Zilele trecute, comunitatea grecilor din Constanța a încercat, a doua oară, să ducă orașul în Cartea Recordurilor, fără succes. În acest timp, orașul Năvodari ar putea să se înscrie fără probleme în această competiție, unde ar putea figura liniștit la capitolul ”cea mai mare taxă impusă unui agent economic de Primărie”.
Vorbim, desigur, despre taxa de două milioane de euro pe care primarul Nicolae Matei a impus-o, din răzbunare, agentului economic Somaco Construct, inventând, în justificarea acestui măsuri, faptul că societatea a folosit un teren, care nu doar că nu a fost folosit așa cum se pretinde, dar nici măcar nu aparținea municipalității. Ca să nu mai spunem că taxa s-a calculat retroactiv, situație demnă și ea de o carte a recordurilor.
Referitor la această taxă, despre care am scris deja zeci de articole, oricât de grav ar suna, o singură instituție a decis să ia povestea în serios, să o analizeze și să ia măsurile necesare pentru a încerca să desființeze abuzul.
Este vorba de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României, care a solicitat, încă de la început, reprezentanților Curții de Conturi, să cerceteze dedesubturile acestei impuneri fiscale de domeniul absurdului.
Comisia, prezidată de un liberal, ar trebui felicitată pentru modul serios în care a tratat cazurile semnalate. Din păcate, așa cum vom vedea, tot ceea ce construiește această Comisie, se frânge ca într-un veritabil basm, atunci când ajunge la nivel local. Măsurile ferme impuse de reprezentanții Senatului sunt răstălmăcite și inversate la Constanța, aici unde judecătorii par să fi construit o realitate proprie, una în care o taxă de două milioane de euro, aplicată retroactiv, este ceva normal.
Dacă solicitarea n-ar fi venit de la Senat, Curtea de Conturi ar fi mimat controlul, așa cum ne-am obișnuit s-o facă, de ceva vreme. Având în vedere situația, reprezentanții instituției de control și-au făcut datoria și au elaborat la acea vreme un raport de peste 100 de pagini, prin care desființau taxa de două milioane de euro prin zeci de argumente.
Mai mult, din această verificare s-a născut un proces prin care statul român solicită terenurile furate de Primăria Năvodari, pe malul lacului Siutghiol, terenuri care au fost intabultate fictiv și abuziv în numele administrației locale din micuțul orășel, pentru fi înstrăinate rapid doritorilor de proprietăți pe malul lacului.
Procesul este în continuare pe rol, l-am urmărit la fiecare înfățișare și vom continua s-o facem.
Revenind la Comisia pentru cercetarea abuzurilor din Senat, condusă de senatorul PNL Iancu Caracotă, după ce a analizat cazul taxei de două milioane de euro, toate concluziile au fost transpuse într-un raport de 47 de pagini, în care se arată, cu argumente pertinente, de ce această taxă record este un abuz grosolan ce trebuie nu doar desființat rapid dar și pedepsit penal. Iată câteva din concluziile acestui raport.
Două aspecte spune raportul că au fost analizate.
1) Modul în care funcționarii publici din cadrul UATO Năvodari și-au realizat sarcinile și atribuțiile de serviciu, stabilind în sarcina societății SOMACO o taxă de 8.474.304, cu titlul de taxă zilnică pentru utilizarea temporară a locurilor publice
2) Modul în care statul român a fost lipsit de bunurile ce îi aparțineau prin declarația Constituției – cuveta lacului Siutghiol, malurile acestuia (zona de protecție), lucrările de îndiguire și terenurile obținute prin îndiguire.
În raport se arată, așa cum am specificat și noi deja, că ”în vederea soluționării petiției, Comisia a solicitat Curții de Conturi a României efectuarea unui control în vederea analizării modului de aplicare a legii în ceea ce privește stabilirea de către Primăria Năvodari a taxelor de plată la adresa societății S.C. SOMACO CONSTRUCT SRL”.
Ca răspuns, se arată că ”auditorii Curții de Conturi, prin Raportul înregistrat la UATO Năvodari, din studierea documentelor relevante, cu privire la speța verificată, au constatat abateri GRAVE de la legalitate atât în ceea ce privește modul în care, în sarcina firmei SOMACO a fost stabilită taxa zilnică pentru utilizarea temporară a locurilor publice, cât și în ceea ce privește constituirea, gestionarea și intabularea dreptului de proprietate asupra unor bunuri, proprietate publică a statului, astfel cum sunt prezentate detaliat în cuprinsul raportului de control.”
Abuzuri pe toată linia, ne spune Curtea de Conturi, încă din start.
”Consecințele economico-financiare ale abaterii constând în exercitarea de către UATO Năvodari a dreptului de proprietate publică asupra unor bunuri care sunt de drept, proprietate publică a statului român”, conchide raportul Curții de Conturi.
