Programul RESPECT. Ineficient pentru oamenii săraci. Foarte bun pentru firmele liberalilor Boroianu și Baiazid

După cum toată lumea își amintește, fostul primar Radu Mazăre acorda periodic pachete cu alimente persoanelor considerate defavorizate din municipiul Constanța. Aceste ajutoare erau oferite în perioada sărbătorilor, cum s-ar spune din Paște în Crăciun, iar cozile formate la ridicarea pachetelor au fost exploatate an la rând din punct de vedere electoral. Cu fiecare ocazie, Radu Mazăre își făcea apariția la punctele de livrare a pachetelor, însoțit de angajații stației TV Neptun, iar imaginile în care primarul era ovaționat de săracii orașului erau transmise prin buletinele de știri ale postului.

De la pachetele lui Mazăre, la cupoanele lui Făgădău

După ce în 2015 locul lui Mazăre la primărie a fost ocupat, prin votul consilierilor locali, de vicele Decebal Făgădău, acesta din urmă a organizat în luna Noiembrie o “re-ofertare” a firmelor de la care primăria achiziționase până atunci alimentele destinate persoanelor nevoiașe.

Măsura a fost justificată de primarul interimar prin necesitatea „actualizării prețurilor” în funcție de realitățile din piață dar și de „indicele de inflație.” Cu alte cuvinte, prețurile la care primăria achiziționase până atunci produsele oferite asistaților social erau prea mici, adică neactualizate de fosta administrație. Probabil că Decebal Făgădău uitase deja că direcția tehnic-investiții se afla tot în coordonarea sa în perioada cabinetului Mazăre, și prin urmare chiar el trebuia să se ocupe de această problemă și nu altcineva. Sau pur și simplu ne lua de proști, încă de atunci.

Aceste aspecte au fost însă trecute cu vederea de societatea civilă, lumea fiind bucuroasă că până la urmă se produsese și la Constanța o schimbare. Radu Mazăre fusese înlăturat cu forța din funcția de primar și nu printr-un vot democratic, cu demisia trimisă din arest, dar asta nu mai interesa pe nimeni.

Pentru a se dezice de mentorul său, măcar la nivel de imagine, Decebal Făgădău s-a grăbit să modifice modul de acordare a sprijinului pentru persoanele vulnerabile economic. Și astfel, încă din luna Decembrie 2015, Decebal Făgădău, din poziția de primar interimar, anunța înlocuirea pachetelor cu tichete valorice: „Pentru anul viitor vom înlocui şi proiectul de acordare a pachetelor cu un altul, prin care vom oferi tichete valorice care se vor acorda tot de opt ori pe an, pe care le veţi primi acasă, astfel încât să nu mai existe cozile, să nu mai exite situaţii în care s-a scumpit uleiul şi nu mai dăm ulei, a întârziat pachetul cu pui, nu mai dăm pui, şi aşa mai departe” declara Decebal Făgădău pe 18 Decembrie 2015.

Modificările despre care vorbea primarul atunci au fost votate după două luni și jumătate, pe 23 Februarie 2016, aproape cu o majoritate covârșitoare în Consiliul Local, 22 dintre cei 27 de consilieri votând pentru inițiativa primarului. Aceasta dovedește încă o dată că orașul Constanța are unul dintre cele mai docile consilii locale, și nu întâmplător un „cartier al consilierilor” populat cu imobile a căror valoare individuală depășește în general 100.000 Euro. Dar așa cum recunoscuse chiar Radu Mazăre, amintind că faptele sunt prescrise, chiar el avusese grijă să-și ”ungă” consiliul pentru ca inițiativele sale să treacă nestingherite de votul celor aleși să protejeze interesele cetățenilor. Așa a murit democrația la Constanța.

Inițiativa înlocuirii pachetelor bazate pe produse alimentare cu tichete valorice trebuia să se deosebească de circul din perioada Mazăre, motiv pentru care redenumirea programului „RESPECT” a făcut parte din strategia de rebranding pusă la cale de noul primar: „Vom schimba denumirea tuturor acestor proiecte, îmbrăcându-le într-un titlu de respect faţă de domniile voastre” anticipa Decebal Făgădău în Decembrie 2015.

Cum i-a păcălit Făgădău pe amărâți că vor trăi mai bine

În Anexa 1 la HCL 24 din 23 Februarie 2016 se definește tichetul valoric ca fiind „documentul care încorporează valoarea beneficiului social, emis pe suport de hârtie.” Aceste tichete sunt valabile doar în anul în care au fost emise și pot fi utilizate doar pentru achiziționarea de produse alimentare.

