Probabil o să vi se pară a laudă. Unii vor spune că pupăm în cur. Adevărul gol goluț este, însă, că asociația Georgianei Rusu, ajutată de Sebastian Pătrunjei și de o mână de colaboratori pasionați, reușește să construiască proiecte culturale pe bandă rulantă. Proiecte care sunt închise, complet, finanțate, cap coadă, de instituțiile partenere. Fără procese, fără lamentări, fără sesizări penale, așa cum se întâmplă cu majoritatea celorlalți organizatori.
Și-atunci când Sebi și Georgiana se întâlnesc cu dorința disperată a directorului CMSN, Adrian Bîlbă, de a inova, de a schimba, de a îmbunătăți spectacolele de la Delfinariu, Planetariu sau Acvariu, ei în acel moment, nu pot ieși decât colaborări fericite. Și, ca să nu fim acuzați, putem da exemple. Colaborarea asta dintre Bîlbă, Pătrunjei și Georgiana Rusu, a adus orchestra simfonică la Delfinariu, într-un spectacol inedit, pe care oricine ar trebui să-l urmărească. Și nu, nu s-au oprit aici. De curând, chiar în Planetariu, s-a jucat o piesă de teatru. Senzațională, am văzut-o, ne-a ținut prinși în scaune.
Evident, colaborarea va continua, prin noi proiecte. Speciale, așa cum ne-am obișnuit. Despre primele două, ne-au povestit chiar Sebi Pătrunjei și Adrian Bîlbă. Țineți-vă bine, la Planetariu va avea loc un spectacol de poezie astrală, pe care nu ar trebui să-l pierdeți.
În luna această, biletul pentru Delfinariu Constanța, Microrezervație și Expoziția de Păsări Exotice costă 12 lei pentru adulți și 4 lei pentru elevi și studenți. Copiii de până la 7 ani nu plătesc bilet.
Planetariul Constanța are bilete la 4 lei pentru Adulți și 1 leu pentru elevi și studenți. De menționat că minorii sub 7 ani nu au acces la Planetariu.
La ședințele de echitație, prețul unui bilet pentru Ponei este de 5 lei, iar echitația cu cai costă 10 lei. Amatorii de plimbări cu caii pot să beneficieze de abonamente cu ședințe multiple.
Observatorul Astronomic din Constanța are o taxă de intrare de 4 lei pentru adulți și 1 leu pentru elevi și studenți. Evenimentele deosebite, care merită observate sunt: eclipsele de lună, de soare sau ploile de stele.
Programul Delfinariului Constanța
Microrezervația este deschisă între orele 09.00 și17.00. Programul pentru emitere taxei de acces este de luni până duminică, între orele 09:00 și 16:30.
Reprezentațiile la Delfinariul Constanța sunt de luni până duminică, la orele 11.00 și 15.00.
Acvariul este deschis de la ora 9:30 la ora 16:30.
Planetariul are demonstrații de luni până duminică, la orele 10:15, 11:45, 13:00, 14:15.
Durata unei reprezentații la Delfinariu și Planetariu durează aproximativ 20 de minute.
Primarul municipiului Constanța spunea, anul trecut, că oamenii din Constanța ar trebui să învețe să-și vorbească urbea de bine, să fie mai încrezători. Cu siguranță, este una dintre puținele afirmații ale primarului cu care suntem de acord.
Ipocrizia este boala care macină profund județul Constanța, mulți dintre colocuitorii noștri părând a fi infectați iremediabil cu acest flagel.
Zilele trecute, o fină a lui Sorin Strutinsky, îmbogățită în urma acestei relații, tuna și fulgera că nu-i place deloc felul în care Făgădău conduce orașul. O domnișoară, fostă ospătăriță la restaurantul aceluiași șmecher, transformată apoi în patroană de firmă ce ridica mașinile parcate aiurea pe domeniul public, este și ea nemulțumită de modul în care e administrat orașul.
Șirul de declarații ipocrite al oamenilor care până mai ieri profitau de generozitatea administrației locale, în timp ce astăzi nu le mai pute nimic, poate continua la nesfârșit. Dar, inevitabil, ne vine în minte figura ”prietenului” nostru Tudor Hasotti, tânărul avocat care, în 2014, a fost printre primii care s-a grăbit să-l înjure pe Radu Mazăre, anticipând o ieșire a acestuia din politică. Mesajul anti Mazăre propus de Tudor Hasotti venea după ani de zile în care familia avocatului s-a implicat, frecvent, în retrocedările dubioase puse la cale de fostul primar. Tocmai din acest motiv, declarațiile avocățelului care se declara contrariat de felul în care arată Mamaia, pe care o vedea kitchoasă sau felul în care vede Constanța, ca pe ”un oraș desfigurat”, îl clasează pe junior pe locul întâi în topul ipocriților din Constanța, arătând fără putință de tăgadă că este un individ cu un caracter dubitabil.
Cine este Tudor Hasotti, fiul tatălui său
Ca să înțelegem cine este Tudor Hasotti, avocatul care primește cazuri doar prin pasă de la mult mai cunoscutul său tată, celebrul Ionel, trebuie să evidențiem două cazuri în care a fost implicat. Astăzi se cuvine să vorbim mai mult despre juniorul Tudor, marele gurist, reprezentant autopropus al societății civile, nemulțumit de felul în care arată Constanța și Mamaia. Haideți să analizăm două cazuri în care a fost implicat, nemulțumitul orașului.
Rechizitoriul retrocedărilor ilegale de la Năvodari. Avocat: Tudor Hasotti
Unul dintre procurorii buni ai Constanței, Andrei Bodean, a instrumentat situația retrocedărilor de la Năvodari. Schimburile de terenuri din această localitate s-au produs cam după aceeași rețetă pe care o știm de la Constanța.
Rechizitoriul întocmit de procuror are 200 de pagini. Am citit practic un roman de acțiune, pentru a înțelege mecanismul prin care liderii administrației din Năvodari s-au îmbogățit.
Cum se întâmplau lucrurile? Conform rechizitoriului, primul pas era făcut în momentul în care niște amărâți solicitau Primăriei conduse de Matei, retrocedarea unor terenuri ce au aparținut cândva familiei lor. Din acel moment, se punea în scenă un mecanism uluitor. În primul rând, Primăria trata cu ignore solicitanții. Apoi, aceștia erau abordați de diverși indivizi, apropiați ai lui Matei, care se ofereau să cumpere drepturile litigioase, pentru niște sume modeste. După ce drepturile asupra terenurilor ajungeau la oamenii lui Matei, atitudinea Primăriei se schimba brusc, iar noii proprietari primeau în schimbul terenurilor arabile, loturi de terenuri pe malul mării. În final, beneficiarii vindeau mare parte din terenurile obținute către cumnatul lui Nicolae Matei, încheind astfel un film fericit.
O mare parte din sceneta retrocedărilor ilegale de la Năvodari se juca, de fiecare dată, în sala de judecată. În rechizitoriu, procurorul arată cum primarul din localitate mituise o judecătoare, pe numele ei Corina Eugenia Jianu (rețineți numele) oferindu-i acesteia mai multe terenuri, urmând să beneficieze în schimb de hotărâri favorabile. Solicitanții de terenuri ajungeau la judecătoarea potrivită printr-o manevră extrem de simplă. Erau deschise mai multe procese, pentru ca imediat după tragerea la sorți, să fie păstrat doar procesul în care ședința era prezidată de judecătorul uns de Matei.
Avem, așadar, în sala de judecată, niște solicitanți corupți, niște funcționari corupți ai Primăriei Năvodari, un primar corupt care trăgea terenurile orașului pentru el, o judecătoare unsă pentru a ține cu Primăria. Cine lipsește din poveste? Avocatul. Și-n acest caz, avocatul este Tudor Hasotti, așa cum spune clar rechizitoriul.
Și acum, vă întrebăm noi. Dacă într-o sală de judecată toți participanții la un proces sunt instruiți să tragă într-un anumit sens, oare avocatul care ”chipurile” se judecă cu o Primărie ce nu punea probleme (o spune tot rechizitoriul), avocatul o fi cinstit? Noi credem că nu.
Și mai e ceva, ce n-am putut să nu remarcăm. Procurorul a chemat la audieri pe toată lumea implicată în acest dosar. Citind cele 200 de pagini, ți se crează impresia că până și femeia de serviciu a Primăriei a fost chemată la DNA. O singură persoană a scăpat de întrebări. Avocatul. Oare de ce, domnule Tudor Hasotti? Oare de ce, domnule procuror, ați omis să-l întrebați pe avocat despre retrocedări sau să vă puneți întrebări legat de implicarea sa în poveste.?
Constanța, datoare cu 22.000.000 de euro la italieni. Avocat: Tudor Hasotti
Afacerea FiNcoGero este una complicată și destul de puțin pomenită de presa locală. Inițial, firma italiană a primit de la primarul Gheorghe Mihăieși un teren în zona Faleză Nord, pentru a dezvolta un cartier de vile.