Punând cap la cap rapoartele efectuate de instituțiile de control în această speță, mai complicată pe hârtie decât este în realitate, membrii Comisiei de Abuzuri au reconstruit, pas cu pas, modul în care s-a ajuns la impunerea fiscală de două milioane de euro.
Conform raportului, încă de la prima verificare în teren a situației, angajații Primăriei Năvodari s-au aflat într-o situație demnă de cascadorii râsului.
Astfel, deși se uitau toți trei la un teren amenajat de societatea SOMACO pentru a stopa eroziunea apei în mal, angajații lui Nicolae Matei au văzut lucruri diferite.
”Lazăr Florian și Pascu Ninel au constatat că S.C Somaco Construct SRL a executat lucrări de amenajare a terenului ce aparține Orașului Năvodari situat între malul lacului Siutghiol și latura de vest a proprietății SOMACO CONSTRUCT de pe bulevardul Mamaia”.
Directorul ADPP Năvodari, o doamnă obișnuită a funcțiilor publice în administrația locală din oraș, a perceput aceleași lucrări drept ”grămezi de materiale”.
S-a ajuns astfel, o spune același raport, ca o consolidare de teren să fie percepută prin documente diferite, în două constatări diferite. Atât depozitare de materiale de construcții cât și construcție provizorie neautorizată. Ceva de domeniul fantasticului.
Și fantasticul continuă. Pentru fiecare constatare s-a impus câte o măsură diferită, ajungându-se la două măsuri care se anulează reciproc.
O dispoziție de desființare a construcțiilor edificate de SOMACO Construct, cerută într-o perioadă de 10 zile. Apoi o decizie de impunere fiscală de două milioane de euro, la doar o săptămână distanță, după ce inspectorii Primăriei Năvodari reconsideraseră tot ce văzuseră și și-au schimbat complet părerea.
Privind același teren, consolidat de SOMACO, pe care angajații Primăriei Năvodari l-au considerat ”grămezi de materiale”, auditorii Curții de Conturi au tras concluzia că ”materialele așa zis depozitate erau reprezentate chiar de lucrările de construcții executate pe terenul dintre malul lacului și proprietatea societății, lucrări pentru care firma fusese deja sancționată„ deci nu se mai impunea o nouă amendă, noua taxă fiind impusă cu încălcarea legii.
De asemenea, auditorii Curții de Conturi semnalează caracterul discriminatoriu al taxei stabilite pentru SOMACO, de 3 lei pe mp/zi, comparativ cu taxele plătite de vecinii societății, de 0.5 lei mp/pe an.
Interesantă este și declarația dată de Cerasela, directorul DAPP, care susține că taxa ”a fost gândită drept o pedeapsă pentru societatea Somaco, la care Primăria Năvodari nu a găsit înțelegere”.
La Năvodari, agenții economici erau pedepsiți prin taxe. Directorul DAPP a declarat de asemenea că a fost respectată procedura, pas cu pas, doar că o asemenea procedură nu a existat și nu există, conform auditorilor Curții de Conturi.
În finalul acestei părți, Comisia de cercetare a abuzurilor din Senatul României specifică faptul că își însușește concluzia la care au ajuns auditorii Curții de Conturi și inspectorul antifraudă potrivit căreia în cazul petentei Somaco au fost aplicate, pentru aceleași circumstanțe factuale expuse în notificarea 20358/3.05.2012, două sancțiuni de natură a se exclude reciproc, o sancțiune de natură contravențională și o sancțiune ce are doar în mod formal caracter administrativ, întrucât, datorită cuantumului său de două milioane de euro, are în realitate, caracter penal, în sensul art 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
De asemenea, comisia însușește concluzia la care au ajuns auditorii Curții de Conturi potrivit căreia împrejurarea că Somaco Construct nu a fost obligată prin certificatul de urbanism, emis de Primăria Năvodari, la obținerea avizului de gospodărire a apelor, nu poate avea drept negarea faptului că terenul supus taxării reprezintă în realitate o lucrare de consolidare a malului ce nu poate fi asimilată, în nicio fază a sa, cu o depozitare temporară de materiale de construcții.
Ne aflăm abia la pagina cu numărul 10 din raportul Senatului României, despre unul dintre cele mai mari abuzuri puse la cale în administrația locală din țara noastră.
Detaliile ne arată, fără putință de tăgadă, câteva aspecte importante. În primul rând, corupția din Constanța lasă în ceață actele de corupție pe care le-am auzit pe la Ploiești sau prin alte zone. În județul nostru, o mafie formată din procurori, judecători, avocați,polițiști și funcționari, toți aflați în cârdășie cu politicienii, se luptă din răsputeri să-și împartă cele mai bune proprietăți ale zonei, iar în eventualitatea în care apare vreun afacerist care nu se subordonează, acesta riscă să pățească exact ce v-am povestit. Va fi distrus, prin orice mijloace, prin orice abuz, fără posibilitatea de a se apăra.