alte cinci au fost rănite.
În ziua de 19 decembrie 2014, Troiţa Revoluţiei a fost reistalată în parcul central din Cernavodă, iar astăzi, 22 decembrie, a fost sfinţită de un sobor de preoţi. Primarul, viceprimarul şi asociaţiile revoluţionare din oraş au depus coroane de flori şi au păstrat un moment de reculegere în memoria victimelor din decembrie 1989.