”În luna iunie 2000, primarul în funcţie al municipiului Constanţa, Gheorghe Mihăieşi, a semnat un contract de concesiune a unui teren de peste 50.000 de metri pătraţi cu firma italiană Fin.CO.GE.RO pentru construirea a patru turnuri de 13 etaje, 126 de vile şi un parc în cartierul Faleză Nord. În contractul încheiat se stipulează că Primăria are obligaţia să realizeze pe cheltuiala sa toate lucrările de urbanizare necesare, respectiv străzi, canalizare, parcări, spaţii verzi, parcuri, pieţe. În anul 2001, după ce a devenit primar, Radu Mazăre a contestat acest contract, dar în 2004 Tribunalul Constanţa a hotărât că Primăria trebuie să facă lucrările de sistematizare şi utilităţi edilitare, iar în cazul în care nu se întâmplă acest lucru firma italiană poate efectua lucrările respective pe cheltuiala Primăriei Constanţa. ” scria Cristian Hagi în România Liberă, anul 2013, despre povestea care a îndatorat Constanța cu 13 milioane de euro, datorie ce trebuie plătită în următorii 15 ani.
Povestea, pe larg, este dezvoltată și de jurnalistul Adrian Cârlescu, în publicația Ordinea.ro. Acesta arată că, grație excelentelor servicii avocățești prestate de Ionel Hasotti și mai apoi juniorul Tudor Hasotti, datoria Constanței către FINCOGERO a ajuns la 22 de milioane de euro.
La final, vrem să vă oferim detaliul bombă, care certifică dubiile pe care le avem, legat de integritatea avocaților din familia Hasotti. Am scris, în prima parte a articolului, despre mafia de la Năvodari, sprijinită, conform spuselor procurorilor, de judecătorul Corina Eugenia Jianu, mituită de primarul localității, cu terenuri în zonă.
Același judecător, Corina Eugenia Jianu, a făcut parte din completul care, impresionat de pledoaria aceluiași judecător Ionel Hasotti, a decis să dea câștig de cauză italienilor, în dauna orașului Constanța, pe care familia Hasotti îl iubește mult, dar n-a avut o problemă în a se lupta pentru a-i crea o datorie imensă.
Așadar, două cazuri, același avocat, același judecător corupt. Consecințele, groaznice. În cazul retrocedărilor de la Năvodari, prejudiciul este de 9.000.000 de euro, conform rechizitoriului. În al doilea caz, Constanța pierde 22 de milioane de euro.
Noi nu suntem naivi, să credem că în cercul oamenilor pe care primarii i-au uns, nu sunt și alții. Corina Eugenia Jianu a picat, sărmana, pe interceptări, dar cu siguranță la mijloc sunt și ații, din toate categoriile sociale. Oameni care nu vor vedea prea curând, din păcate, interiorul unei celule de închisoare.Nimeni nu s-a gândit să pună câteva întrebări domnilor Ionel și Tudor Hasotti avocații care și-au pus amprenta iremediabil pe daunele provocate acestor localități și care au ”administrat” zeci de retrocedări, mai mult sau mai puțin dubioase, în județul Constanța. Oare de ce?
Consiliul Județean Constanța organizează concurs pentru ocuparea funcției de director al Complexului Muzeal de Științe ale Naturii.
Candidații trebuie să prezinte să prezinte un proiect de management pentru o perioadă de cinci ani, care va fi prezentat în fața unei comisii de specialitate.
Încă de pe 11 decembrie 2018, candidații au avut ocazia să întocmească un proiect de management. În perioada 29 – 31 ianuarie 2019 are loc selecția dosarelor, iar de la 1 februarie, timp de 11 zile vor fi analizate proiectele de management.
Interviul va consta în susținerea acelor proiecte de management și este programat pe 12 februarie.
Reprezentanții SPIT aduc în atenție numeroasele modalități de plată dezvoltate de către Serviciul Public de Impozite și Taxe ce vin în întâmpinarea nevoilor constănțenilor de a achita mai simplu și rapid:
1.Online:
– pe site-ul www.spit-ct.ro, secțiunea “Servicii online/Plata impozite”, integral sau în 5 rate prin programul BT;
– pe site-ul www.ghiseul.ro, secțiunile “Plătește online impozite și taxe” și “Plată fără autentificare”;
– prin serviciul Internet Banking;
– prin ordin de plată predefinit pe canal electronic, utilizând Serviciul Internet Banking – Banca Transilvania;
– prin Serviciul Direct Debit – Banca Transilvania.
2. Prin intermediul telefonului mobil: utilizând aplicația e-Tax Mobile – SPIT;
3. Prin ordin de plată: beneficiar Primăria Municipiului Constanța, cod fiscal: 4785631;
4. Prin numerar (în municipiul Constanța):
– la stațiile OMV – Petrom, în magazinele Inmedio prin serviciul Westaco Express;
– la agențiile băncii Garanti Bank;
– la toate oficiile Poșta Română.
5. Prin numerar sau prin intermediul cardului bancar: la orice agenție fiscală SPIT, integral sau în 5 rate (BT, Garanti Bank).
Mii de persoane primesc în prezent somații de la Primăria Constanța să înapoieze subvenția la căldură de care au benefciat în intervalul 2012-2015. După ce Primăria Constanța a aprobat, în perioada amintită, subvenții la prețul gigacalorie pentru zeci de mii de “consumatori vulnerabili”, un an mai târziu, în 2015, Camera de Conturi avea să constate faptul că, Primăria greșise! Subvențiile au fost acordate ilegal!
Pe scurt, Camera de Conturi a constatat un fapt, pe cât de simplu pe atât de dur pentru populația săracă a orașului nostru, anume că, funcționarii primăriei au greșit atunci când au acordat subvenții unor persoane, deoarece acestea nu întruneau condițiile necesare.
Persoanele în cauză fie aveau depozite la bănci mai mari de 3000 de lei, fie dețineau proprietăți precum autovehiculele mai noi de 10 ani, toate acestea reprezentând criterii de excludere de la acordarea subvenției pentru căldură. Și n-a fost o greșeală mică, având în vedere că discutăm despre aproape 13.000 de cereri și dosare aprobate.
Explicațiile Primăriei Constanța sunt bune doar pentru proști
Primăria a încercat să se apere și susține că Declarația 112 are caracter anual, motiv pentru care, informațiile cuprinse în aceasta ajung la autoritățile administraţiei publice locale (la Primărie) abia ulterior finalizării anului în curs, pentru care s-a acordat subvenția.
Aflăm astfel că, Primăria Constanța NU are o evidență a persoanelor vulnerabile social, și nici nu dispune de un program informatic care să coreleze în timp util, datele privind veniturile cuprinse în baza de calcul a Administrației Județene a Finanțelor Publice Constanța, și evident nu are nici acces la conturile bancare ale cetățenilor, așa cum se întâmpla în cazul ANAF.
Unde minte Primăria Constanța
Explicația de mai sus, așa cum este ea oferită de reprezentanții administrației locale, poate fi valabilă în cazul persoanelor care dețin conturi bancare, acolo unde stochează anumite sume de bani, pe care Primăria nu le poate verifica. De-asemenea, această jutificare mai poate fi valabilă în cazul persoanelor care obțin și alte venituri în timpul anului față de cele declarate, sume pe care Primăria, în lipsa unui sistem informatic compatibil cu cel al ANAF nu le poate detecta.
Avem totuși o problemă legată de persoanele care au fost somate anul acesta să restituie subvenția primită, în intervalul 2012-2015, pe motiv că, acestea dețineau la momentul respectiv “autoturism/autoturisme sau motocicletă/motociclete cu o vechime mai mică de zece ani.” Păi toată lumea știe că aceste bunuri se află în baza de date a SPIT Constanța (Serviciul Public de Impozite și Taxe), și pentru care Primăria percepe anumite taxe anuale.
Ei bine se pune atunci întrebarea, cum de aceste persoane au beneficiat de subvenție, în condițiile în care, Primăria Constanța putea verifica încă de la depunerea Cererii dacă acestea posedă sau nu autoturism/ autoturisme mai noi de zece ani, iar asta se putea face prin simpla accesare a bazei de date a SPIT-ului?
Pe scurt, administrația locală habar nu are să gestioneze veniturile acestui oraș, iar azi, foarte mulți locuitori cu probleme financiare grave sunt somați să restituie sume de ordinul sutelor și miilor de lei. Discutăm despre persoane care se află în situații disperate, așa cum sunt bătrânii care aveau în conturile personale 3000-6000 de lei, bani strânși probabil pentru înmormântare. Acum toți acești nefericiți sunt somați să achite Primăriei sume enorme raporate la veniturile lor (pensie sau indemnizație).
Dacă nu dați banii o să vă execute ANAF-ul!
În aceste condții, Mereuță Emil Andrei, directorul general al Serviciului Public de Asistență Socială Constanța, a fost mandatat de primarul Decebal Făgădău să semeneze și să trimită toate dispozițiile privind recuperarea prejudiciului generat de acordarea ajutoarelor de încălzire a locuinței în sezonul rece, perioada noiembrie 2012 – martie 2015.
