Europa sub asediul “Vestelor Galbene” și Taxa Diesel. Dolarul crește. Începe criza?

Lista următoare de revendicări a fost diseminată utilizatorilor francezi de social-media în perioada 05-08 Decembrie. Autorii sunt încă necunoscuți însă există indicii că aceasta a fost concepută pe data de 5 Decembrie 2018. Este necesar să dați un CLICK pe imagine pentru a distinge textul original scris în limba franceză, rezoluția ne fiind una foarte bună. Noi am tradus-o în limba română, mai jos, în rezumat, nu fiecare cuvânt în parte, însă implicațiile generale sunt foarte clare.

Ținem să precizăm că, această mișcare a “Vestelor Galbene” a pornit din Franța, la începtul lunii Mai 2018, prima dată în mediul online iar ulterior s-a extins și-n stradă prin organizarea de proteste violente demarate la începutul lunii Noiembrie în centrul Parisului.

Motivele, cel puțin aparente, care au stârnit nemulțumirea participanților la proteste ar fi creșterea accizelor la carburnați, costurile vieții tot mai mari din Franța, reforma taxelor impusă de cabinetul Macron – despre cere manifestanții susțin că împovărează tot mai mult clasa de mijloc a societății.

Cei mai mulți protestatari susțin măsurile de protecție a mediului însă nu sunt dispuși să plătească tocmai ei pentru reducerea poluării în condițiile în care, așa cum acuză aceștia, multinaționalele au profitat zeci de ani din distrugerea mediului înconjurător iar acum sarcina este pusă tot pe muncitori.

Cerințele “Mișcării Vestelor Galbene” din Franța (Le mouvement des Gilets Jaunes)

Economie și Muncă

• Stabilirea unui plafon pentru taxarea muncii de maxim 25%
• Creșterea cu 40% a venitului minim garantat și a ajutoarelor sociale
• Creșterea numărului de angajați în sectorul public pentru susținerea și reînființarea serviciilor publice
• Demararea unor proiecte de amploare pentru construirea de locuințe noi destinate persoanelor fără adăpost și aplicarea unor pedepse severe primarilor și prefecților care lasă oameni pe străzi fără să le acorde asistența necesară.
• Divizarea marilor bănci, acele instituții supranumite “too-big-to-fail” (prea mari pentru a da faliment) și separarea băncilor clasice de băncile de investiții.
• Anularea tuturor datoriilor acumulate prin contractele de creditare cu, clauze abuzive semnate cu băncile

Politică

• Introducerea unor amendamente constituționale pentru a proteja interesele poporului, inclusiv obligativitatea organizării de referendumuri.
• Blocarea grupurilor de lobby care acționează pe lângă puterea politică și influențează factorii decidenți.
• Frexit: Lăsați UE să-și recâștige suveranitatea economică, monetară și politică (cu alte cuvinte, respectați rezultatul referendumului din 2005, atunci când Franța a votat împotriva Tratatului de constituire a Uniunii Europene, care a fost redenumit apoi Tratatul de la Lisabona, iar populația franceză a fost ignorată).
• Reducerea evaziunii fiscale a celor utra-bogați
• Încetarea imediată a tuturor privatizărilor și re-naționalizare bunurilor publice așa cum sunt autostrăzile, aeroporturile, căile ferate și transportul feroviar etc.
• Eliminați orice urmă de ideologie din programa școlară și încetați utilizarea tehnicilor distructive de învățământ.
• Creșterea de 4 ori a bugetului pentru organele de ordine și aplicarea legii, precum și stabilirea unor termene limită pentru toate procedurile judiciare. Oricine să aibă acces la sistemul de justiție.
• Spargerea monopolurilor media și stoparea interferențelor presei în politică. Faceți media accesibilă cetățenilor și garantați existența pluralismului de opinii. Stopați propaganda editorială.
• Garantarea libertății cetățenești prin includerea în Constituție a interdicției privind interferența stuatului în deciziile privind educația, sănătatea și problemele de familie.

Sistemul de sănătate și Mediul Înconjurător

• Fără produse cu “uzură planificată” – producătorii să garanteze o durată de minim 10 ani pentru toate produsele scose pe piață iar piesele de schimb necesare să fie disponibile în toată această perioadă.
• Stopați utilizarea sticlelor din plastic și a tuturor ambalajelor poluante.
• Eliminați influența sectorului “big pharma” (mariilor producători de medicamente) asupra sistemului de sănătate în general și asupra spitalelor în mod particular.
• Încetarea utilizării culturilor OMG (organisme modificate genetic), a pesticidelor cancerigene și a disruptorilor endocrini.
• Reindustrializarea Franței (și astfel să fie reduse importurile de produse și implicit poluarea).

