Secretele planului de DECARBONIZARE a Europei. Devine “obligație legală” pentru toate statele membre

“Green Deal” este definit de reprezentanții Comisiei Europene drept “planul care va remodela toate sectoarele de actvitate” de pe continent. Principalul obiectiv pe termen lung este obținerea neutralității climatice, până în anul 2050, iar asta urmează să devină “obligație legală” pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.

Din acest motiv, începând cu luna martie, Comisia va propune spre adoptare Parlamentului European o serie de noi legi și modificări la actuala legislație cu privire la decarbonizarea sectoarelor economice.

Se urmărește ca indiferent cine va ajunge în viitor la guvernare într-un stat membru, obiectivele “Green Deal” să rămână protejate în baza reglementărilor care urmează să fie adoptate începând din luna martie.

Taxarea energiei

Comisia a luat în discuție problema taxării energiei, pornind de la observația că anumite state membre, sub o formă sau alta, taxează excesiv producătorii de curent electric, în timp ce combustibilii fosili sunt ajutați prin subvenții publice ascunse.

Se atrage atenția că în viitor vom avea nevoie de tot mai multă electricitate, situație în care sistemul de taxare în sectorul energetic trebuie regândit. 

Industria europeană și “Granița de Carbon”

La nivel industrial se discută despre fabricarea “oțelului curat”, și dacă economia europeană este pregătită să facă față unor competitori din alte zone ale globului, care folosesc în lanțul de producție surse poluante de energie.

Pentru a împiedica relocarea industriei din Europa spre meleaguri mai permisive cu poluatorii, Comisia ia în calcul implementarea unei “granițe de carbon” ca mecanism de reglementare. Cu alte cuvinte, produsele fabricate în exteriorul Uniunii Europene urmează să fie drastic taxate, în funcție de amprenta de carbon.

Prioritate absolută vor avea noile tehnologii de producție, ca de exemplu folosirea hidrogenului în locul arderii cărbunilor.

Planurile naționale privind clima

În acest moment Comisia așteaptă, în scris, de la toate statele membre planurile naționale de decarbonizare a economiei. Din acest motiv, și guvernul României a solicitat primăriilor municipiilor reședință de județ să-și realizeze planuri de poluare, urmând ca aceste documente să fie centralizate și integrate strategiei naționale de decarbonizare.

Comisia Europeană urmărește ca statele membre să vină cu soluții aplicabile pentru integrarea sectorului energetic în cel industrial, în scopul electrificării economiei.

Se discută despre necesitatea ca hidrogenul verde sau carburanții sintetici, să rezulte în urma unor procese tehnologice bazate pe electricitate din surse regenerabile.

Aici se are în vedere dezvoltarea unei infrastructuri la nivel european care să deservească distribuția eficientă a energiei electrice, dar și a diferitelor gaze decarbonizate ce vor putea fi utilizate în viitor în diverse procese tehnologice sau pentru sistemele de încălzire.

Eficiența energetică a clădirilor

Un alt subiect aflat pe masa dezbaterilor este vechimea imobilelor din majoritatea statelor membre. Bătrânul continent moștenește imobile superbe, cele mai multe locuite, dar care sunt extrem de ineficiente din punct de vedere energetic.

Astfel, Comisia propune un program fulger supranumit “Valul Renovării” de reabilitare a întregului patrimoniu imobiliar european pentru atingerea, în cel mai scurt timp, a pragului optim de eficiență energetică.

Conform programului amintit, clădirile de locuințe din întreaga Uniune Europeană urmează să intre într-un amplu proces de reabilitare, toate statele membre urmând să primească asistența financiară necesară.

Este de așteptat ca măsura să aibă un impact pozitiv asupra sectorului construcțiilor și reconversiei profesionale, dar și pentru serviciile de reciclare.

Transporturile și reciclarea bateriilor

Legat de mobilitate, se are în vederea co-finanțarea din bani publici a unor noi fabrici de vehicule electrice ridicate pe teritoriul Uniunii, și totodată implementarea unei legislații care să oblige statele membre să recicleze bateriile.