Toți cei vizați, care au primit aceste dispoziții sunt somați să achite sumele aferente în maxim 180 de zile, în caz contrar, acestea devin titlu executoriu, iar Primăria Constanța urmează să le înainteze către ANAF în vederea recuperării.
Compania Polaris M Holding a anunțat astăzi, prin intermediul unei postări, că o serie de hackeri se folosește de numele companiei pentru a solicita constănțenilor tot felul de documente. Recomandarea reprezentanților Polaris este ca aceste solicitări, venite prin intermediul adresei de e-mail, să fie complet ignorate.
„Vă rugăm să nu răspundeți la email-uri sosite din partea commercial@polaris.ro și să nu accesați link-urile atașate, prin care vi se solicită documente ale societății, contracte, plăți, etc. Acestea nu au fost trimise de societatea noastră si de aceea va rugam să nu le dați curs.”, au precizat reprezentanții companiei.
Aceștia au mai spus că orice solicitare care are drept scop transmiterea de documente personale sau orice alt tip de documente, trebuie verificata la Departamentul Comercial al S.C. POLARIS M HOLDING la nr. de telefon 0241 545 596, sau la nr. de telefon aferente punctelor de lucru din localitățile dumneavoastră, accesibile pe site-ul www.polaris.ro.
La sfârșitul anului trecut, un scandal teribil a izbucnit la Teatrul de Stat Constanța. Mai mulți actori au sesizat președintelui Consiliului Județean gravele probleme de management ale directorului Dana Dumitrescu.
Astăzi, Horia Țuțuianu a confirmat că sunt probleme, dar a infirmat în mare parte problemele sesizate de actorii care au organizat revolta din instituție. Totuși, probleme există. Probleme grave de managament care l-au determinat pe președintele Consiliului Județean Constanța să invoce articolul 27 din contractul de managament pe care-l semnase directorul, articol prin care Dana Dumitrescu intră (unilateral) într-un preaviz de 60 de zile, moment după care la conducerea teatrului va fi impus un director interimar (din afara instituției), urmând ca apoi să fie organizat un concurs pentru angajarea unui nou director.
Dana Dumitrescu părăsește astfel conducerea teatrului, pe ușa din dos, ea având totuși varianta legală de a se întoarce pe postul ocupat anterior, acela de director artistic.
De asemenea, Dana Dumitrescu are obligația ca în următoarele 30 de zile să corecteze greșelile descoperite de comisia CJC care a analizat activitatea sa.
Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii Constanta organizeaz in baza Regulamentului cadru aprobat de H.G. nr.286/2011, examen de promovare din functia de referent de specialitate debutant in functia de referent de specialitate gradul III in cadrul sectiei Delfinariu.
Concursul va consta in sustinerea unei probe scrise in data de 28.01.2019, ora 12:00 sediul institutiei, b-dul Mamaia nr.255.
La data, ora si locul stabilite pentru examenul de promovare, comisia de examinare pune la dispozitia candidatei lista subiectelor stabilite. Candidata redacteaza o lucrare pe un subiect ales dintre cele stabilite de cate comisia de examinare.
Durata examenului se stabileste de catre comisia de examinare in functie de gradul de dificultate si complexitate al subiectelor stabilite ,dar nu poate depasi 3 ore.
Rezultatele examenului de promovare se afiseaza in termen de doua zile lucratoare de la sustinerea
acestuia la sediul si pe site-ul institutiei.
Contestatiile se depun in termen de o zi lucratoare de la afisarea rezultatului, sub sanctiunea decaderii din acest drept.
Bibliografia se anexeaza la prezentul anunt.
Relatii suplimentare la biroul resurse umane al institutiei,d-na Vatafu Daniela, sau la telefon 0241-481240.
Elevii din județul Constanța sunt invitați la Intelect parc, în perioada 19-20 și 26- 27 ianuarie, precum și în vacanța intersemestrială din perioada 2-10 februarie.
Parcul este deschis în intervalul orar 11.00 – 15.00 și se află în zona Baby Zoo a Complexului Muzeal pentru Științe ale Naturii Constanța.
Este un concept inovativ de parc pentru România, inaugurat în decembrie 2018, care își propune să le ofere copiilor o alternativă utilă și plăcută de a-și petrece timpul liber, departe de calculator, în aer liber, socializând și dezvoltându-și intelectul prin jocuri ale minții.
Parcul reunește numai jocuri în mărime uriașă, de stimulare intelectuală, socializare și divertisment. Copiii pot să joacă șah cu piese gigantice, Turnul instabil, Scrable – Jocul cuvintelor, x si 0, jocul Dame, joc de Cărți uriașe, dar și jocurile copilăriei care au fascinat generații întregi, Nu te supăra frate, Piticot și Roata Provocărilor. Toate aceste jocuri au fost concepute în mărime uriașă, astfel încât să fie jucate în aer liber și să permită copiilor să facă mișcare în timp ce le joacă.
Asociația Demos, persoană juridică nonprofit, înregistrată în Registrul Național al Asociațiilor la numărul 15714/A/2010, cu sediul în Constanța, str. Ioan Rațiu nr. 135, județul Constanță, atrage atenția asupra faptului ca Primăria Constanta intenționează să închirieze terenurile de pe malul lacului Siutghiol (zona de protecție).
Aceste terenuri sunt proprietate publica a Statului Român si ar trebui să rămână în folosința comună a publicului, dovadă stând și materialele publicate în prea constănțeană privind situația existentă în ceea ce privește malul lacului și îngrădirea posibilității de a se circula în această zonă.
Extrem de important atât pentru constănțeni, cât și pentru instituțiile publice cu atribuții în domeniu, pe 20 decembrie 2018, autoritatea locală a lansat în consultare publică ”Proiectul de hotărâre pentru aprobarea regulamentului privind închirierea prin licitație publică a bunurilor imobile care fac parte din domeniul public sau privat al municipiului Constanța sau din domeniul public al statului și în administrarea Consiliului local al municipiului Constanța”.
Publicarea proiectului în această formă pe site-ul Primăriei Constanța reprezintă o îndeplinire pur formală a obligației privind organizarea consultării publice, lipsind o predictibilitate în ceea ce privește indicarea în materialelor prezentate a tuturor datelor necesare. Spunem acest lucru întrucât Primăria nu a publicat o listă a bunurilor imobile proprietate publică a statului, pe care le are în administrare și pe care dorește să le închirieze prin acest regulament. Această omisiune este una foarte gravă, întrucât se poate urmări inclusiv închirierea terenurilor statului din zona de protecție a lacului Siutghiol, fără a se comunica în mod explicit această intenție publicului. Regulamentul ar urma să se aplice pentru:
– zona de protecție, ce are o lățime de 5 ml măsurată de la luciul lacului Siutghiol spre uscat și
– zona care prin Legea nr. 310/2010 a fost scoasă din regimul restrictiv al zonei de protecție, dar nu și din domeniul public al statului, ce are o lățime 10 ml măsurată de la luciul lacului Siutghiol spre uscat.
În acest context, Asociația Demos solicită Primăriei Constanța să răspundă public la următoarele întrebări:
La nivelul Consiliului local al municipiului Constanța există o inventariere distinctăa bunurilor imobile care fac parte din domeniul public/privat al municipalității și a celor care fac parte din domeniul public al statului al căror drept de administrare să fi fost încredințat, în baza unor HG-uri adoptate în temeiul art.867 Cod civil, Consiliului local al municipiului Constanța?
Conform expunerii de motive, necesitatea inițierii acestui proiect a fost justificată de faptul că: ”nu există prevederi legale care să reglementeze procedurile necesar a fi urmate de către autoritățile administrației publice în ceea ce privește organizarea și desfășurarea licitației publice privind închiriereabunurilor proprietate publică și privată ALE UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE”. De asemenea, temeiul legal indicat în proiectul de HCL, art.123 alin.(1-2) din Legea nr.215/2001, face trimitere exclusiv la dreptul consiliilor locale de a adopta hotărâri cu privire la bunurile ce aparțin domeniului public sau privat de interes local.
În acest context, puteți preciza motivul pentru care proiectul de HCL vizează și închirierea bunurilor din domeniul public al statului, aflate în administrarea Consiliului local al municipiului Constanța?
Conform art.14-16 din Legea 213/1998, în cazul în care închirierea bunurilor proprietate publică a statului se face de către titularul dreptului de administrare, valoarea chiriei, clauzele contractului și cota-parte ce se cuvine titularului dreptului de administrare, între 20-50%, sunt stabilite exclusiv de către stat, prin hotărâre a Guvernului ?
În acest context, vă rugăm să indicați hotărârile prin care Guvernul, în numele statului român, prin care s-a aprobat reținerea la bugetul local a unei cote parte de 50%, conform propunerii cuprinse în art. 5 din Regulament.
