Înainte de minivacanța oferită poporului de guvernanți, cu ocazia primei zile din mai, am ieșit împreună cu colegul Dragoș Ionescu să vedem cum se prezintă stațiunea Mamaia, în așteptarea turiștilor ce vor dori să vină în vizită. Peisajul tragic nu a fost unul care să ne surprindă. Mamaia a fost, ca în fiecare an de când se află în administrarea echipei Făgădău, neîngrijită, murdară, abandonată.
Dincolo de imaginea unei stațiuni uitate, care nu ne-a mirat, am decis să intrăm în interiorul Cazinoului din Mamaia, unul dintre monumentele istorice importante ale stațiunii și practic, clădirea în jurul căreia s-a construit, din 1934, stațiunea Mamaia, așa cum o știți.
Am descoperit o clădire aflată în paragină, transformată de turiști într-un imens coș de gunoi, toaletă publică sau cuib pentru drogații aflați în zonă. Clădirea, cândva un simbol, a devenit astăzi un veritabil focar de infecție, de care autoritățile au uitat completamente.
Istoria unei clădiri simbol.
În anii 30, perioada aceea cruntă în care lumea scăpase de un război mondial dar suporta consecințele sărăciei ce a urmat conflictului armat, un primar minune, de numai 35 de ani, căuta idei pentru a ridica orașul pe care-l păstorea. Horia P. Grigorescu era modelul acela de primar cinstit, pe care Constanța nu l-a mai avut de ceva vreme. Ideea prin care a reușit să aducă bunăstare orașului Constanța a fost aceea de a taxa companiile petroliere care exportau acest produs prin Portul Constanța.
În disperare de cauză, reprezentanții acestor companii i-au trimis primarului, printr-un prieten al acestuia, o geantă cu două milioane de lei. Horia Grigorescu a refuzat mica avere ce i se oferea și l-a scos afară din clădire, în șuturi, pe omul trimis să-l ungă, pentru a renunța la taxa pe produsele petroliere.
O taxă din care a rezultat un buget de 60-70 de milioane de lei, anual, pentru orașul Constanța. Bani cu ajutorul căruia, Horia Grigorescu a pus bazele orașului Constanța și al stațiunii Mamaia.
Cazinoul, construit în 1934, avea să fie punctul 0 al stațiunii Mamaia în perioada interbelică și locul unde, pentru câțiva ani, românii soseau nu doar să facă plajă sau să ia masa la luxosul restaurant dar și pentru a pierde averi la jocurile de noroc.
Vândut de Mazăre către … Mazăre
Comuniștii au respectat simbolul pe care-l reprezintă Cazinoul din Mamaia și nu s-au atins de el, în ciuda faptului că fusese construit de burghezii pe care-i detestau atât de mult. Nu același lucru s-a întâmplat în perioada de tristă amintire pe care a petrecut-o Constanța aflată în administrarea grupării Mazăre, atunci când mai tot ce a fost de valoare în oraș și-n stațiunea Mamaia a fost vândut, către apropiați ai primarului.
Aceeași soartă a avut-o și Cazinoul din Mamaia. Povestea vânzării terenului și clădirii a fost foarte bine documentată de jurnaliștii ziarului Ziua și poate fi citită dând click AICI.
În acest moment, proprietar al clădirii este Sorina Hortolomei Moșcu, o doamnă cunoscută ca fiind apropiată și administrator a mai multor afaceri atribuite în realitate lui Radu Mazăre și prietenilor lui.
Sorina Hortolomei Moșcu a avut amabilitatea să stea de vorbă cu noi, despre situația actuală a Cazinoului din Mamaia și are un punct de vedere interesant.
”Am cumpărat clădirea, iar la scurt timp după această tranzacție, Guvernul Boc a stabilit că a devenit monument istoric. Evident, pe mine ca proprietar nu m-a întrebat nimeni, nimic. Nu a contat că plătisem 30.000 de euro doar pentru proiectul noii investiții pe care am dorit să o fac în zonă. Nu au contat banii pe care i-am plătit pe clădire sau pe teren. A venit statul român și a spus ”e monument istoric, rămâne exact așa cum e acum”. Din acel moment eu am cheltuit câteva sute de mii de euro doar pentru a menține clădirea intactă, pentru că mi-e teamă că va cădea pe oameni. Dacă statul a decis, fără ca proprietarul să aibă nimic de spus, că această clădire trebuie să fie monument istoric, corect ar fi ca reprezentanții instituțiilor abilitate să-mi plătească banii cheltuiți, să ia clădirea și s-o plaseze în patrimoniul statului, nu să-l țină monument istoric pe cheltuiala mea, care am cumpărat clădirea cu alt statut”, ne-a declarat Sorina Hortolomei Moșcu.
Imaginile din interiorul clădirii sunt înfiorătoare
În filmulețul pe care vi-l prezentăm mai jos, colegul Dragoș Ionescu a construit o comparație între ceea ce era Cazinoul din Mamaia atunci când a fost construit și ceea ce este acum. Dacă nu aveți inima tare, e mai bine să nu priviți. Cazinoul, o clădire superbă cândva, este astăzi o ruină, plină de excremente, gunoaie și foarte aproape să se dărâme. Și culmea, în fața acestui veritabil focar de infecție funcționează un restaurant frecventat de turiști.
Ovidiu Țențea: ”Trebuie regândită legea”
În cadrul unei conferințe de presă susținută de Alianța USR PLUS 2020 l-am întâlnit pe Ovidiu Țențea, un specialist în patrimoniu, fost președinte al Comisiei Naționale de Arheologie în Ministerul Culturii. L-am întrebat pe Ovidiu Țențea cum crede că se poate rezolva diferendul dintre proprietari și autorități, pe tema monumentelor istorice. Ne-a răspuns că întreaga strategie legată de monumentele istorice ar trebui regândită.
Redacția INFO SUD EST trage un semnal de alarmă
Jurnaliștii ziarului Info Sud Est, Andreea Pavel și Cristian Leonte, implicați în multe acțiuni lăudabile prin care cer protejarea monumentelor istorice din Constanța și Mamaia, inaugurează astăzi o expoziție numită ”Palatul Reginei” prin care își propun să continue să informeze publicul larg despre situația în care se află Palatul Regal din stațiunea Mamaia, construit la inițiativa Reginei Maria, între 1924 și 1926, adus în prezent la stadiul de ruină. ”Unul dintre cele mai negre episoade de distrugere a patrimoniului cultural și istoric de la malul mării”, spun jurnaliștii INFO SUD-EST. Sunteți invitați, cu toții, începând de la ora 17, în fața acestui monument istoric.
În centrul stațiunii Mamaia, Cazinoul zace abandonat în mizerie, împărtășind aceeași soartă dramatică, uitat de autoritățile române. Jurnaliștii au făcut și fac apeluri nenumărate, expoziții și alte demersuri necesare pentru a trezi autoritățile din ignoranța în care se scaldă.
Ideal ar fi, însă, ca în 2020, constănțenii și românii, în general, să voteze oameni mai aplecați spre cultură, pentru că e foarte clar că ăștia de-acum nu sunt oamenii potriviți pentru a ne salva istoria, iar un popor fără istorie este ca un copil care nu-și cunoaște părinții, nu-i așa?
Dorian Hapurnea și Dragoș Ionescu