Relații externe

• Opriți participarea Franței la războaiele de agresiune pe teritorii străine și ieșiți din NATO.
• Stopați ingerințele politice și militare din zona Franco-Africană (Francafrique), care mențin Africa în sărăcie. Repatriați imediat toți soldații francezi. Stabiliți relații diplomatice echilibrate cu statele africane, ca de la egal la egal.
• Stopați fruxurilor de migranți care nu pot fi integrați sau accomodați, având în cedere criza profundă a civilizației pe care o trăim în prezent.
• Respectați cu scrupulozitate legislația internațională și tratatele pe care Franța le-a semnat.
• ——————————————————————

Vladimir Putin, Helsinki, Iulie 2018: “Ne-am înțeles că nu ne înțelegem”

În urmă cu exact cinci luni de zile, pe 16 Iulie se termina Summitul de la Helsinki, acolo unde președintele american Trump a avut singura întâlnire tête-à-tête de anul acesta cu președintele rus Vladimir Putin. Întâlnirea s-a încheiat prost, dacă ne amintim că Donald Trump avea să declare că relațiile SUA-Rusia n-au fost niciodată mai proaste.

Întrebat care este cel mai mare dușman al Americii, președintele Trump avea să declare că, în anumite privințe este Rusia, însă Uniunea Europeană rămâne cel mai mare dușman economic al SUA.

S-a discutat despre soarta Ucrainei, conflictul din Siria, situația din Coreea de Nord, acordul nuclear cu Iranul, și desigur, presa a adăugat pe lista de întrebări și interferențele Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA din 2016.

Summitul s-a încheiat fără un rezultat clar, notabil, iar Putin avea să declare “ne-am înțeles că nu ne înțelegem” cu referire directă la problema Crimeii.

La scurt timp după această întâlnire comunitatea internațională avea să fie surprinsă printr-o serie evenimente cu implicații deosebite asupra securității și păcii mondiale, din care vom enumera următoarele:

• Casa Albă a impus sancțiuni Turciei din pricina arestării pastorului american Andrew Craig Brunson acuzat și judecat de autorităție de la Ankara pentru spionaj.
• Uniunea Europeană a anunțat adoptarea unor măsuri de blocare a sancțiunilor economice impuse de SUA sectorului privat comunitar, încurajând totodată companiile europene să facă afaceri cu Iranul.
• Liderul separatist Alexander Vladimirovich Zakharchenko a fost omorât în Donetsk, Ucraina în urma unui atact cu bombă coordonat probabil de armata ucraineană. Diplomația rusă a calificat evenimentul drept “o crimă provocatoare” cu efecte asupra procesului de pace stabilit prin formatul Normandia.
• Pe 24 Noiembrie, forțele militare ruse au pus stăpânire asupra Mării de Azov, acțiunea fiind declanșată prin reținerea ilegală a două nave militare aparţinând marinei ucrainene și a unui remorcher, cu tot cu echipajele ce le deserveau, în largul coastei Crimeei.
• Pe data de 1 decembrie s-a aflat că, Meng Wanzhou, director financiar (CFO) al Huawei, care este și fiica fondatorului companiei, a fost reținută de autoritățile canadiene din Vancouver. Știrea porivit căreia reprezentanta Huawei ar putea să fie extrădată în Statele Unite, a provocat furie în China. În răspuns, autoritățile de la Beijing au demarat măsuri similare asupra cetățenilor americani și canadieni. Totodată mai multe organizații din China au declanșat boicotarea produselor companiei americane Apple, populația fiind îndemnată să renunțe la Iphone și să sprijine Huawei.

Mișcările de stradă din Uniunea Europeană

În Octombrie, atunci când s-a împlinit un an de zile de la referendumul pentru independeța Cataloniei, în Spania au avut loc mișcări de stradă și o grevă studențească, protestatarii blocând linii de cale ferată, autostrăzi și intrarea în clădirea Bursei din Barcelona.

Au urmat o serie de mișcări de stradă de anvergură în cele mai importante state Europene, precum grevele din Germania, mișcările împotriva migrației din Italia, violențele din Franța – declanșate aparent din pricina măsurilor impuse de cabinetul Macron. Acum avem proteste de la Budapeste împotriva noiului cod al muncii, protestatarii acuzând că premierul Viktor Orbán legalizează sclavagismul modern. Dintre toate acestea, liantul pare să fie acum, “Mișcarea Vestelor Galbene” care, după ce s-a extins în Belgia, Olanda a ajuns mai nou în Croația și Polonia.