În ceea ce privește terenul aflat în domeniul public al statului român din zona riverană lacului Siutghiol de pe raza Orașului Constanța, compus din zona de protecție, ce are o lățime 5 ml măsurată de la luciul lacului Siutghiol spre uscat și din zona care prin Legea nr. 310/2010 a fost scoasă din regimul restrictiv al zonei de protecție, dar nu și din domeniul public al statului, ce are o lățime 10 ml măsurată de la luciul lacului Siutghiol spre uscat, vă rog să ne comunicați dacă există vreun act normativ prin care Consiliul Local al Municipiului Constanța să fi dobândit dreptul de administrator al domeniul public al statului din zona riverană lacului Siutghiol de pe raza Orașului Constanța.
Luciul de /apă, cuveta lacului, zona de protecție, zona care prin Legea nr. 310/2010 a fost scoasă din regimul restrictiv al zonei de protecție, dar nu și din domeniul public al statului, precum și terenurile câștigate din lacul Siutghiol prin construcțiile hidrotehnice edificate pe întreg perimetrul lacului Siutghiol aparțin de plin drept statului român, iar delimitarea acestor zone se realizează, conform Legii nr.107/1996, de către ANAR și OCPI. În acest context, vă rugăm să precizați dacă proiectul de hotărâre indicat în preambul vizează și aceste bunuri imobile ce aparțin exclusiv domeniului public al statului și dacă există o delimitare a acestor zone în sensul art.40 din Legea nr.107/1996.
De asemenea, Asociația DEMOS solicită Administrației Naționale Apele Române să intervină în această consultare publică, deoarece:
nu există niciun act normativ, cu valoare de lege organică, prin care Consiliul Local al Municipiului Constanța să fi dobândit dreptul de administrator al domeniul public al statului din zona riverană lacului Siutghiol de pe raza Orașului Constanța;
potrivit dispozițiilor art.14-16 din Legea nr.213/1998, în cazul în care închirierea bunurilor proprietate publică a statului se face de către titularul dreptului de administrare, valoarea chiriei, clauzele contractului și cota-parte ce se cuvine titularului dreptului de administrare, între 20-50%, sunt stabilite exclusiv de către stat, prin Hotărâre a Guvernului.
luciul de /apă, cuveta lacului, zona de protecție, zona care prin Legea nr. 310/2010 a fost scoasă din regimul restrictiv al zonei de protecție, dar nu și din domeniul public al statului, precum și terenurile câștigate din lacul Siutghiol prin construcțiile hidrotehnice edificate pe întreg perimetrul lacului Siutghiol – bunuri proprietate publică a statului – pot fi închiriate doar în baza unei hotărâri de guvern, adoptată în conformitate cu dispozițiile art.14-16 din Legea nr.213/1998.
cum Lacul Siutghiol se regăsește și în prezent în domeniul public al statului și în administrarea Administrației Naționale “Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, astfel cum rezultă din poziția nr.20 din anexa la HG 446/2018, Consiliul Local al Municipiului Constanța nu are competența legală de a aproba nici închirierea domeniul public al statului din zona riverană lacului Siutghiol de pe raza Orașului Constanța, nici prețul de închiriere și nici cota parte din valoarea chiriei ce urmează a fi inclusă în veniturile municipalității, întrucât statul român nu i-a conferit, ope legis, calitatea de titular al dreptului de administrare, ci a condiționat transferul dreptului de administrare, conform art.9 din legea nr.42/2010, de realizarea lucrărilor de cadastru şi publicitate imobiliară pentru imobilele prevăzute la anexele nr. 1 şi 2 și de actualizarea, în mod corespunzător, a Hotărârii Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
Această condiție suspensivă impusă de Legea nr.42/2010 nu a fost niciodată îndeplinită, intabularea lacului Siutghiol nu a fost precedată de măsuratori cadastrale și nici de modificarea corespunzătoare a H.G nr. 1.705/2006, dovadă fiind faptul că și anul 2018, lacul Siutghiol se află în domeniul public al statului și în administrarea Administrației Naționale “Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral.
Relevante în sensul anterior evocat sunt și dispozițiile cuprinse în Ordinul 1718/2011, potrivit cărora”Pentru bunurile din domeniul public al statului date în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale, iniţierea actelor normative de modificare a inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului se face de către Ministerul Administraţiei şi Internelor… Aprobarea cererii de actualizare a inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului se face online de către Direcţia generală de legislaţie şi reglementare în domeniul activelor statului din cadrul Ministerului Finanţelor Publice”.
Or, astfel, cum rezultă din cuprinsul Hotărârii nr. 446/2018, nici intrarea în vigoare a Legii nr.42/2010 și nici semnarea protocolului de predare predare-preluare pentru suprafeţele date în administrare celor trei consilii locale nu au fost precedate de modificarea HG.1.705/2006 nici în ceea ce privește diminuarea suprafeței cuvetei lacului – aceasta având și în anul 2016 o suprafață de 1900 ha – și nici în ceea ce privește titluarul dreptului de administrare care este și în prezent ABADL.
Sunt momente când, reflectând, ne punem întrebări, din acelea existențiale. Poate că sună amuzant, dar de exemplu, te întrebi, uneori, cum poate un tip care a retrocedat, deloc ortodox, mii de hectare din județul Constanța, în beneficiul unor ”clienți” care nu aveau dreptul la acele proprietăți și mai ales, în dauna unor oameni amărâți, să pună capul liniștit seara pe pernă, știind că a năpăstuit atâția indivizi?
Răspunsul, desigur, e unul singur. Vorbim despre oameni fără conștiință. Exponenți ai răului absolut, personaje care calcă liniștiți pe cadavre, pentru a aduna averi. Pentru ei și pentru stăpânii lor.
Cu riscul de a fi chemați prin instanțe, primul om care ne vine în minte când analizăm categoria menționată, este Ionel Hasotti, avocatul care, de la revoluție încoace, s-a specializat în intermedierea celor mai dubioase și controversate retrocedări din județul Constanța.
Practic, toți șmecherii zonei au știut că pentru a realiza o retrocedare, ai nevoie de o echipă. Unul trebuie să fie de la Primărie, unul de la Prefectură, un polițist, un procuror, de multe ori un judecător, poate un funcționar de la cadastru. Și întotdeauna un avocat. Care avocat, în cele mai importante și mai ales bănoase retrocedări, a fost Ionel Hasotti. De ce? În niciun caz pentru că Hasotti e un avocat bun. Avocați buni sunt mulți. Unii mult mai buni decât domnul în cauză. Motivele țin mai mult de cercul de judecători pe care domnul l-a controlat, timp de mulți ani, judecători în fața cărora reușea de fiecare dată să obțină sentințe conforme cu dorința stăpânilor.
Să nu credeți că Ionel Hasotti s-a mulțumit, de fiecare dată, cu onorariul său de avocat. Presa din Constanța abundă în detalii, referitoare la terenurile care au revenit familiei Hasotti, imediat după ce retrocedările au fost perfectate, cu implicarea avocatului.
Iată ce scria Ziua de Constanța, în 2011: ”Retrocedările au ajuns şi la familia Haşotti. Prin contractul de vânzare-cumpărare 2852 din 1 iulie 2004, fratele liberalului Puiu Haşotti, împreună cu soţia sa, Doina, a achiziţionat terenul în suprafaţă de 649,36 mp de pe strada Constantin Brâncoveanu nr. 1. Celebrul avocat Ionel Haşotti a fost, la un moment dat, client al unor terenuri date de administraţia Mazăre, în compensare. Curios este faptul că vânzătorul a fost clientul lui Haşotti în dosarul retrocedărilor, episod din care face parte, de altfel, şi pământul despre care facem vorbire. Prin contractul de vânzare-cumpărare 2852 din 1 iulie 2004, fratele liberalului Puiu Haşotti, împreună cu soţia sa, Doina, au achiziţionat terenul în suprafaţă de 649,36 mp de pe strada Constantin Brâncoveanu nr. 1. Vânzătorii: nimeni alţii decât Cornelia Gardef, Eleonora Lavinia Gardef, Ştefania-Carmen Dragne-Gardef şi Sorin Adrian Mugur Cănănău (prin mandatar Ştefania-Carmen Dragne-Gardef). De fapt, cea care i-a mandatat pe toţi vânzătorii a fost chiar Ştefania-Carmen Dragne-Gardef, cea care semnează şi actul de vânzare. Documentul spune că terenul, înregistrat cu numărul cadastral 12807 şi intabulat în Cartea Funciară a localităţii Constanţa, deschisă la Judecătoria Constanţa – Biroul de Carte Funciară, conform Încheierii de intabulare nr. 18711/2003 (…) a fost dobândit de vânzători, în temeiul Legii 10/2001, conform Dispoziţiei primarului (n.r. Radu Mazăre) nr. 2444/16.09.2003, iar punerea în posesie a fost făcută cu procesul-verbal de predare-primire nr. 116846/16.09.2003, încheiat cu Primăria municipiului Constanţa. De la vânzători, la cumpărători. În urma tranzacţiei, vânzătorii au primit următoarele sume: Cornelia Gardef – 5.273 USD, Eleonora Lavinia Gardef – 7.888USD, Ştefania-Carmen Dragne-Gardef – 7.888 USD şi Sorin Adrian Mugur Cănănău – 21.136 USD. Avocatul Ionel Haşotti a recunoscut tranzacţia, dar şi faptul că „doamna Gardef” a fost clienta sa.”
