După ce au fost numărate 88 % din voturile exprimate în județul Constanța, Alianța USR PLUS se află în continuare pe primul loc cu 26,3 % din voturi, PNL pe locul secund cu 26,1 urmate de PSD cu 18,93 %, PMP cu 9,33, Pro România cu 7,22 și ALDE cu 3,72.
Se prefigurează astfel, așa cum anunțasem deja, o înfrângere usturătoarea pentru reprezentanții social democraților.
Rezultatele finale din orașul Ovidiu arată că PNL se situează detașat în fruntea preferințelor electoratului. Conform numărătorii liberalii au câștigat alegerile cu 40 % din voturi, USR PLUS este pe locul doi cu 22 %, PSD pe locul trei cu 13 % iar PMP pe locul patru cu 8 %.
Prezența la vot a fost peste media pe țară: 52,39 %.
Rezultatele finale de la Costinești arată că PSD a scăzut dramatic în preferința locuitorilor din comună, ajungând până pe locul patru. De asemenea, surpriza vine de la PMP care a reușit un scor imens, de peste 17 %.
PNL 27,63% (523 voturi) USR PLUS 21,82% (413 voturi) PMP 17,49% (331 voturi) PSD 16,75% (317 voturi) PRO ROMÂNIA 5,39% (102 voturi) ALDE 2,91% (55 voturi) Alții 8,03% (152 voturi).
Reprezentanții PMP acuză însă jocuri de culise, pe listele suplimentare votând 614 persoane, aduse de PSD-iști cu autocarele. Situația este similară cu cea de la Mihail Kogălniceanu, acolo unde peste 800 de persoane au votat pe listele suplimentare, primarul din localitate semnalând un posibil turism electoral.
Suspiciunile ar putea fi confirmate și de faptul că prezența la vot în Costinești a fost cea mai mare din județul Constanța: 71%.
Informații venite pe surse, de la Medgidia, arată că PNL ar fi câștigat alegerile în municipiu, la foarte mică distanță de competitorii de la PSD, urmăriți îndeaproape de cei de la USR.
Astfel, după numărătoarea paralelă a partidului PNL a înregistrat 27,18 %, PSD 26,57, USR PLUS 19,78, PRO ROMANIA, 7,66, PMP 6,03 iar ALDE 4,37.
Reamintim, Medgidia a avut una dintre cele mai scăzute prezențe la vot din județ, doar 40,7 % dintre cei înscriși pe liste exprimându-și dorința de a vota.
Din datele primite de redacția Constanta.INFO, pe surse, în această dimineață la orele 4:00, după ce se număraseră aproximativ 75% din buletinele de vot, din toate secțiile de votare de pe raza județul și municipiu Constanța, Alianța 2020 USR PLUS se poziționa pe primul loc în opțiunile electoratului, având un scor de aproximativ 28%.
Pe locul al doilea este Partidul Național Liberal (PNL) cu 27%, adică foarte aproape de USR, iar pe locul al treilea se află Partidul Social Democrat (PSD) cu aproximativ 20%.
Aceste procente sunt relative și au o marjă de eroare pe care nu o putem interpreta în acest moment, însă cu siguranță acesta este clasamentul și trendul la momentul publicării acestei știri.
La nivel de municipiu, distanța dintre cele trei formațiuni politice se mărește. Astfel, USR înregistrează aproximativ 33-34%, urmată de PNL cu 27-28%, iar pe ultimul loc, în sădere dramatică față de ultimele alegri, se află PSD cu 18-19%.
Datele prezentate urmează să fie actualizate, după centralizarea și validarea tuturor informațiilor, de către Biroul Electoral.
“Sunt convins că după numărarea voturilor PNL o să fie pe primul loc” a declarat liderul PNL, Ludovic Orban
“Întrebările au fost făcute prost, pentru referendum. O să organizăm un congres” a declarat Liviu Dragnea
Acest Exit Pll-ul a fost realizat pe datele de la orele 19:00 și nu cuprinde datele de la votul din diaspora. Urează ca datel să fie updatate.
