Phoenicia Luxury. Un nume pompos pentru un hotel în care luxul lipsește cu desăvârșire

L-am văzut în repetate rânduri, în diverse emisiuni de televiziune, pe patronul unui lanț hotelier din Mamaia, Mohammad Murad. Dincolo de hotelurile din lanțul turistic pe care-l patronează, Murad este și președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc. Felul în care vorbește în emisiunile televizate și mai ales poziția de conducere din fruntea investitorilor din turism  te-ar îndreptăți să crezi că afacerile pe care le desfășoară libanezul se situează la cel mai înalt nivel. Realitatea, de la fața locului, este însă departe de adevăr. La fel ca în cazul Corinei Martin, care ne dă lecții de turism în timp ce afacerile proprii se zbat în faliment, hotelurile lui Murad se conduc după principiul ”în afară-i vopsit gardul, înauntru leopardul ..”.

Apartamentul ”regal”, demn de un hotel de două stele

Prima interacțiune cu ”luxosul” hotel Phoenicia, am trăit-o întâmplător, atunci când am fost invitați să fim de față la sosirea primilor turiști israelieni veniți pe litoral. Am observat, încă de la recepție, că prețul unei camere pleacă la începutul verii de la 160 de euro pe noapte și poate ajunge până la 300-400 de euro. În plin sezon însă poți plăti pentru ”serviciile de lux” oferite de Phoenicia chiar și 1500 de euro pe noapte. Hotelul este creditat cu patru stele deși la intrare, din greșeală, pe ușă, erau trecute cinci. Probabil o eroare.

Am fost duși de reprezentantul hotelului să vedem cum arată cel mai cel apartament din resortul turistic. Aici am avut parte de primul șoc. Să zicem că la partea de design interior, gusturile pot diferi și că doar nouă ni s-ar putea părea extrem de kitschios felul în care era amenajat, însă dincolo de asta, locul era mizerabil și părea că n-a mai fost curățat din sezonul trecut. În plus, peisajul pe care-l puteai admira din balconul ”regal”  era reprezentat de o clădire încă în fază de construcție. Superb!

Am coborât apoi în hol. Era ora mesei și ne-am gândit să aruncăm o privire. Piureul de cartofi ne-a gonit rapid din zonă. Arăta ca o pastă ciudată de care ne e greu să ne imaginăm că s-ar atinge cineva. 

La ieșire ne-a întâmpinat un fost Trabant, îmbrăcat în flori colorate. O ultimă dovadă a „luxului” de la Phoenicia. Suntem curioși, ați petrecut vreo noapte în acest hotel? Lăsați-ne un mesaj, am vrea să știm care sunt condițiile în care sunt întâmpinați clienții, plătitori totuși al unui preț mult peste medie. Așadar, dacă ați fost clientul Phoenicia Luxury, am vrea să știm totul despre experiența pe care ați trăit-o aici. Vom reveni.