Preocupați de costurile ridicate pe care le plătesc cetățenii Constanței pentru utilitățile publice, în a doua jumătate a anului 2013, cei de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) au angajat Banca Mondială să realizeze un studiu pentru identificarea unor soluții concrete de creștere a eficienței energetice a orașului nostru. Banii necesari studiului au fost achitați de minister din fonduri publice europene, sursa de finanțare fiind programul Regional de Dezvoltare (REGIO).
În aceste condiții, în vara lui 2013, biroul regional al Băncii Mondiale din București a numit o echipă de experți din cadrul prestigioasei instituții, care să cerceteze și să raporteze problemele reale ale Constanței și ce se poate face pentru îmbunătățirea eficienței energetice a municipiului.
Echipa a fost alcătuită din RANJAN K. BOSE, specialist în eficiență energetică, care alături de colegii săi din cadrul Grupului inter-guvernamental privind schimbările climatice (IPCC) a primit Premiul Nobel pentru Pace, SEBASTIAN IOAN BURDUJA absolvent Stanford și Harvard, specialist în dezvoltare socială pentru Regiunea Europa și Asia Centrală, MARCEL IONESCU – HEROIU expert în dezvoltare regională, absolvent al Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, ANA MARIA MANUELA MOȚ expert în relații publice și studii est-europene și rusești, specializată la North Carolina University.
Echipa Băncii Mondiale s-a folosit pentru cercetare de instrumentul “TRACE” – conceput pentru evaluarea rapidă a energiei urbane. TRACE sau “Tool for Rapid Assessement of City Energy” este un program dezvoltat de unitatea ESMAP (Energy Sector Management Assistance Program) a Băncii Mondiale cu ajutorul căruia a fost evaluată eficiența energetică în mai multe orașe din România precum: Cluj, Brașov, Craiova, Ploiești, Iași, Timișoara și Constanța. Aceste orașe n-au fost alese la întâmplare, ele fiind considerate polii de dezvoltare ai țării noastre, situație în care evaluarea eficienței energetice constituie o prioritate la nivelul guvernului dar și a instituțiilor europene.
După câteva luni de cercetări aprofundate, de analize pe cifre a situației orașului nostru, în luna Iulie 2013 reprezentanții Băncii Mondiale s-au deplasat la Constanța pentru a finaliza colectarea datelor dar și pentru a avea o imagine mai cuprinzătoare asupra problemelor orașului.
În felul acesta experții Băncii Mondiale aveau să constate un fenomen absolut surprinzător: Constanța nu a luat parte la Programul de reabilitare a clădirilor rezidențiale, construite între 1950 și 1989, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP). Pe lângă fondurile obținute de la bugetul național, programul implica o contribuție financiară de doar 30% ce trebuia alocată din bugetul local. Este vorba despre programul de “anvelopare” a blocurilor aplicat în toate orașele mari din țară, mai puțin în Constanța.
Primăria Constanța: “Locuitorii orașului au suficienţi bani pentru a izola termic clădirile din fondurile proprii”
Situația a fost cu atât mai surprinzătoare pentru reprezentanții Băncii Mondiale, în condițiile în care așa cum au constatat, locuitorii orașului plătesc un cost enorm pentru gigacalorie (Gcal). Surprinși probabil de această lipsă totală de interes a autorităților locale, experții au dorit să afle care este motivul pentru care orașul Constanța n-a demarat lucrările de izolare termică a clădirilor rezidențiale.
Răspunsul primit atunci din partea reprezentanților Primăriei Constanța a fost unul absolut năucitor și este consemnat în raportul Băncii Mondiale, din care cităm:
“Potrivit reprezentanţilor administraţiei locale, Primăria Constanţa nu a vrut să cheltuiască fonduri de la bugetul local pentru lucrări de reabilitare, având în vedere că majoritatea locuitorilor oraşului au o situaţie financiară relativ bună şi au suficienţi bani pentru a izola termic clădirile în care locuiesc, din fonduri proprii” raport Banca Mondială, Îmbunatatirea eficientei energetice în Constanța, ESMAP Paper, 20.12.2013, pag. 20.
