Colonelul Remus Macovei este un prieten al nostru, al jurnaliștilor. Îl cunoaștem, fie prin vasta operă literară pe care a scris-o în domeniul militar, fie prin activitatea sa de președinte al sindicatului Cadrelor Disponibilizate sau aceea de președinte al Asociației ”Cultul Eroilor” din Constanța. Din nefericire, în zilele trecute, colonelul Macovei a trecut prin clipe de groază, după ce, datorită unor probleme de sănătate, a fost nevoit să se interneze într-unul dintre saloanele Spitalului Județean Constanța.
Că situația e groaznică în spitalul nostru, o știm deja din lunga campanie pe care am dus-o pentru a convinge persoanele responsabile să reabiliteze secția de Pediatrie. Ceea ce relatează însă colonelul Remus Macovei, într-o scrisoare adresată Ministrului Sănătății, Nicolae Bănicioiu, depășește orice imaginație.
Inutil să mai cerem încă o dată demisia conducerii acestui spital. Redăm integral scrisoarea domnului colonel, căruia îi urăm multă sănătate și puterea de a depăși trauma psihică pe care a trăit-o, internat în Spitalul Județean Constanța.
Scrisoare deschisă adresată domnului ministru Nicolae Bănicioiu
Salonul 3110
Domnule ministru, mă numesc Macovei Remus, am 62 de ani, sunt pensionar şi locuiesc în Constanţa.
La 7 aprilie 2015, am avut ghinionul, urmare a unor ameţeli, să fiu internat în Spitalul Clinic de Urgenţă Judeţean Constanţa, secţia Neurologie. Am fost repartizat în salonul 3110. Acesta, având dimensiunile de 6m/6 m, avea instalate 6 paturi. 4 erau ocupate de pacienţi cu atacuri cerebrale, imobilizaţi la pat, echipaţi cu pamperşi. Al cincilea coleg de salon suferea de o afecţiune a coloanei, dar se putea mişca.La 10 aprilie 2015, acesta a fost externat, în locul său fiind internat un pacient cu atac cerebral, imobilizat şi acesta la pat.
De cel puţin patru ori pe zi infirmierele schimbau pamperşi colegilor mei de salon. Vă puteţi închipui , domnule ministru, mirosul care se instala în salon în această perioadă?Singura posibilitate de aerisire o reprezenta uşa salonului, care în permanenţă a stat deschisă.Silit de împrejurări , am deschis de câteva ori fereastra, pentru scurte perioade de timp, având în vedere pericolul apariţiei altor complicaţii medicale.
Deşi în salon era instalat dispozitivul de alarmare a personalului medical, acesta nu funcţiona, în caz de urgenţă singura posibilitate de comunicare reprezentând-o strigătele pacienţilor.
În salon, cu toate eforturile făcute de infirmiere, carcalacii se mişcau în voie pe pereţi, noptiere şi paturi.
La grupul social, uşa nu se închidea, w.c-ul nu avea capac, iar spaţiul destinat duşului, care era dezmembrat, era utilizat pentru adăpostirea diferitelor materiale- ploşti, urinale, etc.
În această perioadă am asistat la scene de coşmar.Periodic, unul din colegi, îşi smulgea branulele, tuburile pentru transfuzii şi pamperşii, făcându-şi nevoile direct în pat. Alt coleg, în urma unui puternic puseu de vomă, a acoperit cu mizeria rezultată pereţi şi spaţiul adiacent patului său.Alt coleg, după ce îşi frământa excrementele, se ungea cu ele pe corp.
În perioada internării, cel mai greu era noaptea, când nici nu se punea problema odihnei din cauza horcăielilor, strigătelor şi sforăiturilor colegilor de salon.
Vreau să vă aduc la cunoştinţă, domnule ministru Nicolae Bănicioiu, că medicamentele, pamperşi, şerveţelele umede, alifiile şi apa plată necesare pacienţilor din salonul 3110, erau procurate exclusiv de către rudele acestora.
În noaptea de 12/13 aprilie 2015, încă un pacient aflat în stare gravă, a fost adus în salon pentru a fi cuplat la instalaţia de oxigen.Doamna doctor, care a însoţit acest pacient, la intrarea în salon a solicitat o mască, din cauza mirosului insuportabil. După 14 ore de agonie acest pacient a decedat, noi asistând neputincioşi la ultimile lui clipe de viaţă.
În dimineaţa zilei de 15 aprilie, încă un pacient din salon a decedat, dar de această dată am avut noroc, în momentul în care acesta şi-a dat obştescul sfârşit, mă deplasasem să îmi ridic documentele de externare.
Aş vrea să mulţumesc întregului personal medical al secţiei – medici, asistente şi infirmiere – care chiar şi în aceste condiţii mizerabile, încercau să-şi facă cât mai bine meseria.
După această experienţă traumatizantă, îmi permit, domnule ministru Nicolae Bănicioiu, să vă adresez următoarele întrebări:
– Aceasta este reforma sistemului medical realizată de politicienii români?
– În condiţiile în care eu, cetăţean onest al României, timp de 41 de ani mi-am achitat integral CAS –ul, îndeplinind astfel obligaţia prevăzută de art. 56(1) din Constituţie, de ce reperezentanţii statului roman nu îşi îndeplinesc corespunzător atribuţiile privind garantarea ocrotirii sănătăţii şi organizarea asistenţei medicale, prevăzute la art. 34 al legii fundamentale a României?
– Aţi iniţiat, domnule ministru Nicolae Bănicioiu, “Proiectul de Lege cu privire la prestarea de servicii medicale la cererea pacientului, în spitalele publice” prin care se urmăreşte creşterea simţitoare a nivelului veniturilor personalului medical. Aparent legea este bună, dar prezintă un inconvenient esenţial. Plătitorul de CAS, pentru a putea beneficia de alte servicii medicale în cadrul unui spital, va trebui să plătească suplimentar. De ce şi de unde , domnule ministruNicolae Bănicioiu?Rudele celor din salonul 3110 abia făceau faţă cheltuielilor pe care, în mod normal, ar fi trebuit asigurate de spital.
– Conform previziunilor istoricului israelian Yuval Noah Harari, care prognozează că până în anul 2050, oamenii foarte bogaţi vor fi imortali (vor muri doar în urma unor accidente sau dacă sunt asasinaţi) urmare a faptului că la fiecare 10 ani îşi vor putea face o “revizie tehnică” generală, care le va permite să evite moartea din cauza vârstei. Ceilalţi, săracii, plătitorii de CAS, vor continua să moară. Acesta este modelul de asistenţă medicală pe care doriţi să îl implementaţi şi în România, domnule ministru Nicolea Bănicioiu?
V-am scris aceste rânduri cuprins de revoltă.Pe parcursul întregii vieţi nu am întâlnit atâta suferinţă şi mizerie cât am descoperit pe parcursul celor 8 zile de internare în salonul 3110. În aceste condiţii , îmi permit, domnule ministru Nicolae Bănicioiu, să vă atrag atenţia asupra faptului că , instituţional şi moral, sunteţi obligat să acţionaţi cu fermitate şi eficienţă pantru ca în spitalele din România să nu mai existe niciun astfel de salon.
Remus Macovei