Spuneam, nu cu foarte mult timp în urmă, că aducerea lui Valentin Vrabie cu surle și trâmbițe în PNL, nu va fi un plus, nici pentru primar și cu atât mai puțin pentru liberali. Suntem la doar aproximativ o oră de închiderea urnelor iar voturile exprimate arată că am avut dreptate. Doar 37 % dintre alegătorii înscriși pe listele electorale au ascultat îndemnul primarului să iasă la vot, ceea ce se înscrie mult sub media pe țară, care se duce deja spre 50 %. Concluziile, trebuie să le tragă medigidienii.
Conform unor surse apropiate partidelor politice care participă la aceste alegeri europarlamentare, în acest moment, în județul Constanța, Alianța 2020 USR PLUS conduce clasamentul, având cel mai are număr de voturi.
PNL (Partidul Național Libera) se poziționează pe locul al doilea, foarte aproape de USR, cele două formațiuni politice de centru-dreapta înregistrând scoruri foarte apropiate.
PSD (Partidul Social Democrat) se poziționează pe locul al treilea.
Sursele noastre afirmă că se așteaptă, ca în Constanța, scorul final al PSD să nu depășească 17% la aceste alegeri. În același timp, marea bătălie se duce între USR PLUS și PNL, scorul final urmând să influențeze negocierile care se prefigurează în etapa imediar următoare între cele două formațiuni politice (USR-PNL).
În acest moment prezența la vot în Constanța se ridică la 43,94 % și se așteaptă atingerea pragului istoric de 50%.
Având în vedere problemele întâmpinate la secția de vot din Mamaia, președintele PMP Constanța, Claudiu Palaz, cere ca programul de vot să fie prelungit până la miezul nopții.
”Partidul Mișcarea Populară, filiala Constanța, având în vedere situația apărută la secția de votare 208 – Mamaia, constând în lipsa buletinelor de vot, între orele 10-16, având drept consecință împiedicarea cetățenilor să voteze la această secție, în acest interval, solicităm prin prezenta, prelungirea programului de votare la secția de votare nr 208 până la orele 0.00.
De asemenea, solicităm să ne comunicați dacă lipsa autocolantelor aplicate pe documentele de identitate, aspect semnalat în aceeași secție de votare, contravine prevederilor legale privind procedura de votare”, cere Claudiu Palaz în solicitarea pe care a adresat-o Biroului Electoral Județean.
”Cozile formate la secțiile de vot din Diaspora demonstrează că Guvernul PSD vrea să îngrădească dreptul acestora de a-și exprima opțiunea. Mai ales că, știu și ei, românii plecați la muncă în străinătate votează tradițional împotriva actualei puteri.
Partidul Mișcarea Populară cere Biroului Electoral Central și Ministerului de Externe să decidă de urgență prelungirea programului secțiilor de vot din străinătate, astfel încât toți românii din Diaspora și din R. Moldova care se prezintă la vot să își poată exercita dreptul și după ora 21.00.
Precizăm că, în anumite state din Uniunea Europeană, votul s-a desfășurat timp de două zile, tocmai pentru a încuraja participarea cetățenilor la scrutin”, a declarat președintele Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac.