Răspunsul Primăriei Constanța din 2013 a șocat echipa de experți a Băncii Mondiale, care punctează în continuare în cadrul raportului că situația este una absolut primitivă, realizând chiar o comparație între municipiul Constanța și orașele Năvodari și Eforie:
“Cu toate acestea, există aproximativ 1.800 de clădiri rezidenţiale în Constanţa care au nevoie de lucrări de reabilitare. Două oraşe din zona metropolitană au beneficiat de programul administrat de MDRAP, şi anume Năvodari şi Eforie. În perioada 2009-2011, Năvodari a primit 5,1 milioane RON pentru izolarea termică a 543 de apartamente, în timp ce suma de 729.221 RON a fost direcţionată pentru reabilitarea a 255 de apartamente din Eforie.” raport Banca Mondială, Îmbunatatirea eficientei energetice în Constanța, ESMAP Paper, 20.12.2013, pag. 20.
Primăria Constanța a refuzat să anvelopeze blocurile orașului!
Primăria Constanța, aflată sub administrația Mazăre-Făgădău, cosidera în 2013 că locuitorii orașului sunt suficient de BOGAȚI încât să-și poată permite să achite din propriul buzunar cheltuielile necesare izolării blocurilor sau unităților locative.
Această afirmație aberantă și iresponsabilă întră în contradicție flagrantă cu politica de acordare a subvențiilor pentru căldură de care beneficiază de zeci de ani aproximativ 20% din populația orașului Constanța. Păi dacă oamenii din Constanța sunt atât de bogați, de ce mai au nevoie de suport public pentru plata căldurii?
Amintim totodată că acest program național a fost demarat încă din anul 2005 sub coordonarea MDRAP și urmărea creşterea performanţei energetice a clădirilor, îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor şi nu în ultimul rând înfrumusețarea peisajului urban.
Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 a oferit consecvența necesară acestui program, iar din 2009, MDRAP a alocat 190 milioane USD (660 milioane RON) pentru reabilitarea a 3.500 de clădiri rezidenţiale multietajate din peste 100 de oraşe şi municipii. Singurul oraș important din România care a refuzat să participe la acest program a fost Constanța, în perioada în care primar era RADU MAZĂRE iar vice-primar era chiar actualul primar DECEBAL FĂGĂDĂU (Februarie 2009 – Iunie 2016).
De ce este necesară izolarea clădirilor din Constanța ?
Clădirile instituțiilor publice și cele rezidențiale (de locuit) ridicate între 1950 și 1990 sunt neizolate sau izolate deficitar. Din acest motiv clădirile orașului Constanța oferă un confort termic scăzut, fenomen care determină pierderi mari de energie. Izolarea termică poate reduce pe loc cheltuielile de întreținere prin diminuarea pierderilor de căldură și a consumului de apă caldă.
Din studiile realizate de Banca Mondială s-a constatat că prin reabilitarea termică se poate obține o creștere a eficienței energetice cu până la 25% iar factura la căldură poate scădea cu până la 40% în perioada iernii. În plus, în perioada verii, clădirile anvelopate pot asigura un confort termic adecvat cu diminuarea costurilor necesare răcirii unităților locative care utilizează aer condiționat.
30 Decembrie 2016: Primarul Făgădău împrumută 100 milioane de la BERD
Așa cum avea să consemneze presa locală, la 6 luni după alegerea sa în funcția de primar, pe data de 30 Decembrie 2016, Decebal Făgădău a semnat cu mare fast un contract de împrumut în valoare de 100 milioane lei (aprox. 22 milioane Euro) cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
În acest scop s-a deplasat la Constanța doamna Venera Vlad – director asociat pentru România al BERD. S-a spus ca banii aceștia urmează să fie utilizați pentru achiziționarea unei flote noi de autobuze destinate transportului public de persoane.
Nu știm exact care a fost scopul acestei vizite la Constanta, însă pre-acordul de finanțare cu BERD s-a semnat, de fapt, un an mai târziu, pe 9 Octombrie 2017, atunci când Venera Vlad a revenit la primărie alături de reprezentații Băncii Mondiale.
9 Octombrie 2017: Acordul cu Banca Mondială
În context, după exact un an de zile, Decebal Făgădău semnează și un acord cu Banca Mondială prin care municipalitatea se obligă să achite acestei instituții suma de 900.000 de Euro pe o perioadă de 3 ani în schimbul unor servicii de “asistență tehnică” pentru accesarea de fonduri europene și indentificarea unor soluții viabile de dezvoltare.