Vă place City Park Mall, clădirea care a distrus o bucată importantă din parcul Tăbăcărie? Da, Ionel Hasotti s-a ocupat și de acea retrocedare. Sau poate fabrica Energia, ajunsă ruină? A fost domnul avocat și-n acel caz.
Cu doar câteva zile în urmă, cotidianul România Liberă publica o anchetă despre retrocedarea dubioasă prin care s-a pierdut tot terenul de sub baza RATC din Constanța. Evident, tot Hasotti s-a ocupat.
La fel cum a fost și este implicat și-n cazul retrocedării carierei de piatră de la Sibioara. Povestea o știți, cu siguranță. A fost un fel de lucrare de doctorat în cazuri dubioase, susținută de maestrul emerit Ionel Hasotti. Un caz care le-a avut pe toate.
În primul rând, în acest caz, s-a retrocedat, fără știrea proprietarului, o exploatație minieră. Desigur, legea minelor interzice punctual o astfel de retrocedare, dar nu era să-l încurce un astfel de detaliu pe omul nostru, care le-a prezentat judecătorilor o realitate paralelă în care exploatația, cariera de piatră, nu exista.
După această serie de minciuni, a urmat perla coroanei. Firma păgubită a reușit prin intermediul instanțelor să câștige, definitiv și irevocabil, dreptul de proprietate asupra carierei. Credeți că asta l-a oprit pe avocatul buclucaș? Nu. Hotărârea care nu putea să mai fie contestată, a fost contestată cu recurs și chiar schimbată de avocatul Hasotti. Caz UNIC în istoria dreptului din România.
Păgubiții au avut însă marele noroc, ca vremurile să se schimbe și șmecherii care păreau veșnici aflați la butoanele județului să fie nevoiți să ne părăsească, unii pe la pușcării, alții prin insule exotice. Și astfel, l-au părăsit puterile și pe avocatul avocaților, pittbulul uriaș care mușca din orice judecător i se împotrivea. Un pittbul pe care l-am văzut, ieri, urmărind un nou episod din cazul carierei de la Sibioara, în fața instanței, transformat într-un Schanzuer uriaș, drăgălaș, dar care nu mai sperie pe nimeni, oricât ar încerca.
Mister Hasotti, te-au lăsat genunchii?
Am fost, ieri, în sală, pentru a urmări procesul în care se judecă apelul dintre cele două părți, Somaco și familiile care clamează terenul carierei. De-o parte, reprezentanții SOMACO și-au pledat decent și argumentat, motivele pentru care sentința inițială ar trebui desființată și titlul de proprietate obținut de bătrâne ar trebui anulat, expunând instanței mai multe dovezi că totul a stat sub semnul unui fals monstruos. Nu au fost singurii. Reprezentantul Prefecturii Constanța a cerut la rândul său anularea primei decizii și implicit a titlului de proprietate, invocând un fals de zile mari. Și la fel a procedat și reprezentanta Comisiei Locale a Primăriei Lumina.
Trei entități separate reclamă un fals. Or fi toți mincinoși, domnule avocat?
Ați urmărit, vreodată, un câine care se luptă, minute în șir, să-și prindă coada? Cam așa l-am văzut pe Ionel Hasotti ieri. Nejustificat de arogant în fața instanței dar și extrem de ineficient în a-și argumenta motivele, MARELE avocat a persistat în ideea că n-are sens să-și irosească timpul pentru a demonstra realitatea. Oricum, adversarii lui sunt niște mincinoși care n-au citit tratatele scrise de prietenul lui Valerică (e vorba de Valeriu Stoica), tratate care-i dau lui dreptate. Și oricum, el e Ionel Hasotti, care în prima fază a procesului, a scris 365 de pagini despre acest caz, lucru pe care acum îl regretă.
Ni s-a părut, nouă, celor prezenți, că domnul Hasotti ar fi vrut să i se dea dreptate, doar pentru că e vorba de el. Nu e exclus ca în multe cazuri celebritatea sa să-i fi câștigat procesele. Dar chiar să fii nervos și nepregătit la un proces, iar la final să fugi efectiv din sală? Așa actor jalnic al unui circ ieftin ați ajuns, măria dumneavoastră? Oare v-au lăsat puterile care vă țineau și spatele dar și capul, dacă înțelegeți unde batem? Sau poate că teama că veți ajunge să fiți tras la răspundere vă așează un nod în gât și vă trezește anxietăți și atacuri de panică?
Instanța a rămas în pronunțare și, dacă există dreptate în justiția românească, firma SOMACO își va primi dreptul furat, după opt ani de procese. Vom afla curând deznodământul acestei povești. Să nu credeți însă că episodul de ieri s-a încheiat aici.
Când fiul de pittbul e pudel…
Așa cum v-am spus, încercând un circ de prost gust, avocatul avocaților, pittbulul Ionel Hasotti a fugit, la propriu din sală. În spatele său, rămas fără stâlpul care i-a definit adolecența fragilă, fiul Tudor s-a trezit singur și a făcut un atac de panică. Încercând să fie pittbul și reușind să fie un pudel prostuț, Tudor le-a spus clienților pe care tatăl îi reprezenta, să plece mai repede de lângă ”sclavii de jurnaliști”.
Inițial am crezut că nu auzim bine. Știți bancul acela când pudelul îi spune stăpânului:”bă Ionele, a vorbit calul!”? Cam așa ne-am mirat și noi de vorbele juniorului cu aspect de fetița care și-a pierdut chibriturile. Așa că, am ieșit pe hol s-o întrebăm pe Tudor ce neliniști are și de unde această atitudine. Pe hol, scena s-a repetat, pesemne că individul trăia o criză profundă, în lipsa tatălui, neregăsindu-se. A urlat din nou că jurnaliștii sunt niște sclavi și a fugit pe scări.
Ne-am regăsit la parterul clădirii, acolo unde l-am întrebat pe pudel cum își argumentează afirmația. Ascuns în spatele tatălui regăsit, domnișoara Tudor n-a mai recunoscut nimic, urlând că nu avem martori legat de afirmația sa. L-am rugat să iasă din spatele tatălui și să fie bărbat adevărat, dar ne-a replicat că e bărbat adevărat doar când e nevoie?! Bine, pudelii nici nu-s cei mai inteligenți câini. Drăgălași, dar cam atât. Iar imberbul de Tudor Hasotti e exact pe acolo. Un avocat mediocru (peste 1200 de vizitatori pe profilul de avocat, doar 8 voturi, majoritatea îi dau nota 3) și mai ales un bărbat lipsit de curaj, care vrea să impresioneze, dar nu prea are cu ce. Needucat și cu o privire de copil trăit în puf și foarte confuz, atunci când se lovește de realitate. Omul acela care în lipsă completă de idei, aflat într-o vădită și permanentă noapte a minții, recurge la soluția instinctului primar și înjură, pentru că efectiv e incapabil de altceva.
Cel mai trist este însă că tatăl lui, prezent la discuție, l-a încurajat să ne înjure, astfel că am părăsit scena auzind cuvinte de genul ”băi Harpulea” sau ”mă duc acum la bancomat să te plătesc, băi sclavule”. Totul, în râsetele avocatului Ionel Hasotti.
Rămâne ca instanța să arate adevărul despre situația carierei de la Sibioara și, cine știe, poate că într-o zi, domnul Hasotti, seniorul, nu fetița sa, va da cu subsemnatul în fața procurorilor, pentru a răspunde legat de toți oamenii pe care i-a distrus în viața asta. Aceea va fi o Românie în care ne va face o mare plăcere să trăim.
Conform datelor Institutului Mondial al Resurselor Naturale, mare parte din teritoriul României se află pe zona de RISC privind lipsa apei iar municipii precum Râmnicu Vâlcea, Pitești, Târgoviște și capitala București au RISC RIDICAT. Orașul CONSTANȚA și întreg litoralul nostru la Marea Neagră se află de-asemenea în zona de RISC RIDICAT, pe o falie care pornește de la Lacul Razelm și până la granița noastră cu Bulgaria (vezi harta).
Harta Riscului asociat lipsei de Apă – Institutul Mondial al Resurselor Naturale
Autoritățile au identificat o singură soluție, și anume, construirea unei magistrale care să aducă apă de la Medgidia la Constanța. Acest proiect ambițios are nevoie de aprobarea Consiliului Local Medgidia, însă până în acest moment, primarul Valentin Vrabie a condiționat realizarea aducțiunii de reducerea la jumătate al tarifului la apă pentru toți locuitorii orașului Medgidia, iar pentru spital și biserici vrea apă gratis.