Președintele filialei locale a PMP, fostul prefect Claudiu Palaz, un cunoscător al modului în care se organizează alegerile, lansează cu o ipoteză alarmantă dar foarte credibilă, despre incidentul în care a fost implicată mama primarului Făgădău, azi, la secția de votare 133 din Constanța. Palaz susține că nu întâmplător a fost prinsă Teodora Făgădău, tocmai mama primarului Făgădău, în momentul în care încerca să introducă 5 buletine ștampilate în urna de vot:
“Discutăm despre un mecanism de fraudare, care funcționează după următoarea formulă: apropiați ai PSD, oameni de încredere, sau membrii de familie, se prezintă la secțiile de votare având asupra lor câte 5 buletine, pe care le ștampilează, și ulterior le introduc în urna de vot. Fiind vorba în general de persoane cunoscute, nimeni nu stă cu ochii pe ei. Ca să acopere diferența dintre numărul celor înscriși pe liste și numărul mare de voturi de la anumite secții, Prefectura Constanța a anunțat mutarea listelor suplimentare de la o secție la alta, motivând că aceste liste nu sunt necesare la anumite secții, dar sunt foarte ultile la alte secții. De fapt, aceste liste suplimentare sunt utilie acolo unde se aplică rețeta celor 5 buletine, așa cum s-a întâmplat în cazul mamei primarului Făgădău. În această brambureală nimeni nu-și va mai dai seama ce s-a întâmplat. Este un mecanism” a explicat, pentru Constanta.Ro, Claudiu Palaz
Scenariul fostului prefect Claudiu Palaza, chiar dacă pare șocant la prima vedere este acoperit de multiplele sesizări pe care le primim din întreg județul, în mod special cu privire la localitățile administrate de PSD-iști de nădejde.
De exemplu, comuna Mihail Kogălniceanu este asediată de autocare care aducu turiști electorali din localitățile învecinate, anunța PNL Constanța în urmă cu puțin timp. Din acest motiv sunt foarte multe voturi pe listele suplimentare. În același timp, secția de votare din stațiunea Mamaia a rămas fără buletine de vot încă de la 10 dimineața.
În același timp, neregulile se țin lanț și-n Constanța, unde preşedintele secţiei de votare 172 de la Colegiului Tehnic “Tomis” , în loc să trimită urna mobilă pentru ca mai mulţi pacienţi aflați în Spitalului Judeţean Constanţa să poată vota, a preferat să redistribuie buletinele de vot către secţia 171, unde preşedinte este Vergina Dumitrescu. Pentru nerespectarea legii, Mădălina Licoi-Pop, președinta secției 172, a fost amendată cu suma de 4.500 de lei.
Mama primarului Făgădău săltată de poliție pentru tentativă de vot multiplu
Incidentul a avut loc azi în jurul orele 12, atunci când Teodora și Vasile Făgădău s-au prezentat să voteze la secția 133 din zona Badea Cârțan, Constanța. Unul dintre observatorii secției le-a atras atenția polițiștilor prezenți că o persoană în vârstă de 70 de ani, de sex feminin, se pregătește să introducă în urna de vot 5 buletine ștampilate. Polițiștii au reținut-o pe femeie, înainte ca aceasta să introducă buletinele în urna de vot. În acel moment s-a constatat că femeia în cauză se numește Teodora Făgădău, fiind chiar mama primarului Decebal Făgădău.
Ulterior, soții Făgădău au fost conduși la Poliție pentru a da explicații cu privire la acest incident. În timp ce mama primarului susține că acele 5 buletine i-au fost înmânate, direct în secția de votare, de către o angajată a secției, de partea cealaltă, angajata biroului electoral, care este membră ALDE, spune că nu i-a dat femeii 5 buletine, și că mama primarului fie le-a furat, fie a venit cu ele de acasă sau din altă parte. După mai bine de trei ore de audieri la poliție, soții Făgădău au plecat acasă împreună, după ce mamei primarului i s-a făcut rău în timpul anchetei. În acest moment cercetările sunt în plină desfășurare, urmând ca polițitii să stabilească dacă a fost sau nu vorba de o faptă penală.
Constanța e în continuare în topul județelor, după prezența la vot, pentru alegerile parlamentare și referendum. Astfel, la orele prânzului 17,49 dintre constănțeni votaseră deja pentru europarlamentare în timp ce 15,11 % și-au exprimat dorința pentru referendum.
