Europa urmează să treacă prin schimbări profunde, începând chiar de anul acesta, în condițiile în care președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen și-a propus să ducă comunitatea statelor europene în Era Neutralității Climatice.
Țintele Comisiei Europeane pentru următorii 30 de ani sunt deosebit de ambițioase. Astfel, în 10 ani, adică până în anul 2030, statele membre trebuie să-și reducă cu 40-50% emisiile de gaze cu efect de seră față de nivelul înregistrat în 1990, urmând ca până în 2050 să se atingă neutralitatea climatică.
În sensul acestui demers, pe 14 ianuarie, Comisia Europeană a prezentat Planul Verde European de Investiții, prin intermediul căruia urmează să fie mobilizată imensa sumă de 1 TRILION de Euro, necesară în următorii 10 ani investițiilor pentru trecerea de la o economie poluantă la una fără emisii de carbon.
Banii aceștia, distribuiți prin Mecanismul de Tranziție (JTM), vor oferi sprijin direcționat regiunilor și sectoarelor de activitate afectate de trecerea către economia ecologică.
Sunt vizate, încă din prima etapă, următoarele sectoare de activitate:
Energie – Prin “Green Deal” se urmărește decarbonizarea sectorului energetic. În acest moment, producția și consumul de energie, generează peste 75% din gazele cu efect de seră emise de Uniunea Europeană.
În condițiile în care, 40% din totalul energiei produse este consumată pentru încălzirea locuințelor, Comisia consideră o prioritate reabilitarea clădirilor din punct de vedere termic, astfel încât consumul de energie și implicit valoarea facturilor achitate de cetățeni să scadă.
Cât privește energia electrică, în viitor aceasta va fi generată în mod special din surse regenerabile, cu aplecare asupra energiei solare, eoliene și hidro.
Industria – În acest moment, industria europeană folosește doar în proporție de 12% materiale recliclate. Este necesar ca procentul să crească simțitor prin investiții în acest domeniu, atât pe partea de recilclare dar mai ales în zona inovării – lansării de noi produse ecologice și sisteme sau care să îmbunătățească activitatea industrială.
Transportul public și privat – Mobilitatea generează în prezent cca 25% din totalul gazelor cu efect de seră de pe teritoriul Uniunii Europene. Pe cale de consecință, urmează să se investească în mijloace și forme mai ieftine și mai curate de transport public și privat.
La acest capitol, cel mai probabil Comisia va încuraja transportul electric, precum și dezvoltarea infrastructurii necesare – urmând să fie instalate 1 milion de stații de reîncârcare pentru vehicule electrice.
Totodată, traficul aerian urmează să fie redus prin creșterea accizelor la combustibilii fosili.
Agricultura și Silvicultură – Și-n aceste sectoare se pregătesc schimbări majore. Conform prevederilor “Green Deal” la nivel european, utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor trebuie redusă la jumătate până în 2030. De asemenea, folosirea antibioticelor în sectorul zootehnic este de aștept să fie diminuată simțitor.
Comisia dorește ca pădurile existente să fie protejate (prin interzicerea tăierilor), și totodată să fie împădurite noi suprafețe, inclusiv în zonele urbane.
În paralel cu demersurile Comisiei Europene, societăți, organizații și instituții influente din întrega lume, au lansat recent în dezbatere problematica schimbărilor climatice, în încercarea de a identifica cea mai bună abordare, în primul rând din perspectivă economică.
Dintre acestea un rol deosebit activ îl are Organizația Națiunilor Unite (UN), care prin intermediul The Intergovernmental Panel on Climate Change a lansat, în ultimii ani, mai multe rapoarte întemeiate pe cercetări științifice prin care atrage atenția că sunt necesare măsuri urgente de combatere a fenomenului încălzirii globale, sau Consiliul pentru Relații Externe (CFR) care a pus în dezbatere și mediatizează problematica modului în care statele răspund acestor provocări.
Cel mai recent, schimbările climatice au făcut agenda discuțiilor formului economic mondial (WEF) de la Davos, care reunește anual reprezentanții celor mai importante 1000 companii din lume.
Poziția României cu privire la “Green Deal”
România este și ea prinsă în schema europeană de ajutor pentru trecerea spre o economie curată, dar clasa politică autohtonă pare încă nepregătită pentru abordări atât de sofisticate.
Țara noastră urmează să primească din bugetul Uniunii Europene cca 757 milioane de euro sub formă de granturi nerambursabile pentru susținerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de trecerea la o economie ecologică.
Trezit în fața acestei realități, premierul liberal Ludovic Orban a lansat lunea trecută o serie de dezbateri și consultări publice cu mediul de afaceri și sindicatele, cu privire la “Green Deal” și absorbția de fonduri europene în exercițiul multianual 2021-2027, cele două subiecte fiind legate ombilical.
Două zile mai târziu, la o întâlnire cu mediul de afaceri organizată la Palatul Victoria, premierul avea să declare că țara noastră riscă să-și piardă 40% din capacitatea energetică în urma pactului ecologic european:
“Sunt industrii care generează emisie de dioxid de carbon și aici va trebui să încercăm să obținem resurse, pentru a putea să ne atingem obiectivele; pentru că, cel puțin în domeniul energetic, există riscul să pierdem până la 40% din capacitatea de producere, dacă ei vor considera combustibilii fosili ca neutilizabili. Oricum, cărbunele este condamnat ca resursă energetică, iar aici, gândirea pe care trebuie să o avem, trebuie să o avem pe termen nu foarte lung, adică aproximativ orizontul 2030” a explicat Orban, miercuri, 22 ianuarie.
