Administraţia publică din Mangalia a siluit din toate poziţiile Legea 350/2005, pentru a prăpădi bugetul alocat sportului. Actul normativ menţionat prevede că finanţarea nerambursabilă a activităţilor nonprofit de interes general se face exclusiv în baza unor proiecte, selectate printr-o procedură similară licitaţiei publice, la care trebuie să concureze cel puţin doi solicitanţi. În urma „licitaţiei” de proiecte, se încheie un contract de finanţare prevăzut ca model, articol cu articol, în Ordinul nr. 130/2006 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport. Acelaşi Ordin prevede că finanţările nerambursabile se fac exclusiv către „structuri sportive recunoscute în condiţiile legii, afiliate la federaţia sportivă naţională de specialitate sau la asociaţia pe ramură de sport judeţeană”. Aşa prevede legea. Iată mai jos cum au procedat geniile de la Mangalia.
Cum au pus mâna pe tot patrimoniul sportiv al Mangaliei
În 6 noiembrie 2012, lua fiinţă Asociaţia Sportivă Municipală Callatis MG. O lună mai târziu, preşedintele acesteia, fostul sportiv de performanţă în disciplina „lupte”, Lucian Luca, declara pentru Cuget Liber: „Am luat decizia înfiinţării acestei asociaţii din dorinţa de a dezvolta toate disciplinele existente la Mangalia, dar şi de a înfiinţa secţii noi. Vrem ca toate cluburile şi structurile sportive existente să devină membre ale asociaţiei şi să elaborăm o strategie comună pentru dezvoltarea sportului la Mangalia”. Desigur, strategia urma să se realizeze în comun cu Primăria, despre care Luca arăta că ar fi identificat deja un teren la ieşirea spre Albeşti, în vederea construirii unui centru sportiv. Conlucrarea era vorbită. Ca dovadă, pe 14 decembrie 2012, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 159, aleşii urbei au decis să aprobe încheierea unui contract de asociere a Municipiului Mangalia cu asociaţia prezidată de Luca, în vederea susţinerii financiare a activităţilor sportive, în ţară şi străinătate, ale acesteia. Ulterior, avea să fie adoptată HCL 210/03.04.2013, prin care s-a aprobat o nouă asociere în vederea finanţării. Prin acelaşi act normativ local, toate bazele sportive proprietatea Municipalităţii au fost trecute în administrarea asociaţiei: stadioanele de fotbal Central şi Neptun, stadionul de rugby Marina, Baza Sportivă Pescăruş, sala de sport a Liceului Teoretic Callatis, sala de sport a Şcolii generale nr. 1, terenul de minifotbal cu gazon sintetic din Colonişti, terenul de fotbal al Liceului Bănescu, sala de lupte CT 11 (fostă centrală termică preluată de la Goldterm).
… şi pe toate alocaţiile pentru sport
Aşadar, toată infrastructura sportivă a oraşului a încăput pe mâna unei asociaţii private. Dar aceasta nu avea niciun drept legal de administrare, nefiind recunoscută ca asociaţie de utilitate publică (recunoaştere care se face exclusiv prin hotărâre de guvern, după cinci ani de activitate relevantă, ceea ce nu a fost cazul). Mai departe, autorităţile locale au procedat ca şi cum asociaţia privată condusă de Luca se metamorfozase într-un soi de serviciu public, într-un ADPP al sporturilor, virându-i întregul buget disponibil pentru proiectele sportive. Căci având toate bazele sportive în administrare, se creaseră premisele aparente de a primi şi toţi banii… în vederea administrării. Din banii primiţi pe mână fără contract de proiect, fără licitaţie şi mai ales fără niciun drept legal, Luca a desprins felii şi firmituri pentru sportivii propriu-zişi, finanţând după criterii doar de el ştiute felurite activităţi ale cluburilor. Având în vedere lipsa de transparenţă a acestor demersuri, nu avem date oficiale directe cu privire la cuantumul sumelor prăpădite în afara legii. Avem în schimb dovada că Luca a cerut pe mână peste un milion de euro, printr-un proiect de buget întocmit în decursul anului 2013. Mai exact, cerea domnia sa 4.677.777 de lei, pentru finanţarea a 18 cluburi sportive şi a unei persoane fizice, dar nu în funcţie de proiecte, ci de numărul de sportivi şi de angajaţi auxiliari.
O făcătură de licitaţie, ca să păcălească legea
Spre finalul anului 2013, visul primarului Radu s-a spulberat cu totul. Curtea de Conturi a României, luând la puricat actele din contabilitatea publică, a constatat o abatere financiar-contabilă de 2.086.000 lei, rezultată din finanţarea asociaţiilor sportive, fără respectarea Legii 350/2005 (vezi aici Raportul Curţii de Conturi). Dar constatarea se referea doar la anul 2012. Căci pentru anul 2013, Curtea avea să constate abateri financiar-contabile de 63.767.000 ron (637 de miliarde de lei vechi).