Avantajele fiscale ale utilizării tichetelor rezidă din faptul că valoarea acestora nu se adună la veniturile salariale și astfel nu este impozabilă conform Legii 227 din 2015. Mai mult decât atât, prin această mișcare au fost eliminate și cozile de la fostele centre de împărțire a pachetelor din Constanța, care uneori se formau și cu două zile înainte de data stabilită.

La prima vedere acest sistem pare unul mult mai bun față de cel din perioada lui Radu Mazăre, și totuși la o analiză mai atentă constatăm aspecte despre care nimeni nu a vorbit până în prezent.

În primul rând, așa cum am arătat, primarul Făgădău justifica aceasta inițiativă prin faptul că prețurile pe piață la produsele alimentare sunt într-o continuă ascensiune, în timp ce fondurile alocate acestui program de la bugetul local sunt limitate – chiar în Hotărârea din 2016 se stipulează că finanțarea se face în limita fondurilor aprobate cu această destinație.

În aceste condiții, fie că se acordă tichete de o anumită valoare fie că sunt achiziționate direct produse alimentare, dacă suma este fixă, problemele legate de creșterea prețurilor sau a inflației rămân tot nerezolvate. Iar inflația a atins la începutul lui 2018 alarmantul procent de 3,2% în timp ce guvernatorul Mugur Isărescu atrăgea atenția că prețurile cresc și mai rapid ca inflația de la 0,9% la 3,3% în Decembrie 2017.

Soluția care nu ține cont de prețuri și inflație. Cam atât cu RESPECT-ul

Dacă pentru anul 2017, Consiliul Local a decis să acorde, la propunerea primarului, câte patru tichete în valoare de 10 lei fiecare, adică 40 de lei, în 8 tranșe pe an, rezultă că fiecare persoană eligibilă a primit tichete în valoare de 320 de lei pe an. Era de așteptat ca pentru 2018 valoarea să crească, mai ales că primarul Făgădău a ținut în 2015 să ne arate că știe ce reprezintă inflația și prețul pieței.

Ei bine, atragem atenția factorilor de răspundere din primăria Constanța, precum și primarului și consiliului local, că în anul 2016, atunci când s-a adoptat HCL 24 inflația se află în teritoriu negativ fiind de -0,6% în 2015 și -1,5% în 2016. În schimb în 2017 am avut o altă situație, și după o curbă ascendentă, grație măsurilor fiscale adoptate de guvernul PSD, inflația a atins o rată de 3,3% iar după alte estimări chiar 5%.

În ciuda cifrelor oficiale, primarul și consiliul local, au alocat programului „RESPECT” pentru 2018 fix aceeași sumă din anii precedenți, dar în schimb s-au grăbit să-și mărească propriile salarii care evident meritau indexate cu rata inflației [și mărirea salariilor este tot o măsură de protecție socială – n.a.].

Adică și anul acesta se vor acorda tichete valorice, în 8 tranșe, iar pentru fiecare tranșă vor fi acordate câte 4 tichete valorice a câte 10 lei fiecare. Cu alte cuvinte, în ultimii 3 ani de zile, valoarea programului „RESPECT” a rămas identică.

Cam aici se oprește „respectul” administrației Făgădău pentru persoanele care au nevoie de sprijinul societății. Nu doar că măsura nu rezolvă problema inflației cum bodogănea primarul dar așa cum s-a întâmplat și în vremea lui Mazăre, sumele alocate au rămas neactualizate ani la rând, iar în spate programului, de atunci și până acum, a rămas același om, Decebal Făgădău.

Persoanele defavorizate invitate la Chopstix, KFC, Gepeto și … dana 34 din port

Așa cum se arată pe site-ul primăriei Constanța, tichetele valorice sunt marca „Cheque Services” [vechea denumire „Cheque Dejeuner” – n.a.]obținute de Consiliul Local în baza unui contract de prestări servicii semnat cu societatea CHEQUE DEJEUNER ROMANIA SRL cu sediul în Sectorul 3, București. Este vorba despre o multinațională de naționalitate franceză, cunoscută sub brand-ul “UP ROMANIA” și care poate fi întâlnită în mai toate statele din Est-ul Europei.

Francezii de la CHEQUE DEJEUNER au câștigat acest contract cu Primăria Constanța în urma licitației din 28 Martie 2016, de care s-au ocupat Decebal Făgădău, viceprimar cu atribuții de primar, și Gabriel Stan, atunci viceprimar al orașului.

Din momentul în care pachetele au fost înlocuite cu tichete valorice „Cheque Services”, toți beneficiarii au avut, cel puțin teoretic, o mai mare libertate în achiziționarea produselor alimentare. Conform contractului amintit, persoanele asistate social pot utiliza aceste tichete doar la “unitățile afiliate”, adică la societățile din lista celor de la CHEQUE DEJEUNER ROMANIA.

