Președintele României veghează la respectarea Constituției și are obligația legală de a acționa întotdeauna în litera și spiritul legii. Dar are în egală măsură și datoria morală de a oferi o viziune cu privire la dezvoltarea societății, prin propunerile de reformă constituțională pe care le înaintează. Modificările pe care le propun urmăresc în primul rând să echilibreze relația dintre stat și cetățean, punând în mod real statul în slujba cetățeanului.
Pentru acest obiectiv, voi înființa Comisia de Reformă Constituțională, iar proiectul de modificare a Constituției va urmări:
Un mandat constituțional clar pentru Președinte, care să permită soluționarea crizelor politice
Președintele poate și trebuie să aibă un rol clar în asigurarea stabilității politice într-o democrație funcțională. În acest sens, Președintele trebuie să beneficieze de mecanisme constituționale pentru a înlesni dizolvarea Parlamentului atunci când acesta nu mai reflectă voința populară rezultată în urma alegerilor.
Președintele va putea iniția un referendum pentru dizolvarea Parlamentului. În cazul în care referendumul este validat, Parlamentul este dizolvat. Președintele va putea iniția referendum pentru dizolvarea Parlamentului o singură dată pe parcursul unui mandat, dar nu cu mai puțin de 6 luni înainte de finalizarea acestuia.
În cazul adoptării unei moțiuni de cenzură, Președintele va avea posibilitatea fie de a desemna un nou candidat pentru funcția de Prim-ministru, fie de a dizolva imediat Parlamentul și de a declanșa alegeri anticipate.
Dacă Parlamentul îl suspendă pe Președinte, în ciuda unui aviz negativ al Curții Constituționale, iar referendumul de demitere este respins de către alegători, atunci Parlamentul va fi dizolvat de drept.
Creșterea rolului Președintelui în ceea ce privește direcțiile majore de politici publice, inclusiv adoptarea bugetului de stat
În prezent, Președintele poate participa la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea Prim-ministrului, în alte situații. Atunci când participă la ședințele Guvernului, Președintele le prezidează.
Propun ca participarea Președintelui la ședințele de guvern în aceste situații să devină obligatorie, nu opțională, iar pe lângă politica externă, apărarea țării și asigurarea ordinii publice, Președintele să participe și la ședințele în care se dezbat și adoptă bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat.
Propun această extindere a atribuțiilor Președintelui odată cu înființarea unui Consiliu pentru Dezvoltare în subordinea șefului statului cu atribuții privind informarea permanentă a Președintelui în legătură cu starea generală a economiei românești. Predictibilitatea și responsabilitatea fiscală trebuie să fie condiții obligatorii, reflectate în Constituție.
Fără Penali în Funcții Publice
Un milion de români au semnat pentru inițiativa Fără Penali în Funcții Publice, un demers constituțional sub egida căruia va sta întreaga reformă a statului. Prin interzicerea alegerii în organele administrației publice locale, Camera Deputaților, Senat sau în funcția de Președinte al României a persoanelor condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, România va da în sfârșit semnalul de integritate de care avem atâta nevoie.
Alegerea primarilor și președinților de Consilii Județene în două tururi de scrutin
De-a lungul anilor, partidele de guvernare au schimbat modul de alegere a primarilor și președinților de Consilii Județene astfel încât să își asigure propriul succes. Astăzi, alegerea acestora într-un singur tur de scrutin face în multe rânduri ca ei să reprezinte mai puțin de un sfert din populația localității. Pentru a asigura reprezentativitatea aleșilor și stabilitatea regulilor privind la modul lor de desemnare, propun ca alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi de scrutin să fie introdusă în Constituție, așa cum este prevăzut în prezent în cazul alegerii Președintelui României.
Reforma Parlamentului
În acest moment, Parlamentul României este supradimensionat și funcționează în baza unui mecanism greoi. Un prim pas pe care îl propun pentru eficientizarea și optimizarea funcționării Parlamentului este limitarea numărului de mandate de parlamentari la 300.