Înţelegând că este pasibil de răspundere, primarul a încercat să pună batista pe ţambal. În acest sens, la şedinţa Consiliului Local din 18 decembrie 2013, la ordinea nr. 13, domnia sa a înscris un proiect referitor la modificarea HCL 210, în sensul retragerii dreptului de administrare al Asociaţiei Sportive Municipale Callatis MG asupra bazelor sportive ale oraşului. După această ispravă, luni bune nu s-a mai atins de banii de sport. Abia în 17 iunie 2014, a emis o dispoziţie (sub nr. 296) privind constituirea unei comisii de selectare a proiectelor sportive, în vederea finanţării acestora de la bugetul local, în condiţiile Legii 350/2005. Atât de bine s-a ocupat comisa să promoveze licitaţia de proiecte, încât s-au înscris doar şase aplicanţi, toţi şase fiind declaraţi câştigători. Proiectele lor aveau, cu toate, acelaşi titlu. O parte aveau greşeli elementare în buget: nu băteau sumele estimate pe activităţi cu valoarea totală a proiectului, multe activităţi nu erau deloc finanţate, iar una din asociaţii avea o „gaură” de 10.000 de lei neacoperită nici din fonduri publice, nici din contribuţii proprii. Mai toate sumele erau rotunde, ca scoase din burtă. Cele mai multe din activităţile pentru care se cereau finanţări nerambursabile aveau denumiri generice: transport (dar nu tu kilometri, nu tu rute!), premii (fără număr, fără valoare defalcată), dulciuri (care sunt într-o categorie distinctă, nefiind la protocol), cazare (fără număr de persoane, fără nopţi şi fără zile) etc. Să-şi bată şi ei capul o jumătate de oră să inventeze nişte situaţii particulare? Nici gând! Căci au folosit timpul ca să inventeze denumiri de „evenimente sportive”… de tot râsul-plânsul.
Luca a cerut bani grei pentru „satisfacerea dragostei…”, „vraja Soarelui” şi alte bazaconii
Lista participanţilor câştigători era deschisă de Asociaţia lui Lucian Luca. În documentaţia depusă, acesta menţionase că scopul proiectului său era „dezvoltarea dragostei pentru mişcare, fortificarea organismului, întărirea sănătăţii…”. Iar la obiective menţionase: „satisfacerea dragostei de mişcare…” şi alte năzbâtii. Apoi, printre evenimentele propuse, se găseau şi unele la fel de excentrice: Cupa Vraja Soarelui, Legendele Fotbalului, Drumeţie dobrogeană, Peştişorul de aur, Ţara dimineţilor liniştite, Trofeul Pehlivanilor (adică al şarlatanilor, escrocilor, oamenilor şireţi, potrivit DEX; iată, aşadar, dovada supremă că escrocheria e un sport foarte practicat la Mangalia!). La aceste evenimente sportive urmau să participe, potrivit proiectului, 2.950 de sportivi. Colac peste pupăză, Lucian Luca nu menţionase în documentaţie numărul de identitate sportivă al asociaţiei sale, ori din neglijenţă, ori pentru că nu avea nicio afiliere la vreo federaţie naţională sau asociaţie judeţeană de ramură sportivă.
Fratele pehlivanului a încăput şi el pe lista celor şase proiecte finanţate, pe locul doi. Dar asociaţia lui Ionel Luca, pe numele ei Clubul Sportiv Mangalia, are număr de identitate sportivă, are trecut competiţional în spate, are sportivi de valoare şi rezultate de excepţie. Iar proiectul, deşi nu are scopul menţionat, măcar are un obiectiv sportiv – locul I în campionatul naţional, la cupa României şi la Campionatul Balcanic. Ei, asta-i altceva decât „satisfacerea dragostei…” invocată de fratele său ca să dea iama-n fondurile Primăriei. În afară de fraţii Luca, au mai primit alocaţii pe proiecte echipa de rugby, echipa de fotbal ACS Callatis 2012, Asociaţia Şcoala de Fotbal şi persoana fizică Emil Ghinea. În total, cele cinci asociaţii şi persoana fizică mai sus menţionată au primit 1.082.559 de lei, adică 10 miliarde de lei vechi, infinit mai puţin decât în anii trecuţi. Contractele au fost aprobate într-o şedinţă a Consiliului Local, din iulie 2014.