Zilele acestea, am recitit volumul Sandei Budiș, ”Fata tatei și mama fetei” Istoria unei vieți între România și Elveția. Probabil cea mai bună descriere a Sandei Budiș, am citit-o pe site-ul Suplimentul de Cultură. Iată:
La împlinirea vârstei de 85 de ani a organizat o petrecere la care a purtat pantofi cu tocuri de 10 centimetri. În 1992, a venit singură din Elveția cu o mașină plină de afișe electorale. Pe Coposu l-a sfătuit să-și facă o injecție cu silicon sub pleoape. L-a „sabotat“ pe Petre Roman la o conferință în Elveția. Și-a „răpit“ socrii de la domiciliul forțat. A trăit în România în comunism, a emigrat în anii ’70 și după 1989 s-a întors. Este Sandra Budiș, un scriitor debutant la 86 de ani. Arhitecta Sanda Budiș este fiica unui important general în armata română. Alexandru Budiș a fost un apreciat profesor la Academia Militară și autorul a 23 de cărți. Ziua de 23 august 1944 l-a prins pe front luptând împotriva sovieticilor. A ajuns prizonier în URSS, iar mai târziu a fost deținut la Jilava. Despre viața sa în România înainte de ’44, atunci când era „fata tatei“, despre revenirea în țară după ’89, când a devenit „mama fetei“, despre primii ani ai comunismului și fuga din țară în 1972 povestește Sanda Budiș în cartea sa de memorii apărută recent la Editura Polirom. Nu lipsesc detaliile intime și istoriile, uneori pline de umor, alteori tragice, în care apar personalități din România sau personaje cunoscute ale exilului romanesc.
Ce nu ne spune însă prezentarea, este că Sanda Budiș este nepoata lui Horia P Grigorescu, o figură importantă din istoria Constanței și a României. Horia Grigorescu, primar al orașului și pentru o perioadă chiar prefect al județului, a fost unul dintre cei care au pus bazele Constanței așa cum o știm acum. Și, conform unui episod povestit de Sanda Budiș în cartea sa, totul ar fi putut să fie altfel, dacă într-un anumit moment, Horia Grigorescu ar fi cedat unei șpăgi colosale oferită de băieții deștepți din port, aceștia solicitând în schimb să nu fie taxați pentru produsele petroliere pe care le transportă. Iată ce ne povestește Sanda Budiș despre unchiul său, primarul Constanței.
”Horia, al doilea frate al mamei, a fost avocat, cu licența În București și doctoratul în drept, secția politico-economică, la Paris, în 1922, avocat în Baroul București, deputat de Constanța în 1927-1928, ales primar al Constanței între 1930 și 1933, prefect între 1933 și 1934 și reales primar între 1934 și 1937. Ca și Petre Grigorescu, tatăl lui, a fost edil, adică a construit cu dăruire pentru oraș. A avut ideea să perceapă taxe pe produsele petroliere care se exportau prin Portul Constanța. Asta i-a stârnit pe petroliști, care l-au trimis la el, la Primărie, pe un coleg de facultate de la Paris, cu o geantă de bani, două milioane de lei aur, ceea ce în 1931 reprezenta o avere imensă, leul românesc fiind egal pe vremea aceea cu francul francez. Era o tentativă de a-l mitui pentru a nu mai institui legea, care fusese inițiativa lui susținută în guvern de ministrul Vasile Sassu, mocan din Constanța, politician și el ca și Horică, în Partidul Național Liberal. Unchiul meu, nu numai că nu a luat banii, ci a aruncat cu geanta cu bani după colegul lui și de atunci nu s-au mai văzut și nu și-au mai vorbit.
Legea a ieșit și astfel vistieria Primăriei s-a umplut, iar cum pe atunci nu se fura, banii au fost gestionați cinstit. Cum o fi fost posibil ca unchiul meu să reziste tentației, să nu se lase mituit cu cele două milioane, sumă fabuloasă (un apartament costa câteva zeci de mii) și azi să nu mai reziste nimeni?
Unchiul meu a aplicat legea privind taxele pe petrolul ce tranzita prin port, taxe ce au sporit bugetul anual al Primăriei Constanța cu 60-70 milioane de lei pe an. Cu acești bani a făcut niște lucrări extraordinare pentru orașul lui.
