Sunt șase ani de când doctorul Adrian Bîlbă conduce Complexul Muzeal de Științe ale Naturii. Adică instituția care înglobează în patrimoniul ei Acvariul, Delfinariul, Planetariul, Microrezervația, Observatorul Astronomic, Echitația, expoziția de păsări exotice și leii de mare.
Doar din descrierea aceasta, cititorul ar trebui să realizeze ce muncă titanică este să ții pe linia de plutire toate aceste instituții. Cu toate astea, doctorul Adrian Bîlbă, alături de echipa sa, reușește an de an, nu doar să managerieze activitatea instituției ci să o și dezvolte și să bată recorduri de încasare. Și, dacă vă închipuiți că suntem doar unii porniți să-l laude pe director sau pe echipa lui, o să vă arătăm cifrele, care atestă performanța managerială.
În 2012, când a preluat conducerea CMSN Constanța, Adrian Bîlbă a găsit o instituție care încercase să demareze un proiect european, dar nu reușise să-l ducă până la capăt.
”Am preluat conducerea Delfinariului în 2012. În acel moment se încerca implementarea unui proiect european, POFTIC, proiect în cadrul căruia nu se realizase nimic și care era la vreo patru luni distanță de faliment. Era un proiect prin care e viza modernizarea microrezervației dar fusese gândit greșit. Îmi aduc aminte că proiectantul era clar în imposibilitatea de a-l duce la bun sfârșit. În câteva luni am reușit să-l implementăm, a fost o muncă titanică, am schimbat radical totul prin acel proiect, de la construcții, modul de vizitare al parcului și animalele pe care le-am relocat”, ne-a povestit directorul Delfinariului.”
La Microrezervație, doctorul Adrian Bîlbă spune că a preferat să aducă multe animale mici, pentru că fiind doctor veterinar știe ce înseamnă bunăstarea animalelor. În plus, noile legi europene sunt foarte restrictive și pun accent pentru condiții și suprafețe. Pentru un cerb ar trebui să ai 500 m2, pentru un leu 4500. Agele grădini zoologice în care priveai leul de aproape nu vor mai exista așa că Adrian Bîlbă a gândit microrezervația ca pe o microdeltă, un loc plin de păsări care să trăiască aici ca în mediul lor natural. ”Fiind și-n centrul orașului, aceasta a fost soluția cea mai la îndemână. Nu poți să aduci un elefant, ar mirosi în zonă de te-ar trăzni. Așa că am gândit totul spre un mediu al păsărilor. Am adus rațe pitice, gâște de Nil, rațe indiene, păsări de baltă pe care oamenii le pot vedea în mediul lor natural. Iarna organizăm un pasaj de trecere pentru păsările călătoare iar oamenii pot veni să observe și să hrănească aceste păsări. Sunt cel puțin trei specii de rațe sălbatice foarte frumoase”, spune Adrian Bîlbă.
Echitația. O altă noutate pe care a adus-o directorul este posibilitatea de a călări. Centrul ecvestru de la Delfinariu este singurul de acest fel din Estul României. Grajdul este unul construit după standarde europene, manejul este acoperit iar aici poți nu doar să călărești ci poți chiar practica hipoterapia. O ședință de călărit costă 5 lei pentru copii și 10 pentru adulți. ”A fost foarte greu să găsim instructori specializați în acest domeniu. Avem spectacole interesante, colaborăm cu celebrități precum Denis Ștefan și Răzvan Nedelcu. Din păcate am observat că oamenii vin mai puțin pentru plăcerea de a călări ci mai mult pentru a face SELFIE-uri pe cal, dar, e și asta o posibilitate până la urmă”, povestește amuzat Adrian Bîlbă.
Planetariul nu mai e nici el ceea ce știam cu toții cândva, de pe vremurile când ne luau cu arcanul de la școală și ne duceau în vizită. Schimbările au început aici prin înlocuirea proiectorului vechi de 30 de ani cu unul nou. ”Aveam un proiector din 1988, am scăpat de el. Am schimbat tot, de la scaunele care acum sunt înclinate la 15 grade până la vopseaua de pe pereți. Am construit o estradă ca omul să vadă mult mai bine filmul. Avem pelicule în care vizitatorii pot vedea, cu ajutorul proiectorului de nouă generație, fish eye pentru proiecție pe cupole, toate planetele sistemului solar, în detaliu. De asemenea, la cerere, putem proiecta documentare special dedicate copiilor, în funcție de public”.
În prezent, la Planetariu se pregătește un proiect european, urmând să fie construită o sală de proiecții de 200 de locuri.
Acvariul a fost și el modernizat și îmbogățit cu o sumedenie de specii de pești. Unii chiar din specii aflate pe cale de dispariție. Directorul este mândru de speciile de corali pe care le-a adus. ”Mergeți și vedeți speciile de morenă sau rechini, veți rămâne impresionați. Coralii pe care i-am adus sunt de asemenea superbi”, își laudă Adrian Bîlbă acvariul.
Delfinariul s-a schimbat vizibil. Clădirea în care au loc demonstrațiile are acum 1340 de locuri și un sistem de filtrare al apei nou, grație unui proiect european gândit și dezvoltat de echipa lui Bîlbă.
Pentru fiecare din aceste instituții există planuri de dezvoltare și proiecte europene gândite, aflate în desfășurare. Principalul motiv vine din faptul că an de an, CMSN-ul lui Bîlbă bate recordurile de vizitatori și implicit de încasări, din anii anteriori.
Spre exemplu, Delfinariul din 2016, a avut în primele nouă luni ale anului 205.310 vizitatori și încasări de 3,9 milioane de lei. Doi ani mai târziu, adică în acest an, Delfinariul s-a bucurat de vizita a 348.493 vizitatori și încasări de 6.4 milioane de lei. Adică o creștere cu 69,7% a numărului de vizitatori și cu 63,5% a încasărilor.
La Acvariu, de la 141.925 de vizitatori în primele nouă luni ale anului, s-a ajuns la 169.694 vizitatori. Veniturile au crescut de la 1.276.533 lei la 1.524.004 lei. Cifrele ar fi putut fi mult mai mari, dar trebuie să cunoașteți un detaliu semnificativ. ISU Dobrogea a impus un număr maxim de vizitatori, în același timp, de 60 de persoane, fapt ce scade performanța respectivei instituții. Chiar și așa, Acvariul reinventat de Bîlbă este în creștere.
La Microrezervație încasările au crescut de la 166.297 de lei, în perioada iunie – septembrie 2016, la 291.538 de lei, în perioada similară a acestui an. O creștere cu 75,3%.
Așadar, probabil că, într-adevăr, toamna veți mai găsi și frunze uscate prin curtea Delfinariului, dar realitatea, dovedită prin cifrele care atestă de fapt interesul vizitatorilor pentru CMSN Constanța, este că managementul lui Adrian Bîlbă a fost unul de succes. Și mai ales că, indiferent de ”răutăcismele” unora, actualul director al instituției trebuie lăsat să-și continue munca, pe care o face bine.