Comisia și-a luat angajamentul ca până la finalul lui 2025, pe întreg teritoriul comunitar, se fie montate 1 milion de stații de încărcare pentru mașinile electrice

Transportul pe apă rămâne un punct nevralgic al dezbaterii, în condițiile în care, emisiile de gaze cu efect de seră generate de companiile maritime europene reprezintă echivalentul a 25% din amprenta de carbon a toturor autoturismelor din Europa.

S-a pus în discuție, ca variantă de compromis, utilizarea unor combustibili decarbonizați, dar lucrurile sunt încă departe de realitatea tehnologică a zilelor noastre.

În schimb, se pare că vom avea o creștere a taxării companiilor aeriene, pentru a descuraja acest tip de transport, cel puțin pentru rutele interne pe distanțe mici.

Ca alternativă, toate capitalele europene urmează să fie interconectate printr-o rețea de căi ferate de mare viteză, care să compenseze transportul cu avionul.

Mai puține deșeuri cu produse durabile

În goana lor după profit, s-a obervat tendința marilor corporații de a arunca pe piață produse relativ ieftine dar de o calitate mai slabă, pornind de la premiza ca oricum clientul își dorește mereu ceva nou.

Așa s-a ajuns, de exemplu, la conceptul “fast-fashion” adică moda care trece repede, prin care producătorii promovează lunar noi colecții, în timp ce obiectele vestimentare achiziționate în urmă cu doar câteva luni ajung să fie aruncate la gunoi.

La acest capitol, discuțiile s-au axat pe realizarea unor produse de folosință mai îndelungată, chiar dacă acestea ar costa mai mult. Se caută practic soluții pentru evitarea generării deșeurilor, mai ales acolo unde este posibil să arunci mai puțin fără mari eforturi.

Iar dacă avem în vedere fenomenul consumerismului la nivel european, acesta nu este vădit descurajat, în schimb se va cere mai multă responsabilitate atât din partea populației cât și a producătorilor.

Agricultura fără pesticite și antibiotice

Programul Comisiei pentru agricultură a fost intitulat “Din Fermă în Furculiță” și are în vedere urmărirea întregului lanț de producție, pornind de la bază, adică de la fermier, și până la produsul finit care ajunge pe masa consumatorului final.

Se vrea decarbonizarea proceselor de producție din agricultură, în primul rând prin reducerea drastică a utilizării pesticidelor și antibioticelor. Conform prevederilor “Green Deal” la nivel european, utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor trebuie redusă la jumătate până în 2030.

Nu în ultimul rând, se preconizează ca programele de subvenționare a agriculturii să fie modificate substanțial. În funcție de situația și particularitățile sectorului agricol din fiecare stat membru, banii europeni vor fi dirijați spre proiectele care urmăresc agenda decarbonizării producției.

De exemplu, având în vedere că se dorește renunțarea la pesticide, este foarte probabil ca subvențiile să fie orientate spre fermierii care utilizează produse de combatere a dăunătorilor nepoluante.

Finanțe și bani publici

Nu în ultimul rând, sectorul financiar urmează să fie dirijat legislativ spre acordarea de credite pentru investiții în activități nepoluante, sau pentru afaceri care inovează în vederea combaterii poluării sau care oferă soluții pentru adaptarea la schimările climatice.

Curățarea sectorului financiar va însemna totodată, reducerea și ulterior stoparea fluxurilor de capital pentru industriile poluante, și redirecționarea banilor spre economia verde.

În aceeși măsură, toate instituțiile de stat vor fi obligate să achiziționeze produse curate din perspectiva amprentei de carbon, chiar dacă acestea vor fi probabil mai scumpe.

Se discută despre “bugetele verzi” care vor deveni obligatorii pentru toate achizițiile publice, de la creion și coală de scris, până la cele mai ambițioase proiecte.

Mai mult decât atât, toate fondurile publice urmează să fie cheltuite după principiul “Do No Harm” adică doar acolo unde “Nu Fac Rău” mediului, indiferent de nevoia pe care urmează s-o acopere. De exemplu, dacă o parte din banii publici se vor duce spre investiții în decarbonizare, asta nu înseamnă că sumele rămase în bugete vor putea merge în direcția opusă.