În primul rând, consolidarea malurilor și construirea celor două diguri care apărau micul port de ambarcațiuni (n.r. Portul Tomis), acolo unde băteau foarte tare valurile și unde căzuseră deja vreo două străzi, cu case cu tot, iar marea risca să ajungă în Piața Ovidiu și să prefacă actuala peninsulă în insulă. Această parte rezidențială a orașului are niște frumoase case boierești, din păcate sufocate de tip ANL construite pe vremea comuniștilor. În capătul peninsulei, la malul mării, se află Bulevardul, locul de promenadă de pe vremuri, având ca reprezentat al vechiului oraș, frumosul Cazino, emblema constanței, lăsat în paragină de actualul primar, al acestui al doilea oraș al țării (unde ești tu, Horia Grigorescu?).
În prelungirea bulevardului se află și portul, străjuit pe deoparte, pe o lungime de doi kilometri, de digul cu trei platforme, pe care se află și cuibul Reginei, și de cealaltă parte, în sens contrar, sub faleza străzii Traian, către gara orașului care-i asigură accesul feroviar.
Consolidarea malurilor, începută în 1931, a însemnat lucrări foarte scumpe și ascunse, unde se putea fura enorm, pentru că lucrările erau îngropate și greu de controlat, însă unchiul meu, după proiecte și investiții, a urmărit și lucrările de pe șantier. Cinstea, la acea vreme, era o trăsătură de caracter obișnuită, nu zic că nu erau și hoți, dar proporția lor era de, hai să zicem, 5-10%. La cea mai mică aluzie, la cel mai mic zvon la adresa necinstei lor, ei ieșeau singuri din circuit, nesiliți de nimeni, ba chiar mulți își luau viața.
În aceeași perioadă, Horia, ca primar, a refăcut stațiunea balneoclimaterică Mamaia, care din 1908 funcționa într-un vechi pavilion de scânduri, fără instalațiile necesare și cu gherete primitive. Înainte de orice proiect, le-a comandat tehnicienilor o parcelare a plajei pe o lungime de peste trei kilometri. În locul vechiului pavilion, i-a mandatat pe arhitectul câștigător al concursului, V. Ștefănescu, și pe cunoscutul antreprenor, inginerul A. Ioanovici, cu executarea noului avilion din beton armat, în 1932. Această construcție în formă de T a fost amplasată în centrul stațiunii. Pavilionul de mijloc era compus dintr-un cazinou și un mare restaurant, iar cele două aripi erau cabinele-vestiare pentru bărbați și femei, având la capete grupurile de dușuri și WC-uri (acestea au fost dărâmate în perioada comunistă pentru a face loc noilor hoteluri). Restaurantul, în afară de localul prevăzut cu ferestre imense spre mare, avea mai multe terase, dintre care una pătrundea ca un pod în mare, vreo 50 de metri, și avea un bar cu băuturi răcoritoare în spațiul lărgit din capătul ei.
Tot din aceiași bani, Horia a făcut la cinci sute de metri spre nord ultrluxosul hotel de cinci stele Rex, opera marelui arhitect G.M Cantacuzino. Pe atunci, plaja era încă sălbatică, presărată cu dune modelate de vânt și semănată pe ici-colo cu ciulini de o splendidă culoare indigo.
Pe vremuri, bulevardul care lega Hotelul Rex, trecând prin fața cazinoului, de centrul Constanței, se chema Regina Maria, azi bulevardul Mamaia. Țin minte că pe banda centrală erau plantate flori exotice, Canna indica, de culoare roșu închis, pe vremea aceea fiind foarte greu ca plantele să se prindă în Dobrogea, regiune foarte uscată pentru că nu era încă irigată. Bunicul meu, tatăl mamei și al unchiului Horia, Petre Grigorescu, inginer silvic, a plantat multe păduri, iar salcâmii care îmbogățesc peisajul au schimbat și condițiile meteorologice. Iată importanța vegetației pe care o tăiem în neștire azi…
Planul de urbanism al stațiunii Mamaia, făcut cât Horia era primar, a creat parcele de 400 de metri pătrați, vândute publicului pentru construirea unor vile, însă venirea războiului a zădărnicit executarea lor. Țin minte că litoralul a fost interzis ca zonă de frontieră și accesul se făcea pe bază de permis eliberat de Ministerul de Interne, această situație durând ani buni după terminarea războiului. Iată de ce clauzele de construire pe termen fix, care erau parte din condițiile inițiale de parcelare, nu au putut fi onorate de cumpărători.