Vă propunem documentarul următor, realizat pe baza celor mai recente date colectate din surse mai mult decât credibile, care ne arată că, apa potabilă devine o problemă majoră pe Terra iar județul Constanța este unul dintre cele mai efectate locuri din lume.
Câteva repere istorice
La nivelul anului 500 înainte de Hristos, civilizația Maya, din America Centrală, utiliza rezervoare de apă pavate, iar mai târziu, undeva prin anul 40 d. Hr, inginerii Imperiului Roman aveau să construiască primele apeducte, cel mai lung în anul 368 de 248 km. Prosperitatea unei societăți este strâns legată de valorificarea apei fiind cunoscut faptul că, doar acele civilizații pricepute în mânuirea apei au reușit să supraviețuiască și să evolueze.
Rețea romană de apeducte aflată în reparații – pictură de Michael Zeno Diemer, Deutsches Museum, Munich
În prezent, șapte din zece oameni de pe Terra, beneficiază de apă curentă în propria locuință. Lichidul care dă viață este captat, pompat prin coloanele principale ale orașelor (sau magistrale), pentru ca mai apoi, apa să fie preluată de ramificațiile laterale care alimentează fiecare clădrire în parte. Așa funcționează sistemul care asigură apa în marile orașe și comune din țara noastră.
ZIUA ZERO, sau momentul în care apa se va termina
Șocant sau nu, în anul 2018, Cape Town a fost primul oraș din lume care s-a văzut obligat să oprească alimentarea cu apă, pe o perioadă nedeterminată. S-a ajuns aici din cauza secetei care a lovit anul trecut regiunea Africii de Sud.
În prima etapă, autoritățile locale din Cape Town au anunțat că apa urmează să fie oprită, locuitorii urmând să primească ulterior acestui moment apă cu porția, doar pentru satisfacerea necesităților fiziologice. Au avut noroc însă, și după doar câteva săptămâni, o ploaie torențială i-a salvat pentru scurt timp din fața unei crize majore cu efecte greu de calculat.
Din păcate, Cape Town nu este singurul exemplu de mare oraș ce riscă să rămână în viitor fără apă, pe lista metropolelor unde alimentarea cu apă reprezintă o mare problemă fiind incluse următoarele: Sao Paulo, Melbourne, Jakarta, Londra, Beijing, Istanbul, Tokyo, Bangalore, Barcelona și Ciudat de Mexico. Toate aceste orașe urmează să se confrunte, în scurt timp, cu o criză majoră a apei potabile.
În 2040, apa va reprezenta ce mai mare problemă de pe Terra
S-au făcut diverse calcule și estimări din care rezultă că, peste 20 de ani, cea mai mare parte a lumii nu va avea suficientă apă pentru consumul necesar unui an întreg. Acest fenomen fără precedent este determinat de doi factori principal: consumul irațional, în specal în sectorul agricol și încălzirea globală.
În acest moment, pe Pământ se găsesc cca 1234 Trilioane de litri de apă, însă 97% din această cantitate este apă sărată, 2% se află încă înghețată la polii planetei, iar noi ne putem baza doar pe diferența de 1% pentru a supraviețui.
Criza de apă de peste 20 de ani – Sursa : Institutul Mondial al Resurselor – 2015
Din acest procent de 1% de care depinde întreaga omenire, aproape întreaga cantitate de apă dulce și bună de băut se află la adâncimi de unde este dificil și foarte costisitor de extras. Aceasta este dacă vreți și principalul motiv datorită căruia, cele mai mari civilizații ale istoriei noastre s-au dezvoltat în apropierea fluviilor, lacurilor și râurilor. Iat situația nu s-a schimbat în ultimii 6000 mii de ani dacă observăm că, și-n prezent, aproximativ 90% din populația lumii locuiește la mai puțin de 10km distanță de o sursă de apă dulce.
Apa dulce este o resursă finită
În ultimii zeci de ani, evident tehonologia a avansat, oamenii devenind tot mai pricepuți în extragerea apei din măruntaiele Pământului. Există totuși un mare secret despre care nimeni nu vorbește: apele extrase din sol, numite și izvoarea sau straturi acvifere s-au acumulat acolo în milioane de ani. Evident că, după ce extragem această apă, trebuie să treacă alte milioane de ani (în condiții de climă similare) pentru ca noi cantități să se acumuleze.
Cantitatea de apă dulce lichidă pe Terra – Sursa USGS
În plus, extragerea apei freatice duce la comprimarea solului, acesta fiind doar unul dintre efectele secundare despre care de-asemenea nu se discută. De exemplu, dacă rezerva de apă se află poziționată sub o localitate, pe măsură ce aceasta este extrasă, pământul se va lăsa cu aproximativ 10 centimetri pe an, în funcție de condițiile geo și de exploatare.
Situația descrisă impune ca apa freatică să fie utilizată doar în caz de urgență și strictă necesitate, atunci când discutăm, de exemplu, despre secetă severă, dar din păcate s-a ajuns ca aceasta să fie exploatată permanent.
Doar 8% din consumul de apă este pentru băut și spălat, restul e risipă
Creșterea popuației globului a dus inevitabil și la creșterea consumului de apă iar cifrele sunt impresionante. Consumăm de 7 ori mai multă apă azi, decât în urmă cu 100 de ani. Pe lângă acest aspect, modul în care este utilizată apă constituie de fapt adevărata problemă: 70% pentru agricultură, 22% în industrie, și doar 8% pentru consumul direct al omului (băut și igiena zilnică).
Cum este utilizată apa dulce lichidă pe Terra – Sursa Banca Mondială – 2013
Ce înseamnă un consum irațional?
De exemplu, pentru a produce o sticlă de 1 litru de Cola se consumă alți 28 de litri de apă, datorită procesului tehnologic, la care se mai adaugă încă 7 litri utilizați pentru realizarea ambalajului (recipient și etichetă).
Și dacă tot avem o fabrică de bere în Constanța, trebuie spus că, pentru fiecare pahar de bere se consumă 74 de litri de apă, în timp ce, o ceașcă de cafea necesită 130 de litri de apă, iar un tricou din bumbac 2500 de litri de apă. Pare mult, șocant, dar este adevărat!
Agricultura și zootehnia sau apa pe care nu o plătește nimeni!
Cifrele prezentate, destul de mari, pălesc totuși în fața consumului de apă pentru producția cărnii. Costul furajelor (hrana animalelor) calculat în apă, face din carne unul dintre cele mai scumpe produse de pe glob din perspectiva amprentei de apă și de poluare.
Consumul de apă la nivel mondial 1900 – 2010 – Sursa UN Food & Agriculture Organization – 2010
Producția lucernei, de exemplu, necesită 510 litri de apă per kilogram. O vacă consumă 12kg de nutreț pe zi (în medie) iar dacă împărțim asta în kilograme de carne vom observa că, pentru un singur hamburger se consumă cam 1650 de litri de apă.
Agricultorii români primesc apa gratuit
În ciuda acestor evidențe, apa nu este supusă regulilor de bază ale capitalismului, dacă ne uităm că agricultorii români o primesc gratuit, cu sprijinul factorilor politici iresponsabili:
„Este o zi istorică pentru fermierii, agricultorii din România, pentru că astăzi în Parlament s-a votat o nouă lege a irigațiilor, o lege care modifică Legea 138 și OUG 82. Ce este important în această lege este că, începând cu o săptămână-două, după ce va fi promulgată, ANIF pune la dispoziția fermierilor apă gratuită la stațiile de punere sub presiune.”
Așa suna declarația din 9 Mai 2017 a deputatului PSD Alexandru Stănescu, vice-președintele Comisiei pentru agricultură. Este vorba despre proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr.138/2004, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, precum şi pentru completarea art.10 din Legea nr.98/2016 privind achiziţiile publice, lege ce a fost adoptată pe 9 Mai 2017, în Camera Deputaților, cu 219 voturi pentru, 54 de abțineri și nici un vot împotrivă. Și totuși cine plătește?
Acum poate înțelegeți și marele secret din spatele agriculturii, lanțurilor de restaurante de tip fast-food, băuturilor răcoritoare sau al berii, confecționării hainelor, toate aceste industrii care-și permit să producă la costuri mici, deoarece prețul apei nu e pus la socoteală.
Componenta geostrategică a apei
Este lesne de sesizat că, acolo unde apa începe să lipsească se așterne și instabilitatea politică. Există câteva exemple deosebit de concludente în acest sens, dacă ne uităm la America Latină, India, Pakistan, Yemen sau nordul Nigeriei.
Lipsa apei a determinat conflictul din Darfur, început în anul 2003, în care și-au pierdut viața până acum sute de mii de oameni. Totodată, există mulți analiști care susțin că, războiul civil din Siria a fost declanșat în mare măsură de seceta aspră a anului 2006.
