Felix Stroe: „Acolo (la Bruxelles – n.r.) s-a negociat în genunchi, să ne ia şi apa”

Vi se pare prea scumpă apa de la robinete? Nici nu bănuiţi ce vi se pregăteşte din 2020! În şase ani de-acum încolo, România va fi defalcată administrativ în 10-12 regiuni de dezvoltare. Serviciile comunitare, în general, şi cele de furnizare a apei potabile, în particular, vor fi dimensionate şi ele în funcţie de noile structuri administrativ-teritoriale. După toate probabilităţile, întreaga piaţă a furnizării de apă către populaţie va fi controlată de 10-12 operatori mari, câte unul pentru fiecare împărăţie regională. Liberalizările de preţuri – care şi-au arătat deja efectele devastatoare la benzină, gaze naturale şi curent electric – vor face ravagii în buzunarele celor care se vor mai încăpăţâna să-şi facă un duş pe zi, o ciorbă şi-o cafea. În aşteptarea acestei situaţii care se naşte, atenţie, chiar din litera Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană, câteva companii gigantice din vest se pregătesc să joace rolul eroilor salvatori, care ne vor scăpa de ruinatele companii de apă ale momentului (în număr de 49). Cine le ruinează? Ei bine: statul român. O spune (mai nuanţat) chiar preşedintele Asociaţiei Române a Apei, constănţeanul Felix Stroe, un tip care a reuşit nişte performanţe unice, care îl acreditează drept una din cele mai avizate voci ale momentului. Căci, în timp ce statul român reuşeşte să atingă un firav procent de 32% la absorbţia fondurilor europene, Stroe a reuşit, la RAJA Constanţa, 64% (1,2 miliarde de lei noi investiţi în reţele, staţii de captare, pompare şi epurare). Tocmai de aceea, îngrijorarea lui Felix Stroe e de natură să ne alarmeze pe toţi. „Părerea mea: acolo (la Bruxelles – n.a.) s-a negociat în genunchi… să ne ia şi apa. (…) Potrivit Tratatului de Aderare, vor fi 10-12 companii furnizoare. Eu îmi doresc ca una dintre acestea să fie românească. Măcar în domeniul apei să existe o companie românească. De ce să cedăm şi apa? Eu îmi doresc – dar nu ştiu dacă acest lucru îmi va face bine – ca una dintre companii să fie RAJA.”, a spus Stroe în cadrul unei conferinţe de presă susţinută pe 23 iulie 2014.

Statul dă cu o mână, dar adună cu trei!

În opinia preşedintelui ARA, nu e normal ca apa să aibă TVA de 24%. Ultimii trei prim-miniştri ai României (Boc, Ungureanu şi Ponta), nenumăraţi miniştri şi secretari de stat au fost informaţi, în ultimii ani, despre propunerea ARA de reducere a TVA-ului la apă la 9% pentru agenţii economici, precum şi de scutire totală de la plata TVA-ului, în limita unui consum de 5 metri cubi, pentru persoanele fizice. Cele două propuneri au fost duse la toate nivelurile, dar nu s-a luat nicio măsură. Nu e normal – în optica lui Stroe, că statul a cofinanţat proiectele RAJA SA cu 22 de milioane de euro, dar a încasat de la aceeaşi RAJA SA, pentru aceleaşi proiecte, TVA de 40 de milioane de euro. „Nu e corect, pentru că reţelele sunt domeniul public al statului şi proprietatea lui. Noi nu avem reţelele în proprietate, ci doar în exploatare.” – şi-a arătat Stroe indignarea. La aceleaşi proiecte finanţate de UE şi cofinanţate de Guvernul României cu 22 de milioane de euro, RAJA a avut o contribuţie proprie de 38 de milioane de euro. Or, cofinanţarea proprie şi TVA-ul au fost acoperite printr-un credit acordat de BERD, care trebuie rambursat, în următorii 14 ani. Colac peste pupăză, statul – de data aceasta prin Compania Apele Române – facturează apa extrasă de RAJA din subteran în vederea livrării către consumatori cu 51,5 milioane de lei pe an. Această presiune pe costuri ar putea fi îndepărtată abia din 2015, când va intra în funcţiune staţia de tratare Palas, alimenatată cu apă de suprafaţă, mult mai ieftină, captată la Galeşu, din Canalul Dunăre-Marea Neagră.

În ciuda presiunilor pe costuri, RAJA nu va scumpi apa în 2014

În privinţa sectorului de epurare a apelor uzate, legislaţia românească – total defazată de cea din UE – interzice livrarea în agricultură a volumelor rezultate din această activitate, ceea ce face ca întregul segment să fie nerentabil. Nerentabil, dar obligatoriu, potrivit legislaţiei noastre de mediu! RAJA are 18 staţii de epurare în funcţiune şi alte opt în curs de execuţie (niciun alt operator din România nu are în folosinţă mai mult de trei staţii de epurare). Curentul electric, substanţele chimice şi mentenanţa sunt principalii generatori de costuri în activitatea de epurare a apelor uzate. În toată lumea, aşa cum declară Felix Stroe, staţiile de epurare sunt reunite într-o companie subvenţionată de stat. La noi, însă, rămân în sarcina operatorilor, generând costuri suplimentare în exploatare.

La toate aceste neajunsuri pe care statul nu vrea să le corecteze (care nu pot îngenunchea o companie mare de talia RAJA, dar produc răni adânci companiilor româneşti mai mici, în perspectiva anului 2020), se adaugă şi alte presiuni asupra costurilor, care provin din scumpirea curentului electric şi a carburanţilor. Cu toate acestea, Felix Stroe declară că RAJA nu va mări tarifele, în 2014. Într-un clasament oferit publicităţii, compania RAJA se situează pe locul 21 din 49 la tariful perceput per metru cub de apă livrată consumatorilor (4,67 de lei, faţă de 6,20 de lei la Bucureşti). În plus, RAJA SA este singurul operator de apă şi canalizare din România care nu încasează contravaloarea apei meteorice de la populaţie şi de la agenţii economici.

Adrian Cârlescu