Ca să vă mai dau exemple de lucrări edilitare care dezvoltă un oraș și fac viața mai bună pentru toți cetățenii săi: tot cât a fost Horia primar, s-au amenajat pescăriile, la capătul orașului Constanța, unde coboară faleza spre Mamaia, prilejuind splendida plajă cu nisip din cel mai fin, care se întinde pe zeci de kilometri spre nord. Ce păcat că a fost întreruptă de marele combinat de îngrășăminte de la Năvodari, făcut pe vremea comuniștilor.
Horia s-a preocupat și de educație. Școlile au fost ajutate cu multă atenție, construindu-se în cartierele mărginașe două școli primare și renovându-se școlile 6 și 7 și s-au dat subvenții importante pentru construirea liceului de băieți Mircea cel Bătrân și pentru cumpărarea de către Primărie, a localului pentru Liceul Comercial de băieți. Horică a mai construit o școală ultramodernă ”I.G. Duca”, de pe bulevardul Mamaia, cu săli de clasă mari și luminoase, sală de gimnastică și jocuri, cantină, ateliere și terase pentru recreații, care este în bunăstare și astăzi, după 80 de ani.
În plus, Horia a ctitorit o biserică, Sfinții Împărați Constantin și Elena, construită din marmură, onix și piatră de Murfatlar și Bașchioi, restaurată de curând, opera arhitecților Ionescu -Berechet și Schmiedigen, pe prelungirea actualei străzi Tomis. Mobilierul a fost lucrat de elevii Liceului Industrial, iar pictura de Nina Arbore. Prețul bisericii complete a fost, pe atunci, de 12 milioane de lei.
O lucrare de proporții a fost abatorul pregătit pentru export, din port, înzestrat cu cele mai moderne instalații frigorifice ale timpului, o lucrare complexă pentru că pe vremea aceea nu existau congelatoare, ci se foloseau calupuri de gheață, produse pe loc de o fabrică de gheață. Animalele aduse la fața locului erau tăiate, tranșate și expediate imediat la destinație pe mare, înfășurate în gheață și paie (izolant ce proteja gheața).
Tot la inițiativa primarului Horia Grigorescu și a echipei sale s-a executat planul cadastral al orașului, s-a dublat conducta centrală care alimenta orașul cu apă de la izvoarele de la Caragea, care a costat 32 de milioane de lei, s-au instalat pe 20 de kilometri, conducte noi de apă curentă ce alimentau orașul, s-au creat bulevarde pavate pe carosabil cu granit și cu trotuare asfaltate, s-au pietruit peste 200 de străzi, cu infrastructura lor de alimentare cu conducte de ape pluviale, canalizare, electricitate etc. S-au plantat peste 30.000 de arbori pe străzi și în parcurile publice pentru care s-au mărit serele comunale.
Horia Grigorescu a avut și o preocupare socială: a împroprietărit un număr important de demobilizați și funcționari, dându-le locuri de casă, delimitând aproape complet aria orașului.
Astăzi îmi vine să plâng când văd decăderea orașului în care m-am născut, cu străzi pline de gropi, murdare și neîngrijite pe care însă circulă automobile-bolizi de sute de mii de euro. Cu case dărăpănate în zona rezidențială a peninsulei, fala orașului în tinerețea mea, pierdute între blocurile înnegrite de vreme, cu tencuieli căzute, cu vegetația veștejită și, în loc de iarbă, o invazie de buruieni.