Nu întâmplător, strategii economiei mondiale numesc apa “petrolul secolului viitor” considerând investițiile financiare în apă drept unele deosebit de profitabile. Iar dacă vorbim de conflicte, harta următoare unde ne sunt prezentate zonele afectate de lispa apei este suficient de concludentă din această perspectivă.
Constanța rămâne fără apă. Alimentarea este posibilă de la Medgidia
Așa cum declara Mihai Bărbuliceanu, managerul de proiect al RAJA SA pentru fonduri europene, Constanța și sudul litoraului vor rămâne fără apă în viitorul apropiat din pricina faptului că, actualele surse devin ne-potabilizabile:
“Sursele de apă din zona litorală și limitrofe Mării Negre au început să devină în mare parte ne-potabilizabile sau costisitoare și insuficiente pentru dezvoltarea în zonă” a declarant M. Bărbuliceanu, pe 10 Mai 2018, în cadrul emisiunii Realitatea Locală, moderată de Cristian Hagi.
Iminenta criză a apei, precum și seceta din 2013-2014 a obligat autoritățile să investească în prospecțiuni amănunțite, care au scos la iveală faptul că, sub orașul Medgidia, la 600-800 metri adâncime, se află un acvifer unde se găsește cea mai mare sursă de apă potabilă din România. Este vorba de bazinul acvifer Medgidia-Cernavodă în care s-au acumulat cantități impresionantă de apă în urmă cu zeci de milioane de ani.
“Am ales Medgidia pentru că este un acvifer foarte bogat, care poate asigura nu doar pentru Medgidia și Cernavodă, dar poate asigura apa pentru tot județul Constanța fără probleme. Deci am ales această soluție pentru că este apă suficientă iar calitatea este remarcabilă” declara Stroe Felix, directorul general al RAJA SA, pe data de 15 Mai 2016, la inaugurarea noii stații de pompare a apei de la Cernavodă.
Felix Stroe – Director General RAJA Constanta SA
Practic, pentru alimentarea orașului Cernavodă cu apă, dar și a localităților Satu Nou, Mircea Vodă, Faclia, Anghel Saligny și Stefan cel Mare, la nivelul anului 2016 a fost necesară realizarea unei conducte de aproape 21 km prin care să fie adusă apă din subternarul orașului Medgidia.
Alimentarea cu apă a Constanței blocată de primarul Valentin Vrabie
Un an mai târziu, în 2017, RAJA a demarat documentația pentru o nouă investiție, care vizează realizarea unei magistrale care să aducă apă din acviferul de la Medgidia traversând județul Constanța, până la granița cu Bulgaria, până în localitatea Limanu.
Aceasta este cea mai mare investiție privind managementul apei din țara noastră, în valoare totală de 650 Milioane de Euro, importanța sa strategică fiind justificată de directorul RAJA, Stroe Felix printr-un argument pe cât de simplu pe atât de dramatic: “Suntem în pericol să rămânem fără apă în sudul litoralului.”
Însă, ca investiția să fie posibilă era necesar ca Primăria Medgidia să emită o Hotărâre de Consiliu pentru a pune la dispoziția proiectului suprafața de teren necesară construirii unor stații de extracție și de pompare a apei. Fără aceste instalații montate la fața locului, nu se poate începe nimic, deoarece RAJA nu poate obține finanțarea necesară, iar în scurt timp Constanța și localităție din sud urmează să rămână fără apă.
În ciuda acestor presiuni, lucrurile aveau să ia o întorsătură suprinzătoare, atunci când, Valentin Vrabie, noul primar al orașului Medgidia a anunțat că se opune proiectului, în cazul în care, consumatorii orașului pe care-l păstorește nu primesc apă la jumătate de preț.
„Apa de pe teritoriul municipiului Medgidia este bunul nostru cel mai de preț (atât ne-a mai rămas) și avem datoria de a ne lupta cu toate eforturile noastre, pentru a obține un preț corect. Deși am încercat, prin toate mijloacele posibile, să îmi respect promisiunea făcută dumneavoastră în campania electorală, până acum toate încercările mele s-au lovit de voturile negative ale consilierilor locali.” Așa suna postarea de pe pagina oficială de Facebook a Primăriei Medgidia din data de 2 Mai 2018.
Primarul Valentin Vrabie
Sub îndemnul “am nevoie de ajutorul vostru pentru a organiza cel mai mare miting din toată Dobrogea” primarul Valentin Vrabie a cerut locuitorilor să iasă la protest, și prin presiune să-i oblige pe consilierii locali din Medgidia să respingă proiectul RAJA. Mai mult decât atât, primarul a recurs la mesaje mediatice de intimidare adresate directorului RAJA, Felix Stroe, despre care a afirmat că se crede stăpânul tuturor:
“Îi transmit lui Felix Stroe că, dacă a putut să fie stăpânul tuturor, al meu nu va fi niciodată. Noi nu inițiem proiecte de hotărâri și legi locale, după cum ne dă ordin Felix Stroe. El trebuie să execute ce-i transmitem noi. El n-a înțeles lucrul ăsta.”
În ciuda opoziție primarului Vrabie, consilierii locali au votat Hotărârea Nr.66 din 24.05.2018 prin care aprobau practic “darea în folosință gratuită a terenului din domeniul public al municipiului Medgidia, în vederea construirii și punerii în funcțiune a Sistemului Regional de alimentare cu apă Constanța.”
Supărat din cale-afară, primarul Vrabie a încercat să inițieze un referendum în scopul dizolvării Consiliului Local Medgidia iar în paralel a sesizat instituția prefectului, care mai departe a atacat în contencios administrativ Hotărârea Nr.66, reușind astfel să suspende actul administrativ și prin urmare să împiedice, pentru moment, realizarea proiectului RAJA.
“Da, este o hotărâre de consiliu local care nu a avut raport de specialitate și aviz de legalitate, dar ce mai contează când trebuie să duci la îndeplinire ordinele stăpânului, încalci și legea… În opinia mea este o hotărâre ilegală. Eu nu vreau să blochez proiectul. Eu vreau să-l condiționez pe un drept de care medgidienii trebuie să beneficieze acum.” declara Valentin Vrabie pe 28 Mai 2018.
Valentin Vrabie candidat la Medgidia 2016
Pe scurt, primarul Vrabie s-a angajat într-un război aproape total, atât cu propriul Consiliu Local, numindu-i pe membrii acestuia “trădători,” cu instituția prefectului despre care afirmă că “face jocuri politice,” cu operatorul de apă, RAJA Constanța, și nu în ultimul rând cu presa, despre care susține că “trebuie reformată.”
“Dacă până în 2016 cam toată Medgidia a fost vândută, bucată cu bucată, inclusiv grădina de vară a Casei de Cultură a fost vândută de un anume primar foarte elevat și intelectual. S-a îndatorat pe 30 ani. Eu vreau și am reușit să opresc îndatorarea Medgidiei și să opresc distrugerea orașului ca și economie.”
Valentin Vrabie, primarul GRATIS!
Pe vremea când era primar la Peștera, Valentin Vrabie și-a calibrat imaginea politică oferind gratuități și cadouri locuitorilor din comună dar și costuri foarte mici la utilități. Apa extrasă și pompată printr-un sistem realizat în regie proprie era taxată de primăria Peștera cu 1 leu pe metrul cub livrat.
Mergând pe această strategie, încă din 2016, atunci când era doar candidat pentru ocuparea fotoliului de primar al Medgidiei, Valentin Vrabie și-a propus să sisteze contractul semnat de primăria Medgidia cu RAJA SA, aparent din pricina prețului prea mare impus de operatorul de apă.
Deoarece eliminarea RAJA n-a fost posibilă din cauza prevederilor contractuale, Valentin Vrabie s-a gândit să profite de faptul că, orașul Constanța și sudul litoralului au nevoie de apă de la Medgidia, pentru a forța mâna operatorului regional RAJA să acorde un tarif cu 50% mai mic la apă, locuitorilor din Medgidia, în ciuda faptului că, apa nu aparține acestui oraș fiind proprietatea statului român, la fel ca oricare altă resursă naturală.
De ce este scumpă apa?
Coform ANRSC, pentru apă potabilă, costul RAJA este 4,56 lei/mc iar pentru serviciile de canalizare 3,99 lei/mc. Aceste cifre au propulsat însă RAJA în capul listei, operatorul fiind recunoscut drept “cel mai scump” din România. Și astfel, nu de puține ori, RAJA a fost acuzată că vinde apa la un cost ridicat, fără însă ca acuzațiile să fie susținute de o analiză sau comparație în raport cu alte societăți similare din țară.
Fără îndoială, RAJA Constanța aplică exact principiile capitalismului în forma lor pură. Mai exact, pentru susținerea investițiilor necesare dezvoltării, RAJA vizează atragerea de fonduri și credite, situație în care operatorul țintește Profitul și nu simpla supraviețuire economică sau mituire electorală.