Nu mică ne-a fost mirarea să găsim pe lista firmelor afiliate fast-food-uri precum KFC, Chopstix (mâncare chinezească), Pizza Hut dar și 14 unități tip carmangerie deținute de societatea GEPETO IMPEX, sau cantina GRUP PETROL MARIN a afaceristului Cârstocea.

Asistații social sunt astfel îndemnați să-și servească masa în incinta Portului, la dana 34, acolo unde GRUP PETROL MARIN, societate afiliată, deține o unitate de alimentație publică. Firma în cauză aparține omului de afaceri Florin Cârstocea, situație care ne amintește de faptul că,în urmă cu doar cinci luni, procurorii DNA l-au acuzat pe Decebal Făgădău de „abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul” în legătură cu autorizarea unui imobil P+5E-6E din stațiunea Mamaia ridicat de același Cârstocea.

Banii contribuabililor ajung la firmele aflate în insolvență deținute de aleșii locali liberali

Legea nr. 98/2016 stabilește în mod clar motivele de excludere a agenților economici de la o licitație pentru atribuirea contractelor din bani publici printre care și datoriile către bugetul de stat sau starea de insolvență.

Astfel, la Art. 165 se arată că „autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire orice operator economic despre care are cunoștință că şi-a încălcat obligațiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuțiilor la bugetul general consolidat” iar la art. 167 se arată că autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în procedura insolvenței sau în lichidare, în supraveghere judiciară sau în încetarea activității.

Există totuși o singură excepție, și anume pentru firmele care au intrat în insolvență, în cazul în care acestea au depus un plan de reorganizare și redresare fezabil, autoritatea contractantă prin analizarea temeinică dosarului poate accepta participarea respectivei firme la licitație. Este lesne de înțeles că aceste cazuri sunt deosebit de rare și așa cum prevede actul normativ amintit o analiză prealabilă este absolut obligatorie și justificată.

La momentul intrării în insolvență, pe 29.10.2015, societatea Gepeto Impex SA avea datorii către ANAF în valoare de 6.129.072 lei, deci dacă se punea problema participării în mod nemijlocit la o licitație organizată de primăria Constanța această situație reprezenta motiv de excludere. Dar dacă, așa cum s-a întâmplat, achiziția s-a făcut prin intermediul unui alt agent economic, precum CHEQUE DEJEUNER ROMANIA, un terț considerat eligibil, pentru care Gepeto este simplu partener, atunci totul devine legal.

În felul acesta banii publici colectați prin aplicarea de taxe și impozite, ajung de la bugetul local prin intermediul CHEQUE DEJEUNER la agenți economici care nu-și achită datoriile asumate către același stat despre care vorbim.

Cazul nu este unul singular. Pe lista afiliaților CHEQUE DEJEUNER ROMANIA, acceptați de primăria Constanța prin contract, mai figurează BEYAZ FOOD SRL, societate deținută tot de un liberal, și consilier județean, pe numele său Baiazid Memiş, aflată de asemenea în insolvență.

Aceste două spețe, Gepeto și BEYAZ, par trase la indigo dar nimeni n-a sesizat până acum fenomenul, deoarece acest tip de procedură de achiziție reprezintă o nouă găselniță în materie de ocolire a legii.

Firma lui Baiazid și-a cerut insolvența pe data de 27.05.2016 moment la care aceasta înregistra datorii către ANAF dar și către Serviciul Public de Taxe Constanța. Mai mult chiar, societatea BEYAZ FOOD a chemat în instanța SPIT Constanța în anul 2017 solicitând anularea unor obligații. Tribunalul Constanța i-a respins cererea, însă contează să înțelegem despre ce gen de contribuabil discutăm.

Dacă ați citit întregul text până aici, schema explicată vă este deja destul de clară. Firmele aleșilor locali reușesc o „performanță” greu de imaginat: pe de o parte să participe la programe finanțate din bani publici, chiar dacă prin terți, iar pe de alta să evite ori să-și amâne plata datoriilor către bugetul de stat utilizând diverse tertipuri.

Tichete valorice, program social sau paravan ?

Ne putem întreba care este oare situația sumelor „rotite” prin acest mecanism la nivelul întregii țări, având în vedere că multinaționale precum CHEQUE DEJEUNER operează la scară națională.

Așa cum explică francezii, tichetele „Cheque de Services” sunt un instrument de luptă împotriva excluziunii sociale, dedicat programelor sociale, un serviciu la care apelează în general instituțiile publice și sindicatele. Dar dacă din rețeaua de „afiliați” ai Up Romania fac parte și societăți private care nu-și respectă obligațiile sociale asumate, firme cu datorii la bugetul local sau central, cum ar trebui calificată situația?

