Băsescu și “Filiera Olandeză” – Damen, Van Oord și Dosarul Flota

Într-un atac virulent, lansat pe 27 Octombrie pe pagina sa de Facebook, fostul președinte Traian Băsescu vorbește din nou despre “Filiera Olandeză.” Acesta este de părere că, guvernul Olandei, prin vizita la București a premierului Mark Rutte (12 Septembrie 2018) face presiuni asupra României pentru ca firma Damen să primească contractul de 1,6 miliarde de Euro în vederea construirii celor patru corvete multifuncționale, care urmează să intre în dotarea forțelor navale române.

Băsescu atrage atenția factorilor decidenți că apariția în presă a unor fotografii în care Mark Rutte se afișează alături de proprietarul companiei Damen reprezintă un mesaj transmis Bucureștiului “să nu greșim câștigătorul.”

Olandezii au dezvoltat o adevărată pasiune pentru portul Constanța, litoralul românesc, șantierele noastre navale, fondurile publice, și nu în ultimul rând pentru fosta nostră flotă de nave comerciale, pe care s-au grăbit s-o evalueze încă din 1998. Cât despre țepele olandeze, presa din Constanța a scris probabil zeci de articole, dacă nu sute. Chiar în momentul publicării acestui material, o firmă din Constanța își mai așteaptă încă banii datorați de compania olandeză VAN OORD, sora mai mică a grupului DAMEN.

Damen acuzată de mituirea oficialilor din Sierra Leone

Nu este pentru prima dată când fostul președinte acuză Olanda de șantaj la adresa României. Băsescu a afirmat, în nenumărate rânduri, încă din timpul mandatului său, că Olanda face un abuz crunt atunci când se opune ca România [alături de Bulgaria – n.a.] să adere la Zona Schengen. Fostul șef de stat mai amintește și faptul că, acest lobby extraordinar se face tocmai pentru Damen, o companie anchetată din 2017 pentru corupție.

Conform unui comunicat al Băncii Mondiale din 16 Martie 2017, constructorul olandez de nave Damen ar fi mituit autoritățile din Sierra Leone, undeva la începutul lui 2013, pentru a furniza statului afircan o șalupă necesară serviciului de supraveghere a pescuitului. Ancheta a fost declașată de autoritățile olandeze, pe 16 Ianuarie 2017, la un an după sesizarea Băncii Mondiale, investigația ne fiind încă finalizată.

Olandezii și Dosarul Flota, un raport ascuns

Povestea cu “filiera olandeză” a început în anul 1998, când fostul Fond al Proprietății de Stat (FPS), atunci acționar majoritar la cele trei companii de navigație CNM Petromin, CNM Romline și CNM Navrom (care reuneau flota noastră comercială) a apelat la expertiza olandezilor pentru a obține o imagine inițială asupra fiecăreia dintre celei 3 companii de navigație în vederea pregătirii pentru privatizare.

FPS-ul a contractat pe 6 Martie 1998 un consorțiu de consultanță format din banca olandeză ABN AMRO BANK, în calitate de consultant bancar și financiar, casa de avocatură engleză Norton Rose Fulbright în calitate de consultant juridic, societatea olandeză Marinco Survey BV ca și consultant maritim, și firma americană Arthur Andersen LLP pentru partea de contabilitate.

Acest contract a fost semnat la inițiativa lui Emil Constantinescu, după ce, cu doar 24 de ore înainte, fostul președinte al României efectuase o vizită oficială în Regatul Olandei, acolo unde s-a întâlnit cu M.S. Regina Beatrix și cu reprezentanții mediului de afaceri olandez.

Simțindu-se direct vizat de această investigație “Due diligence” ministrul de atunci al transporturilor și infrastructurii, viitorul președinte Traian Băsescu a făcut o criză de nervi afirmând că n-au ce să caute olandezii să-și bage nasul în companiile de navigație românești. Dar în ciuda opoziție lui Băsescu, olandezii și-au trimis reprezentanții la Constanța în vara lui ‘98, iar aceștia au efectuat o adevărată anchetă la cele trei societăți.

Așa a înțeles Emil Constantinescu să-și achite călduroasa primire în țara lalelelor, oferind acces nelimitat olandezilor la toate documentele companiilor românești de navigație, și nu gratis, ci pe banii noștri. Și tot ca o întâmplare, un an mai târziu, în 1999, compania olandeză Damen își adjudeca cu succes, în urma procesului de privatizare, Șantierul Naval Galați – cel mai mare constructor de nave al României. 

