Încă din data de 31 Octombrie, primarul Constanței, Decebal Făgădău, declara că prețul real al gigacaloriei este de 365,96 de lei din care locuitorii orașului racordați la sistemul centralizat de termoficare achită doar 250 lei. Cu alte cuvinte Primăria achită (oferă o subvenție) de 31,69% din prețul real diferența de 68,31% fiind achitată direct de către consumatori. Tot cu această ocazie primarul Făgădău a anunțat că în bugetul pe anul 2017 a fost aprobată suma de 19.850.000 lei pentru subvenționarea energiei termice (gigacaloriei). În mod evident, această sumă este rodul unor estimări care se fac în baza costurilor din anii anteriori pentru că nimeni nu știe cu exactitate care urmează să fie costurile exacte. Ne putem totuși imagina că specialiștii primăriei cunosc deja pe la ce valoare se va ridica factura totală cu încălzirea orașului, adică într-o marjă de eroare destul de mică de vreme ce avem o sumă alocată prin buget atât de rotundă (19.850.000 lei).
Surpriza a apărut însă astăzi după orele 15 când Guvernul României a remis presei un comunicat prin care anunța că 13 localități din întreaga țară urmează să primească “peste 115 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru asigurarea alimentării populației cu energie termică.” Conform comunicatului amintit Guvernul a adoptat această măsură “ca urmare a solicitărilor făcute de către unitățile administrativ-teritoriale care au constatat, la pregătirea activităților specifice sezonului rece, că nu au capacitatea financiară pentru a susține cheltuielile legate de asigurarea agentului termic populației.”
Constanța în topul săracilor
Anunțul cuprinde și lista scurtă a localităților care s-au trezit fără bani în prag de iarnă. În ordinea sumelor alocate din fondul de rezervă, aceste localități sunt următoarele: Bacău – 15 milioane lei, Buzău – 15 milioane lei, Constanța – 15 milioane lei, Galați – 15 milioane lei, Drobeta Turnu-Severin – 15 milioane lei, Motru – 9,3896 milioane lei, Brad – 5,3 milioane lei, Arad – 5 milioane lei, Tulcea – 5 milioane lei, Giurgiu – 4,5 milioane lei, Oradea – 4,5 milioane lei, Suceava – 4 milioane lei și Vatra Dornei – 3,5 milioane lei.
După cum se poate observa municipiul Constanța se află în topul listei de neajutorați alături de Bacău, Buzău, Galați și Drobeta, fiecare dintre aceste localități solicitând guvernului câte 15 milioane de lei pentru asigurarea căldurii în acest sezon. Este de subliniat și faptul că, trei dintre aceste localități sunt din zona Moldovei având probleme economice cunoscute de ani de zile dar și o climă mult mai rece spre deosebire de Constanța. Din păcate am ajuns acum să ne vedem pe această listă de pe care lipsesc orașe precum Iași, Cluj, Brașov sau Craiova, deoarece subvenția acordată în masa a devenit sub administrațiile Mazăre-Făgădău o unealtă electorală.
Bugetăm 19,85 milioane dar noi avem doar patru milioane
Până acum primarul Făgădău n-a scos o vorbă despre posibilitatea ca orașul Constanța să nu aibă suficienți bani pentru căldură sau pentru altele, amintind doar că are “tot felul de discuţii la Guvern.”
Dacă am compara suma alocată deja oficial de primărie de 19,85 milioane pentru anul 2017, cu cele 15 milioane oferite azi de Guvern din fondul de rezervă “pentru echilibrarea bugetelor locale” înțelegem că, de fapt, Constanța nu dispune de sumele necesare pentru asigurarea subvenției pentru anul 2017 așa cum a fost bugetată. Adică din cele 19,85 milioane necesare, primăria are doar 4 milioane iar “gaura” de 15 urmează să fie acoperită cu bani de la Guvern.
Cum a ajuns Constanța în această situație deplorabilă?
Legat de acest subiect, pe 14 Octombrie, primarul Făgădău explica următoarele: „Nu e o surpriză şi cred că, până în momentul de faţă, constănţenii nu au niciun motiv să nu vadă consecvenţa mea în a păstra preţul gigacaloriei. Indiferent dacă am primit sau nu ajutor din partea Guvernului, gigacaloria la Constanţa a fost 250 de lei din momentul în care eu am devenit primar interimar la acea perioadă. Indiferent care va fi legislaţia, voi căuta soluţii, în primul rând, ca să avem căldură şi, în doilea rând, pentru ca preţul gigacaloriei să fie la un nivel suportabil.”
În ciuda faptului că ne lăudăm mereu cu managementul administrativ de bună calitate, exercitat de oameni cu “experiență în administrația locală” putem observa fără îndoială că bugetul Constanței nu poate suporta subvenția gigacaloriei. Aceasta este singura concluzie de bun simț emanată din faptele prezentată în rândurile de mai sus. O economie sănătoasă nu se bazează pe subvenții, ea produce suficienți bani încât să-și poată achita toate costurile necesare. O populație dependentă de subvenții este de fapt o populație captivă grupurilor de interese care guvernează destinele acestui oraș.