Pe limba română, Primăria și-a dat seama că are nevoie de consultanță pentru realizarea unor proiecte absolut necesare dezvoltării orașului, probleme de care “specialiștii” din echipa primarului, plătiți din bani publici, sunt categoric depășiți.
Este de fapt o recunoaștere oficială a incapacității manageriale a actualei și fostei administrații de la Constanța. Chiar primarul Decebal Făgădău a ținut să sublinieze că acest acord cu Banca Mondială reprezintă o “premieră europeană” iar Constanța este singura unitate administrativ-teritorială care apelat până acum la un asemenea instrument.
Faptul că ambele acorduri, și cel cu Banca Mondială dar și cu BERD, au fost semnate în aceeași zi, n-a reprezentat nicidecum o simplă coincidență. Cele două instituții s-a pus de acord ca modul în care sunt cheltuiți banii primiți de Primăria Constanța de la BERD să fie supervizat de Banca Mondială.
Constanța în derivă. Primăria a pierdut controlul orașului
După 15 ani de administrație dezastroasă sub coordonarea tripletei de tristă amintire Mazăre-Constantinescu-Strutinky, fostul viceprimar se declară incapabil să înțeleagă care sunt realitățile orașului pe care l-a condus împreună cu Radu Mazăre.
Pentru a explica situația, primarul Făgădău a organizat pe data de 9 Februarie 2018 o conferință în care a prezentat noul raport al Băncii Mondiale, intitulat „Orașe magnet“ explicând auditoriului că:
„Nu contează că suntem pe primul sau pe ultimul loc într-un clasament anume, noi trebuie să știm corect de unde plecăm. Trebuie să știm de unde plecăm și să vorbim cu onestitate despre situația prezentului, cu bune și cu rele.”
Înțelegem din vorbele primarului că nimeni din administrația locală nu mai știe “pe unde suntem” și ce trebuie făcut pentru ca orașul să nu se prăbușească și mai mult din punct de vedere economic și social.
S-a ajuns aici după ce ani de zile primăria a fost condusă de incompetenți cu diplomă și un consiliu corupt, care în loc să vegheze la buna dezvoltare a urbei noastre a preferat să-și umple ilegal buzunarele. Așa am ajuns să avem un “cartier al consilierilor” bogați și un ghetou al săracilor (Henri Coandă), un Sud al stațiunii Mamaia pentru săraci și un Nord al prosperității narcoticelor, și nu în ultimul rând un cartier pentru tinerii asistați social dezvoltat pe strada Baba Novac. Atât ne duce capul.
Banca Mondială face politică ?!
Nu mai puțin de 113 pagini au scris experții băncii despre Constanța, analizând punct cu punct, tot ce înseamnă costuri energetice, de la clădirile municipale și rezidențiale, sistemul de apă și canalizare al orașului, deșeurile menajere, transportul public de persoane, iluminatul stradal, până la electricitate și sistemul de încălzire. Informațiile cuprinse în raport au fost culese exclusiv din surse oficiale de la autoritățile locale și centrale, dar și de la furnizorii de servicii publici și privați din Constanța.
Raportul final a fost gata pe 20 Decembrie 2013 și în ciuda faptului că toate costurile aferente s-au achitat din fonduri publice (REGIO) acesta n-a fost adus la cunoștința opinie publice. Abia pe data de 4 Iunie 2016 conducerea Băncii Mondiale a aprobat publicarea acestuia pe site-ul instituției acolo unde poate fi consultat în prezent.
Solicităm public biroului Băncii Mondiale din București să pună la dispoziția opiniei publice documentul cu răspunsul Primăriei Constanța din perioada lunii Decembrie 2013, prin care reprezentanții administrației locale susțineau că “majoritatea locuitorilor oraşului au o situaţie financiară relativ bună și au suficienţi bani pentru a izola termic clădirile în care locuiesc din fonduri proprii.”
Dorim să știm cine sunt persoanele care se fac vinovate de situația dezastroasă în care a ajuns Constanța, în mod special în contextul în care suntem obligați azi, să mai achităm încă 900.000 EURO pentru asistență Băncii Mondiale.