În arest la domiciliu
În raportul de audit al Curţii de Conturi, în care se constatase încălcarea de către UATM Mangalia a Legii 350/2005, mai figura o încălcare similară produsă la Consiliul Judeţean Constanţa. Pe 19 februarie 2015, preşedintele Consiliului Judeţean a fost reţinut de procurorii DNA, pentru fapta constatată de Curtea de Conturi. O zi mai târziu, instanţa de judecată a dispus arestarea sa la domiciliu. Deşi la Mangalia s-a produs aceeaşi faptă, cu acelaşi conţinut, constată în acelaşi raport al Curţii de Conturi… deocamdată nu a fost săltat nimeni.
După ce a înfulecat banii de sport ai Mangaliei, Emil Ghinea şi-a scris pe bolid: “La mulţi ani Naşu”
Pilotul de raliu Emil Ghinea este unul din beneficiarii finanţărilor din fondurile publice pentru sport ale Mangaliei. În 2013, acesta a fost susţinut de Primărie, fără licitaţie de proiect, pentru a participa la Campionatului Naţional de Viteză în Coastă Dunlop, în grupa H3, rezervată pentru „automobile care nu întrunesc condiţiile impuse grupelor N/A, cu omologare expirată sau fără omologare”. Bolidul condus de Ghinea în campionatul automobilistic din 2013, un Renault 5 Turbo, a fost inscripţionat permanent cu numele sponsorului principal: „Primăria Municipiului Mangalia, Consiliul Local Mangalia”. „Sunt mândru că sunt constănţean şi mangaliot, dar mă ştie mai multă lume la Covasna decât la Constanţa. Am găsit însă înţelegere la autorităţile locale din Mangalia”, spunea sportivul într-un interviu acordat ziarului Ziua de Constanţa. După ce a reuşit să câştige locul 1 la grupa H3, Ghinea a fost declarat sportivul nr. 1 al Mangaliei, la Gala Laureaţilor organizată, pe 21 decembrie 2013, de Asociaţia Sportivă Municipală Callatis MG, din fondurile atribuite, nu tocmai legal, de la bugetul local. În aceeaşi zi, Primăria Mangalia anunţa într-un comunicat de presă că Ghinea a fost „recompensat” pentru rezultatele sale, fără a preciza valoarea „recompensei”. La scurt timp, sportivul numărul 1 al Mangaliei s-a înscris în campionatul de raliu 2014 cu un alt bolid, Renault Clio RS V6 Trophy. „Este unicat în România şi în toată lumea există doar 134 de exemplare. Preţul este între 40.000 şi 70.000 de euro.”, spunea Ghinea ziariştilor, ocolind să precizeze câţi bani a costat maşina.
Primarul Radu, naşul naşului
Pilotând scumpa bijuterie auto, la finele lui 2014, Ghinea şi-a trecut în palmares un nou titlu la Clasa H3. În zecile de fotografii publicate pe Facebook în 2014, se poate observa că bolidul său a fost inscripţionat permanent cu numele sponsorului: Primăria Municipiului Mangalia, Consiliul Local Mangalia”. Pe una din părţile laterale ale maşinii a fost inserat numărul competiţional: 29, numele pilotului: Emil, sigla sponsorilor secundari: Speed Wash Team şi Cucor, dar şi înscrisul: „La mulţi ani Naşu”. Mai mult, sportivul declara pe 13 decembrie 2014, citat de o publicaţie automobilistică: „Sunt fericit să închei sezonul 2014 cu titlul de campion. Fără sprijinul substanţial al Primăriei Mangalia şi al Consiliului Local Mangalia nu aş fi reuşit să termin acest campionat. Am avut cateva momente dificile… În toate aceste momente încurajările familiei, ale naşului meu mi-au adus încrederea, certitudinea şi susţinerea morală.”. Aşadar, Primăria cu banii, Naşu` cu susţinerea morală! Dar cine este Naşu`? Ei bine, nu e niciun secret, căci Ghinea şi-a publicat mai multe fotografii cu el, i-a transmis mesaje publice şi l-a etichetat pe contul său personal de Facebook. Naşu` e Sorin Cucuranu, membru marcant al PNL-ului, vicepreşedinte al filialei locale mangaliote şi coleg de partid cu primarul Cristian Radu, care îi este, după cum se vehiculează de ani de zile, tot naş. Căci orice naş îşi are naşul: naşul lui Ghinea e Cucoranu, iar naşul lui Cucoranu e Radu. La rândul său, Ghinea este şi el coleg de partid cu naşul, precum şi cu naşul naşului, ocupând un loc în conducerea biroului politic local al PNL Mangalia, din 14 martie 2010. Departe de noi să contestăm meritele sportive ale pilotului finanţat de Primărie, dar trebuie să spunem că ţesătura de cumetrii n-are ce căuta în treburile publice.