Apreciem că nu este normal ca din banii plătiți de contribuabilii persoane fizice sau juridice către bugetele locale sau din contribuțiile sindicale să fie alimentate conturile unor societăți, indiferent de natura sau naționalitatea capitalului, care nu-și achită datoriile bugetare stabilite prin legile în vigoare. Este de datoria ordonatorilor de credite precum primăria Constanța și a partenerilor săi, prestatori de servicii, ca multinaționala CHEQUE DEJEUNER (Up Romania) să vegheze ca astfel de situații să nu se întâmple.

Oricine poate fi asistat social. Criteriile Primăriei Constanța extrem de evazive

Prin HCL 24 din 23 Februarie 2016 aleșii orașului au stabilit și care sunt criteriile de eligibilitate care pentru acordarea tichetelor valorice. La articolul 3 descoperim că programul “RESPECT” acceptă doar persoanele pensionate ale căror venituri lunare nu depășesc 1000 lei, persoanele fără venituri care au împlinit 60 de ani, persoanele cu handicap sever sau accentuat [ rămâne la aprecierea comisiei de specialitate – n.a.], persoanele care beneficiază de venit minim garantat sau care reprezintă familii cu alocații de susținere. Și nu în ultimul rând, toți beneficiarii trebuie să aibă domiciliul în municipiul Constanța.

La finalul articolul, la litera “f” avem însă o completare interesantă, care ne spune că, aceste tichete se pot acorda și altor persoane care nu se încadrează în celelalte criterii, dacă persoanele în cauză se află în situații de dificultate: „alte persoane vulnerabile sau aflate în situații de dificultate, care nu se încadrează la lit. a) – e) și care au împlinit vârsta de 18 ani în anul de referință.” Așa sună articolul din Hotărârea de consiliu adoptată în Februarie 2016.

În procedura anexată Hotărârii se definește starea de dificultate, la fel de ambiguu cum ne-am obișnuit, astfel: „situația în care se află o persoană, la un moment dat, pe parcursul ciclului de viață, din cauze socioeconomice, de sănătate și/sau care rezultă din mediul social de viață dezavantajat, și-a pierdut sau limitat propriile capacități de integrare socială.”

Cu alte cuvinte, dacă reprezentanții din comisia de specialitate a primăriei apreciază că o persoană, majoră, se află în stare de dificultate, aceasta poate fi inclusă în programul de asistență după criterii netransparente, pe care doar angajații primăriei le cunosc doar ei. Mai pe românește: după ochi.

Un program prost gândit sau negândit

De exemplu, dacă ești student, ai 19 ani, și din varii motive n-ai reușit să-ți găsești un loc de muncă și eventual poți face și dovada străduinței tale, și dacă nici nu primești bani de la părinți și nu ai alte venituri, atunci te poți înscrie fără probleme în programul „RESPECT” finanțat de primărie. Ai toate șansele ca dosarul tău să treacă de comisie și să primești bonuri valorice de 320 lei pe an cu aprobarea primarului.

Evident că nimeni nu se poate descurca cu un asemenea sprijin dar asta reflectă tocmai natura aberantă a modului în care a fost proiectat și funcționează acest program. Practic, indiferent de gradul de handicap, de problemele de sănătate, de situația materială sau vârstă persoanelor, toți cei incluși de primărie și asistați prin programul „RESPECT” primesc fix aceeași valoare în bonuri, adică 320 lei pe an. În aceste condiții ancheta socială aproape că nu-și mai are rostul, singura rațiune a acesteia fiind includerea sau excluderea persoanelor din program.

Care sunt efectele unui program care oferă persoanelor aflate în dificultate tichete valorice de 320 lei pe an, adică 26,6 lei pe lună? Putem considera, fără mari îndoieli, că acest program nu ajută de fapt pe nimeni. Este greu de argumentat ce diferență pot genera cei 26,6 lei pe lună în legătură cu îmbunătățirea vieții unei persoane care se află într-o situație complicată din punct de vedere economic.

Atunci când a fost implementat pentru prima dată, camarila lui Mazăre a gândit acest program în mod evident în scopuri politice de natură electorală. Din acest motiv era necesar ca sumele alocate să fie distribuite la un număr cât mai mare de cetățeni. Rezulta astfel o masă de manevră numeroasă, tocmai bună ca Radu Mazăre să-și poată pune în scenă sinistrele băi de pupături la coadă la ulei, transmise în releu de TV Neptun, organul său de propagandă.

Și după cum se observă, nimic nu s-a schimbat, și asta pentru că noua administrație este de fapt la fel de veche ca și ideile care au stat la baza celebrului program social “pachetele lui Mazăre” transformat chipurile în „RESPECT”-ul primarului Făgădău.