DNA muşamalizează pentru Tusac. Procurorii au dosit Raportul Curţii de Conturi

DNA Constanţa a făcut uitat un raport al Curţii de Conturi din anul 2010, care confirmă săvârşirea unor fapte de natură penală de către fostul primar al Mangaliei, Claudiu Tusac. În Ordonanţa din 29 aprilie 2013, care închide mega-dosarul penal 21/P/2010, numele Curţii de Conturi este folosit o singură dată, în treacăt, deşi o constatare a acesteia stă la baza întregului demers penal. Ordonanţa prin care Tusac a primit trei NUP-uri şi două disjungeri a fost comunicată unui singur reclamant din 11, fapt care generează suspiciunea că s-a urmărit limitarea posibilităţii celor vătămaţi de a face plângere împotriva soluţiei.

Primarul care i-a dat afară pe consilieri, ca să fure nefluierat

Problemele penale ale fostului primar Tusac au început în 13 februarie 2009, când mai mulţi consilieri locali din Mangalia au depus la organul local de Poliţie o plângere colectivă, denunţându-l că a creat, prin abuz în serviciu, premise false pentru a dizolva Consiliul Local. Denunţătorii arătau că s-au opus iniţiativelor primarului de atunci, de a transfera serviciile publice ale localităţii către o asociaţie condusă de Consiliul Judeţean Constanţa. Neavând majoritatea pentru a-şi promova proiectele, Tusac s-a decis să conducă oraşul de unul singur, astfel încât a proclamat, cu de la sine putere, dizolvarea Consiliului. Rămas singur la butoane, fostul primar s-a pretat la de toate: a rectificat bugetul local prin propria semnătură; a făcut plăţi de 47 de miliarde către o firmă care avea sediul social chiar la el acasă; a încasat sponsorizările Festivalului Callatis printr-o fundaţie în care era membru fondator împreună cu nevastă-sa şi alte persoane; a făcut chermeze, paranghelii şi broşuri luxoase pentru proiecte nerealizabile de miliarde de lei vechi; a deturnat fondurile pentru locuinţe ca să achite un contract cu o firmă de bodyguarzi şi o mega-amendă primită de la ANRMAP; a plătit 40 de miliarde de lei vechi peste limitele bugetului; a înregistrat în contabilitatea publică obligaţii de plată la subvenţia termică mai mari cu un milion de euro decât datora Primăria în mod real;

Curtea de Conturi a constatat latura obiectivă, şi tot degeaba

Toată activitatea infracţională a fostului primar, denunţată de consilieri, a ajuns să facă obiectul Dosarului 21/P/2010 al DNA Constanţa. În cadrul acestuia, procurorii anticorupţie au solicitat Curţii de Conturi a României să realizeze o verificare excepţională. Concomitent, Curtea fusese sesizată de 11 consilieri locali printr-o petiţie colectivă. În exercitarea atribuţiilor legale, Curtea a certificat existenţa faptelor sesizate, în latura lor obiectivă. Curtea afirmă că Tusac a creat un prejudiciu direct şi nerecuperat de 27 de miliarde de lei vechi, plătind în mod efectiv aceşti bani către furnizorul de termoficare, în 2009, fără temei legal şi fără a fi datoraţi. Rămâne pentru un alt episod al serialului nostru să arătăm cum prejudiciul a fost rotunjit până la un milion de euro. Curtea a constatat, de asemenea, deturnarea fondurilor de locuinţe, depăşirea creditelor bugetare cu peste 40 de miliarde şi a apreciat că toate aceste prejudicii au fost cauzate ca urmare a dizolvării abuzive a Consiliului Local. După ani, DNA-ul a uitat de existenţa Raportului Curţii de Conturi şi i-a dat NUP lui Tusac, tocmai pentru faptele certificate de acesta.  „Lipseşte urmarea imediată a laturii obiective” – spune procurorul de caz, Beatrice Şişman, încăpăţânându-se să nu vadă că o gaură de un milion de euro, dată prin efectuarea unor plăţi nedatorate – este o urmare cât se poate de imediată.

Soluţia i s-a comunicat unui singur reclamant, din 11

Alte fapte săvârşite de fostul primar au fost confirmate în latura lor obiectivă de un Raport de Constatare Tehnico-Ştiinţifică dispus în dosar. Fiind mai proaspăt, acest raport nu a fost muşamalizat, procurorul de caz referindu-se la conţinutul său într-o relatare de peste 40 de pagini. În cele din urmă, faptele certificate de experţi au fost disjunse, urmând să facă obiectul unor noi dosare penale. Dar această soluţie nu compensează cu nimic scăparea incredibilă a prejudiciilor reclamate de Curtea de Conturi. Ordonanţa DNA poate fi contestată de fiecare din cei 11 consilieri locali care sunt parte în dosar. Însă, doar primului dintre ei a primit-o în mod oficial, prin poştă. Dacă cineva s-a gândit că limitează posibilitatea contestării soluţiei comunicând-o unei singure persoane, şi-a făcut un calcul greşit. Comunicarea a ajuns la cel mai îndârjit dintre contestatarii lui Tusac, acesta depunând plângere la procurorul-şef Sorin Constantinescu, care nu va avea încotro şi va infirma soluţia mioapă.