Din categoria “Nici iarna nu e ca vara, nici Constanța nu-i ca țara”. Cifrele arată clar de ce marile orașe ne-au depășit. 16 ani de jaf

Orașul nostru este în urmă. Ne uităm cu jind la Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, Sibiu, mai nou, la Oradea. Noi, oraș – port, cu o poziție geo-strategică de invidiat, al doilea centru economic al țării după București, cu atât de multe avantaje comparative în raport cu municipiile mai sus menționate, astăzi am ajuns un oraș mediocru. De ce?

Pentru că în timp ce unii au avut primari cu bun simț și respect față de oraș, noi am avut o gașcă de interese la Primărie, care ne-a livrat textul, repetat obsesiv de la an la an, „n-avem bani”.

Să fim serioși, bani au fost, și nu puțini, dar nu pentru oraș.

Hotărârile Consiliului Local de adoptare a bugetelor municipalității în perioada 2001-2017 vorbesc de la sine:

Așadar, în 17 ani, bugetul municipalității a însumat aproximativ 2 miliarde de euro. A crescut de la 48.988.846 euro (în 2001), la 199.265.342 euro (în 2017), deci de 4 ori.

Au fost:

1. doar trei diminuări ale bugetului:
   1. în 2004 față de 2003 cu 1.318.874 euro – 2,13% din bugetul lui 2004 (bugetul în lei este în creștere cu 13.594 mii lei, creștere anulată de cursul leu-euro);
   2. în 2010 față de 2009 cu 6.597.136 euro – 5,48% din bugetul lui 2010 (inclusiv bugetul în lei este în scădere cu 20.622 mii lei, efectele crizei economice naționale);
   3. în 2012 față de 2011 cu 18.287.569 euro – 16,01% din bugetul lui 2012 (inclusiv bugetul în lei este în scădere cu 66.257 mii lei, efectele eliminării subvenției pentru căldură).
2. 13 creșteri ale bugetului, cele mai consistente fiind:
   1. În 2009 față de 2008 cu 101.588 mii lei, respectiv 17.872.619 euro;
   2. În 2013 față de 2012 cu 113.969 mii lei, respectiv 23.909.993 euro;
   3. În 2014 față de 2013 cu 120.723 mii lei, respectiv 26.947.098 euro.

Tragem puțin cu ochiul și la bugetele pe anul 2017 ale orașelor după care ne uităm cu jind:

Ca buget, Iași, Brașov, Sibiu și Oradea sunt sub Constanța, iar Timișoara este peste, dar nu cu mult. Deci, dacă din punct de vedere al bugetului sunt sub Constanța, atunci de ce sunt toate peste noi, cel puțin la capitole precum mediul de afaceri, investiții în oraș, parcuri și spații verzi, arhitectură rațională, curățenie? Ne întoarcem la grupul care a călcat în picioare un oraș întreg, doar pentru propriile interese. Nu vorbim despre Cluj, este din alt film.

Să presupunem că din bugetul total al municipiului Constanța aferent ultimilor 17 ani s-au alocat 10%, da, doar 10%, pentru investiții și dezvoltare. Rezultă 200.000.000 euro, sumă rotunjită.

Ce s-ar fi putut face (întreține, moderniza, consolida, construi etc.) de acești bani, inclusiv prin trecerea în administrarea/proprietatea Consiliului Local a mai multor obiective importante pentru municipalitate? Păi, printre altele:

1. Cazinoul;
2. Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”;
3. Teatrul „Fantasio”;
4. Un Centru Cultural modern;
5. Un Centru pentru Tineret modern;
6. Cinematografele: Grădina de Vară din Parcul Primăriei, Cinema „Republica”, Cinema „Progresul”, Grădina „Albatros” din Mamaia etc.;
7. Toate parcurile din oraș, în special Parcul Tăbăcărie; Amfiteatrul din Parcul Tăbăcărie;
8. Teatrul de Vară din stațiunea Mamaia;
9. Grădina de vară „Soveja”;
10. Cele mai importante vestigii istorice, unicat în lume: Edificiul Roman cu Mozaic, Cavoul „Hypogeu”, Termele romane, Basilicile creștine;
11. Cele mai importante clădiri de patrimoniu și monumente arhitecturale aflate în proprietatea municipalității, sau care ar fi putut trece în proprietatea municipalității: Casa cu Lei, Casa Manicatide, Casa Ion Bănescu, lăcașele de cult monumente arhitecturale, Muzeul de Artă Populară etc.;
12. Centrul vechi și Portul turistic al orașului;
13. Promenada de la Cazino;
14. CET-ul și punctele termice RADET;
15. Complexele sportive „Farul” și „Badea Cârțan”, o Sală Polivalentă modernă;
16. Flotă nouă RATC cu stații moderne;
17. Sistem de supraveghere video în tot orașul;
18. Asfaltarea sistematică a străzilor și trotuarelor;
19. Conservarea și modernizarea rațională a stațiunii Mamaia;
20. Adăpost modern pentru câinii fără stăpâni.

Iar dacă s-ar fi alocat încă 10% pentru dezvoltare și investiții, deci un total de 20%, la un cost de aproximativ 800-1.000 euro/mp. s-ar fi construit și câteva mii de apartamente pentru tineri și nu numai, mult mai multe decât cele din eșuatul complex de pe Baba Novac.

Încă ceva.

Din 2001 și până în 2017, municipalitatea a derulat doar 25 de proiecte pentru care a beneficiat de finanțări europene nerambursabile în valoare totală de 240.047.170,26 lei şi 4.318.360,64 euro, adică64.480.557 euro (la cursul mediu de 3.99 lei/euro în 17 ani).

Astăzi se află în implementare încă trei proiecte pentru care orașul primește o finanțare nerambursabilă în valoare de 17.678.400 euro.

Așadar, în 16 ani de administrație Mazăre&Co., vorbim despre realizarea a 28 de proiecte care însumează 82.158.957 euro, adică de fonduri europene intrate în oraș de doar 4,25% din totalul bugetelor municipiului Constanța.

Practic, în 16 ani, au fost atrase finanțări nerambursabile de 4.832.879 euro/an, la o mediede 1,6 proiecte/an.

Adică, puțin spre deloc.

Concluzie: bani au fost, chiar mulți, dar nu europeni, ci banii constănțenilor.

Unde s-au dus? Vedem sigur că nu în oraș.

De ce sunt ceilalți înaintea noastră?

Pentru că banii clujenilor, timișorenilor, ieșenilor, brașovenilor, sibienilor, orădenilor, s-au dus în orașele lor, nu în interesele celor care au condus orașele.