Șantierele navele în mâna olandezilor

Este lesne de sesizat că avem olandezi cam în toate șantierele navale importante din țara noastră. La Galați, grupul Damen a achiziționat șantierul naval în 1999 (dar lucrau acolo încă din 1994), după care pe cel de la Giurgiu, pentru ca în 2017 să aflăm că tot olandezii de la Damen vor prelua și Daewoo Mangalia (Șantierul Naval 2 Mai) achiziția fiind concretizată în vara lui 2018.

Și-au propus și reușit să ne cumpere bucată cu bucată, să ne exploateze experiența în domeniul maritim și forța de muncă prost plătită urmând să aducă asiatici și africani care să ne înlocuiască.

Chiar și privatizat, Șantierul Naval Galați rămâne cel mai important din România, susținut la nivelul resurselor umane tot de către statul român, prin Facultatea de Arhitectură Navală din Galați. Nu întâmplător acest șantier este cel mai mare dintre cele 35 de unități similare din întreaga lume ale grupului Damen.

Tot olandezii ne fac și plajele și digurile din Constanța

Pe 1 Februarie 2013 compania olandeză VAN OORD primea un contract în valoare de 420,4 milioane de lei (aprox. 92 milioane Euro) pentru „prelungirea digului de larg din Portul Constanța” partea de consultanță fiind asigurată de Royal Haskoning – tot niște olandezi aciuați ca prin minune pe la Constanța.

Câteva luni mai târziu aceeași comanie VAN OORD câștiga o nouă licitație organizată de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, pentru reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre, în zona municipiului Constanța. Era vorba despre lucrările de îndiguire și lățire a plajelor pentru zonele Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și Eforie Nord.

Țeapa olandeză de 1 MILION de Euro !

În vederea realizării acestor lucrări, olandezii de la VAN OORD au angajat firma locală COMPREST UTIL care se asigure, evident contra-cost, piatra necesară, betoanele și alte pefabricate speciale din beton (acropode).

Alegerea acestui subcontractor din Constanțaera a fost aproape obligatorie pentru succesul proiectului, având în vedere că societatea COMPREST, deținută de omul de afaceri Grigore Comănescu, exploatează cariera de piatră Sibioara. Firma CONPREST poate furniza astfel, într-un timp foarte scurt, orice cantitate de piatră dură necesară acestui tip de lucrări de infrastructură. În plus, societatea este titulara unei licențe internaționale pentru fabricarea acropodelor – acele blocuri din beton proiectate să reziste la acțiunea valurilor și curenților marini.

Și au lucrat până la finalul proiectului, însă olandezii nu și-au mai plătit facturile pentru materialele și serviciile livrate de firma locală COMPREST. Așa s-a ajuns ca, pe 27 Decembrie 2015, adică cu 2 zile înainte ca statul român să facă recepția lucrărilor, olandezii să datoreze încă 3.950.026,16 lei (aproape 1 milion de Euro) firmei constănțene. Și-n pofida proceselor deschise și a luptelor avocățești, societatea COMPREST n-a reușit nici până azi să-ți mai recupereze banii de la olandezi. 

Și penru ca frauda să fie totală, pe 14 iunie 2018, Curtea de Apel Constanța a decis deschiderea procedurii de insolvență împotriva filialei locale a VAN OORD România dosarul fiind trimis spre soluționare Tribunalului Constanța.

Damen și Van Oord sunt firme surori la nivel de management

Chiar dacă pare aproape incredibil, aceste firme olandeze acționează concertat în România, Damen și Van Oord fiind afiliate la nivelul managementului din Rotterdam.

Acționarul principal al Damen, miliardarul Kommer Damen face parte și din Consiliul de Supraveghere al companiei Van Oord. Acest organism corporatist numit “Supervisory Board” se ocupă de planificarea strategiilor comerciale și de elaborarea politicilor companiei, și chiar mai important, supraveghează managementul executiv în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate.

Olanda sabotează fără scrupule interesele României

De ani de zile România se confruntă, din păcate, cu această realitate negativă, în care Olanda înțelege să-și apare interesele economice prin blocarea accesului României și Bulgariei în spațiul Schengen. Cele două state îndeplinesc încă din 2010 condițiile pentru aderare, însă păcatul lor, dacă putem spune așa, constă în faptul că, și Bulgaria și România sunt state cu ieșire la Marea Neagră.

Prin Canalul Dunare-Marea Neagră, portul Constanța este legat la Coridorul de Transport Pan-European VII, unind astfel cei doi poli ai Europei, adică România cu Olanda, Constanța-Rotterdam. Această rută înseamnă o pasă de scurtare cu 4000 de kilometri pentru mărfurile care vind din Orientul Indepartat și Australia prin Canalul de Suez și care au ca destinație Europa Centrală.

Un text de Dragos Ionescu

Pentru mai multe informații legate de această speță vă invităm să citiți și : “Cel mai mare tun olandez din România. Cu încasări de 215 milioane de euro, Van Oord e în faliment”