Primăria Cernavodă a lansat, ieri, în cadrul unei conferinţe, proiectul de înfiinţare a unui centru naţional de informare şi promovare turistică, finanţat din fonduri europene. Clădirea care va adăposti activităţile de îndrumare a potenţialilor turişti va fi ridicată pe un teren din vecinătatea sensului giratoriu din zona Podului Sfânta Maria, unde în momentul de faţă se află „un morman de fiare care cândva constituiau un monument de artă abstractă din perioada socialistă”. Terenul va fi curăţat de aceste resturi metalice, iar în următoarele nouă luni aici va fi construită o clădire cu regim de înălţime parter, cu fundaţie din beton armat, structură de rezistenţă din lemn masiv, pereţi din panouri de lemn stratificat şi geamuri termopan. O instalaţie cu panouri fotovoltaice montate pe acoperiş va asigura autonomia electrică şi termică a clădirii. În cei aproximativ 60 de metri pătraţi, centrul de informare va primi potenţialii turişti, care ar putea să viziteze oraşul, iar un funcţionar public le va pune la dispoziţie materiale de promovare, o hartă detaliată a obiectivelor de interes turistic şi informaţii detaliate despre unităţile de cazare, de servire a mesei şi de petrecere a timpului liber. Potrivit primarului Gheorghe Hânsă, înfiinţarea centrului de informare este doar un prim pas pentru implementarea unei strategii de dezvoltare turistică, proiectată în urmă cu doi ani, atunci când a şi fost însuşită printr-o hotărâre de Consiliu Local. Potrivit acsteia, Cernavodă ar avea de arătat turiştilor cel puţin 21 de obiective de interes turistic, începând cu situl arheologic în care a fost descoperit Gânditorul de la Hamangia (cea mai importantă piesă de artă neolitică, inclusă în patrimoniul UNESCO datorită faptului că raportul dintre circumferinţa cercului în care se înscrie şi înălţimea ei este numărul pi, cu o aproximaţie de o zecime de milionime; de asemenea, Gânditorul este menţionat pe o listă internaţională de zece artefacte care ar putea să reprezinte umanitatea). Urmează, în listă, cetatea antică Axiopolis, valul de piatră şi valul de pământ ale împăratului Traian, geamia cultului musulman construită în secolul al XVIII-lea, biserica ortodoxă Sfinţii Constantin şi Elena construită în secolul al XIX-lea, Podul Carol I – dat în folosinţă la sfârşitul secolului al XIX-lea ca o minune a tehnicii din acea perioadă, Canalul Dunăre-Marea Neagră şi Centrala Nuclearo-Electrică. Muzeul din localitate, care adăposteşte o colecţie unică dedicată anilor construirii Canalului nou şi care, în viitorul apropiat, ar putea adăposti un „memorial” al Canalului Vechi şi al detenţiei politice din coloniile penitenciare ale anilor 50, este şi el inclus pe lista obiectivelor. Crama Hinog, dar şi o nouă cramă care va fi ridicată de un investitor privat din fonduri europene, arealul de pescuit şi vânătoare, lacul fosilifer şi peisajul sălbatic al Dunării constituie, la rândul lor, atracţii ce ar putea, în următorii ani, să devină „produse turistice”.
Prezentă la lansarea centrului naţional de informare şi promovare turistică de la Cernavodă, reprezentanta Asociaţiei Litoral-Delta Dunării a declarat că festivalul antic organizat la Constanţa ar putea, începând cu anul viitor, să includă manifestări în zona Cernavodă – locul de unde pleacă Valul lui Traian, pe un traseu de 65 de kilometri, spre cetatea antică a Tomisului.
Primarul Gheorghe Hânsă s-a arătat încrezător în planul său de dezvoltare turistică, însă a deplâns faptul că faleze Dunării şi ale Canalului sunt în administrarea Ministerului Transporturilor, care nu le îngrijeşte în mod corespunzător. „Am făcut şi facem demersuri ca aceste fâşii de teren de pe malul Dunării şi al Canalului să revină în administrarea oraşului. Ele sunt la Ministerul Transporturilor şi sunt invadate de boscheţi. Dacă ne vor fi date în administrare, aşa cu ar fi normal, putem să facem o altfel de dezvoltare urbanistică, să înfiinţăm zone de promenadă, parcuri, locuri de joacă, terase şi alte facilităţi pentru localnici şi turişti.”, a mai spus Gheorghe Hânsă.
