Probabil toată lumea a auzit deja despre celebra taxă de ”șmecher” impusă de fostul primar al orașului Năvodari, pentru a-i distruge businessul unui om de afaceri care a refuzat să cotizeze la împăratul locului. În caz că n-ați auzit, vă spunem, pe scurt, că firma SOMACO a fost sancționată de administrația locală de la Năvodari, în 2012, cu incredibila sumă de două milioane de euro.
Ca pretext, primarul Nicolae Matei a inventat o poveste, prin care firma SOMACO ar fi folosit în mod ilegal un teren aparținând orașului Năvodari. În realitate, firma SOMACO era cea care consolidase acest teren, pentru a stopa eroziunea pe care lacul Siutghiol o făcea în mal. Evident, lucrările au fost făcute cu acordul autorităților statului, la mijloc nefiind vorba de nicio folosință a unui teren.
Pe ce se baza Nicolae Matei când a avut curajul să arunce pe piață cea mai mare taxă din lume? Pe sprijinul unui real grup infracțional, care îl ajuta. Spre exemplu, firma SOMACO și-a căutat dreptatea în instanță, pierzând în final, la ultima cale de atac.
Aici intervine o nelămurire a noastră, ca jurnaliști. Avea Nicolae Matei niște relații bine plasate la conducerea Curții de Conturi Constanța? Indiciile ar arăta că da. Vă explicăm și de ce.
După ani de zile de procese, firma SOMACO și-a căutat dreptatea la Comisia de Abuzuri a Senatului. Membrii acestei comisii au înțeles imediat gravitatea situației și au sesizat Curtea de Conturi. Aici apare din nou un semn de întrebare.
A durat un an de zile până când reprezentanții Curții de Conturi au descins în Primăria Năvodari. Din informațiile noastre, încă din acel moment, conducerea instituției respective s-a opus acestui control.
Solicitarea venea totuși tocmai de la o comisie a Senatului, așa că a fost dusă până la capăt. La un an distanță. Doamnele care au sosit în control au înțeles să-și facă în mod corect meseria și au întocmit un raport cu toate ilegalitățile pe care le-au constatat.
Spicuind din raportul întocmit de Curtea de Conturi, constați abateri grave pe care Curtea de Conturi le-a sesizat, dar le-a lăsat nesancționate, evitând să atenționeze organele penale, deși legea în baza căreia își desfășoară activitatea obligă reprezentanții instituției să sesizeze organele penale, oricând există indicii că legea a fost încălcată.
Spre exemplu, societatea comercială MATFISH SRL exploatează amenajarea piscicolă Tașaul, în temeiul unui contract de concesiune, pentru un teren de 1970,15 hectare, în perimetrul localității Năvodari, fără ca societatea să procedeze la declararea bunului concesionat pentru care datorează taxă de teren estimată la suma de 123.500. Raportul Curții de conturi arată că efectiv, timp de opt ani, între 2008 și 2016, nimeni din Primăria Năvodari nu a verificat ce se întâmplă cu terenul respectiv. Numele patronului acestei firme este, coincidență sau nu, Matei.
În mod similar, s-a constatat că SC Cherhanaua Tașaul SRL a avut emisă autorizația nr1409/30.07.2014, iar ultima viză anuală a fost aplicată la data de 11.04.2016. Ulterior, pentru locația în care funcționa SC Cherhanaua Tașaul SRL a solicitat autorizație de funcționare o altă firmă, DELTA ROMPES SRL, ultima viză anuală fiind aplicată la 5.04.2017. Având în vedere specificul activității și locația în care își desfășoară activitatea (pe malul lacului Tașaul) s-a constatat că la nivelul Serviciului Impozite și Taxe nu a figurat și nici nu figurează înregistrat în registrul ROL FISCAL, niciunul dintre cei doi agenți economici. Au fost efectiv omiși de la impozitare, nefiind cunoscut nimic despre situația acestora, pierzându-se astfel bani care ar fi intrat în bugetul Năvodariului.
Cazurile de acest gen umplu paginile raportului. Șase operatori portuari, spun inspectorii Curții de Conturi, au închiriat de la CNPAMC teren din infrastructura portuară. Primăria ar fi trebuit să le impună taxe, dar a omis și în acest caz să o facă, fiind calculat un prejudiciu de cel puțin 186.000 de lei.
Un alt prejudiciu imens, sesizat de inspectorii veniți în control, este legat de neprezentarea Primăriei la masa credală a firmelor care datorau sume de bani instituției, dar au intrat în faliment. Conform documentelor, Primăria avea de recuperat din astfel de cazuri peste 26.000.000 de lei dar a recuperat doar 42 % din această sumă, restul banilor fiind pierduți prin neglijența administrației.
671.000 de lei a pierdut Primăria Năvodari pentru că nu firmele datornice au apucat să fie radiate înainte ca administrația locală să ia măsuri pentru recuperarea datoriilor.
Fără îndoială, cel mai flagrant caz de abuz, desființat și de raportul Curții de Conturi, este celebra taxă de 2.000.000 euro pe care administrația din Năvodari, condusă direct de Nicolae Matei la acea vreme, nu prin intermediarul Chelaru, a instituit-o pentru a încerca să falimenteze firma SOMACO.
Raportul întocmit de inspectorii Curții de Conturi are 118 pagini și se încheie cu 11 măsuri, cerute, pentru a îndrepta situațiile descoperite. Obligația inspectorilor este să verifice dacă aceste măsuri sunt duse la bună îndeplinire. În cazul Năvodari, ele au fost ignorate complet, mai ales în condițiile în care nimeni de la Curtea de Conturi nu a întrebat ce s-a întâmplat cu ele.
O singură măsură au contestat cei din Năvodari. Cea legată de taxa de două milioane de euro. Interesant, nu-i așa?
Și-atunci, dacă realitatea dovedește faptul că șefii Curții de Conturi Constanța calcă în picioare munca subalternilor lor, ezitând să verifice finalizarea pertinentă a abaterilor constatate și mai ales, ezitând să sesizeze organele penale referitor la cele descoperite, nu cumva întrebarea legată de integritatea șefilor acestei instituții, devine pertinentă?
La Constanța avem de-a face cu aceeași conducere, la Curtea de Conturi, de aproape 20 de ani. Poate ar fi necesară o schimbare?
Din fericire, raportul inițial al Curții de Conturi a rostogolit un bolovan ce nu mai poate fi oprit. În urma unui control bine făcut, Apele Române au sesizat deja instanța, arătând cât se poate de clar că zona de protecție a lacului Siutghiol, adică exact acolo unde a fost impusă taxa de două milioane de euro, nu aparține orașului Năvodari ci Statului Român. În urma acestei sesizări, 6,5 hectare din jurul malului vor intra în proprietatea statului, iar Nicolae Matei și acoliții săi vor trebui să răspundă pentru orice taxă aberantă sau nu sau orice vânzare au întreprins cu aceste terenuri.
Sursă foto: Ordinea.ro