Și la fel cum se întâmplă în toate lanțurile de producție, în final, și în cazul de față, persoanele fizice achită toate costurile, primind la schimb apă și servicii la un anumit nivel de calitate. Din tariful perceput rezultă un Profit, care nu depășește 7%, bani din care RAJA își achită creditele angajate, așa cum explică reprezentanții companiei.
„Tot ce înseamnă sursă de apă, fie că este de suprafață sau subterană, aparține Ministerului Mediului. Pentru fiecare metru cub de apă extras, compania nostră (RAJA) plătește un tarif, între 0,32-0,40 lei pe metru cub. Tot ceea ce înseamnă investiții, puțuri, pompe, precum și partea de mentenanță, inclusiv consumul de energie electrică este plătit de către RAJA Constanța.”
„RAJA este un operator regional iar tariful se aplică tuturor clienților, în toate cele 152 de localități, pe teritoriul a 8 județe, în care RAJA se ocupă de managementul apei. Strategia tarifară este parte a contractului de delegare de gestiune iar acest contract stă la baza finanțării europene. Structura tarifului aplicată de RAJA conține și o componentă de profit, stabilită la nivelul de 7%. Această marjă este necesară pentru acoperirea împrumuturilor accesate de RAJA de la BERD.” a explicat purtătorul de cuvând al RAJA, Irina Oprea, pe 10 Mai 2018, în cadrul emisiunii Realitatea Locală, moderată de Cristian Hagi.
De ce nu poate avea Medgidia un preț mai mic cu 50% la apă
Cât timp RAJA aplică în prezent un tarif unitar pentru toate UAT-eurile unde realizează managementul apei, ar însemna ca toți cetățenii acestor localități să subvenționeze prețul la apă al locuitorilor din Medgidia, situație evident abuzivă și nelegală.
Chiar și-n acest moment, taxele adunate la bugetul primăriei Medgidia de la locuitorii orașului provin de fapt din Constanța, în condițiile în care, majoritatea medgidienilor lucrează în municipiul Constanța, și-n general pe raza întregului județ. Deci atunci când discutăm despre banii Medgidiei trebuie să ne uităm unde mai exact sunt realizate de fapt veniturile locuitorilor și din ce activități. Iar realitatea este că, Medgidia fără Constanța, fără Portul Constanța și fără litoralul românesc ar fi un oraș mort.
Economic vorbind, în acest moment RAJA nu-și permite să încaseze cu 50% mai puțin din Medgidia, în condițiile în care, acest oraș are o populație de 36.008 de locuitori, situație care ar genera anual pierderi semnificative operatorului de apă.
Actuala grilă tarifară a fost deja agreată de Consiliul Local Medgidia, încă din 2009, atunci când s-a perfectat contractul de delegare a gestiunii, prin care RAJA a devenit operatorul serviciilor de apă și canalizare din acest municipiu.
Iar dacă ați citit până aici, știți deja că apa este de fapt mult prea ieftină iar în anii care urmează această resursă care ne asigură supraviețuirea ca specie o să devină tot mai valoroasă.
Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, b-dul Mamaia nr.255, organizează, în baza Regulamentului cadru aprobat de H.G. nr.286/2011, examen de promovare din funcția de referent de specialitate debutant în funcția de referent de specialitate gradul III în cadrul secției Delfinariu.Concursul va consta în susținerea unei probe scrise, în data de 28.01.2019, ora 12:00 la sediul instituției, b-dul Mamaia nr.255.La data, ora și locul stabilite pentru examenul de promovare, comisia de examinare pune la dispozitia candidatei lista subiectelor stabilite. Candidata redactează o lucrare pe un subiect ales dintre cele stabilite de către comisia de examinare. Durata examenului se stabilește de către comisia de examinare în funcție de gradul de dificultate și complexitate al subiectelor stabilite, dar nu poate depăși 3 ore.Rezultatele examenului de promovare se afișează în termen de două zile lucrătoare de la susținerea acestuia la sediul și pe site-ul institutiei. Contestațiile se depun în termen de o zi lucrătoare de la afișarea rezultatului, sub sancțiunea decăderii din acest drept. Bibliografia se anexeaza la prezentul anunt.Relatii suplimentare la biroul resurse umane al institutiei,d-na Vatafu Daniela, sau la telefon 0241-481240.
Cunoașteți, cel mai probabil, povestea celei mai mari taxe fiscale impuse vreodată unui agent economic. S-a întâmplat chiar aici, la Năvodari, în mandatul primarului Nicolae Matei. Evident, e una dintre poveștile cu care nu ne putem mândri, ba dimpotrivă.
Pe scurt. Un om de afaceri ridică un complex de vile pe malul lacului Siutghiol, iar după o perioadă de timp, constată că apa indundă frecvent subsolul clădirilor, riscând să le distrugă. Omul de afaceri solicită Apelor Române aprobarea pentru a consolida malul, erodat de apele lacului, pe propria cheltuială. Reprezentanții Apelor Române sunt de acord, lucrările au loc, zona este curățată și securizată.
Finalul nu este însă unul fericit. În peisaj apare primarul de la acea vreme, Nicolae Matei. Conform spuselor omului de afaceri, edilul îi șoptește subtil că pentru suma potrivită, terenul care între timp ar fi trebut la administrația locală din Năvodari, poate fi cumpărat, evident, la mijloc fiind vorba și de o ”atenție” care ar trebui oferită.
Grigore Comănescu, patronul firmei Somaco, căci despre el este vorba, refuză propunerea, fără se aștepte la o răzbunare atât de cruntă a micuțului baron de Năvodari.
La doar câteva luni distanță, primarul din Năvodari se trezește cu fața la cearceaf într-o dimineață și, pretextând că firma Somaco ar fi folosit terenul rezultat din lucrările de consolidare, fără a plăti taxe la curtea baronului, stabilește că Grigore Comănescu și compania sa datorează către administrația locală, nu mai puțin de două milioane de euro.
Au urmat ani de zile de procese. Ani de zile în care Comănescu a trebuit să se lupte cu un păienjeniș de soldați corupți, aflați în slujba primarului de la Năvodari, soldați înregimentați prin toate instituțiile statului, fie că vorbim de procurori, judecători, avocați, notari, funcționari OCPI. O armată de oameni care au încercat să pună firma Somaco cu botul pe labe și să o facă să renunțe la lupta ei pentru a-și apăra dreptatea.
A fost nevoie ca baronii locali de tipul lui Nicolae Matei să piardă puterea, pentru ca acest caz să fie tratat cu seriozitate, nu cu teamă. Altfel, probabil omul de afaceri era învins de mult.
Când adevărul însă, a intrat pe făgașul normal, o veritabilă cutie a Pandorei s-a deschis, pentru că evident, povestea taxei de două milioane de euro nu este nici pe departe singurul abuz întâmplat pe moșia baronului de Năvodari.
Ca să înțelegeți în ce necazuri se scaldă micuțul Matei, trebuie amintit că Ministerul Finanțelor împreună cu Apele Române, au deschis deja o acțiune împotriva Primăriei Năvodari, pentru a recupera terenul din centura de protecție a lacului Siutghiol (conform legii, este vorba de cinci metri liniari, dar în realitate vorbim de 15 metri liniari de la malul apei), proprietate a statului pe care fostul primar al orașului Năvodari n-a avut nicio problemă să o însușească în fals și să o vândă naivilor care și-au dorit o proprietate cu vedere la lacul Siutghiol.
Acești naivi, se vor vedea în curând deposedați de terenurile achiziționate. Nu e greu să ghiciți pe cine vor acționa în instanță pentru a recupera paguba.
Revenind, am fost în sala de judecată, la prima înfățișare a procesului dintre Ministerul Finanțelor, Apele Române versus Primăria Năvodari. În proces, a fost acceptată ca intervenientă și Somaco, victimă a abuzului pe care vi l-am povestit mai sus.
A fost o luptă a avocaților care s-a întins pe mai bine de o oră. În lipsă de argumente solide, avocatul Primăriei Năvodari a încercat tot felul de excepții care să stopeze procesul. Ba că lacul e al Primăriei Năvodari deci n-are ce căuta Apele Române în proces sau chiar că actualul primar a declarat, audiat fiind, că nu s-a furat nimic, deci trebuie crezut pe cuvânt. Niște prostii. Niște tentative disperate și puerile pe care instanța le-a respins rând pe rând, cu mare profesionalism.
Mai mult, instanța a cerut, în finalul acestui episod, ca Primăria Năvodari să prezinte toate actele terenurilor de pe malul lacului și, de asemenea, OCPI să arate dosarele de primă înregistrare a acelor terenuri.
Se va declanșa astfel o bombă de proporții, pentru că odată aduse în fața instanței documentele, se va vedea în toată splendoarea modul în care Primăria Năvodari a furat de la stat centura de protecție a lacului Siutghiol. Păstrați un bilet de Costa Rica pentru Nicolae Matei, va avea nevoie de el în curând.
Și nu doar el, pentru că autori ai acestei hoții epocale sunt toți cei care au făcut parte din cercul primarului, indiferent de funcția în care au stat cocoțați până în prezent.