Nu mai vorbesc de cartierul Henri Coandă, un bidonville din cele mai infamante din câte am văzut în filmele de acuzare a degradării sociale maxime. Și, spre stupoarea mea, tânărul clown a fost ales pe 10 iunie 2012 pentru al patrulea mandat, după 12 ani de luare în bătaie de joc a funcției celei mai frumoase din toată administrația statului…
Unchiul meu, Horia Grigorescu, avea doar 35 de ani când a azvârlit geanta cu cele două milioane, în anul 1931, în capul colegului și prietenului său care venise să-l mituiască. Așa s-a clădit această țară, între cele două războaie, cu oameni ca el. De altfel, după ce nu a mai fost primar, Horia Grigorescu a fost ambasador al României la Praga. A făcut parte din delegația României ce a semnat cedarea Cadrilaterului către Bulgaria, moment în care a ieșit pur și simplu din sală și a refuzat să-și pună semnătura pe acel act.”
Un episod important pentru Constanța, o frântură de istorie care ar trebui să existe în manualele școlare. O decizie cinstită care a schimbat definitoriu fața orașului în care trăim. Din păcate, peste alți 90 de ani, jurnaliștii anului 2110 nu vor avea ocazie să scrie că în anii 2000 Constanța a fost condusă de un primar cinstit, care a pus bazele unui oraș cum nu e altul, ci dimpotrivă.
Sursă foto: Ziua de Constanța
Pentru efectuarea lucrărilor anuale de reparații și întreținere a unor instalații și rețele electrice din localitatea Movila Verde, județul Constanța, Enel Distribuție Dobrogea va întrerupe furnizarea energiei electrice luni – 27 mai 2019, în intervalul orar 10.00 – 15.00.
Fără curent, stația de pompare din localitatea Movila Verde nu va putea funcționa, iar consumatorii deserviți vor rămâne fără apă potabilă în intervalul menționat.
Ne cerem scuze pentru neplăcerile create abonaților, pe care îi asigurăm că, de îndată ce se va relua alimentarea cu energie electrică, lucrătorii RAJA vor porni stația și vor relua alimentarea cu apă. Totodată, rugăm toți consumatorii afectați să își asigure rezerva minimă necesară de apă pentru consum şi uz casnic în perioada întreruperii furnizării apei.
„E foarte mulţumit, eu pot să zic chiar încântat de cum l-au primit oamenii, personalul din penitenciar îl tratează corect şi foarte amabil, bănuiesc că nu neapărat cu el, ci se întâmplă lucrul acesta cu toată lumea […] Intenţionează, când termină carantina şi o să îi permită regulamentul, să scrie la revista penitenciarului şi o să facă cerere să iasă la muncă” a explicat Mițu Mazăre
Radu Mazăre și-a început cariera profesională ca ziarist, la săptămânalul CONTRAST, pe care l-a fondat în ianuarie-februarie 1990, împreună cu mulți dintre colegii săi de la Liga Studenților Marinari, printre care: Nicușor Constantinescu, Sorin Gabriel Strutinsky, Valentin Ionescu, Bogdan Ionescu și alții.
Ziarul era finanțat din umbră, de seniorul Ion Rațiu, prin intermediul locotenentului de intendență, de la marină, Vasilache “Viorel” Delcă (în prezent stabilit în SUA).
Ziarul tinerilor absolvenți de la marină a rezistat până prin 1992, atunci când finanțarea a fost stopată, iar din încasări nu se putea întreține o astfel de afacere.
Este momentul în care gașca de tineri de la Constanța se asociază cu Mihail Cârciog din București – patronul Expres Magazin, și mai târziu Evenimentul Zilei. Mihail Cârciog era sprijinit de unchiul său de la Londra, pe nume Mihai Cârciog – asociat cu celebrul miliardar român din exil Iosif Constantin Drăgan (patronul Butan Gas).
Și la “Contrast” și mai apoi la ‘Telegraf” fostul primar a fost redactor șef, în timp ce Nicușor Constantinescu, mai priceput la afaceri, a ocupat constant poziția de director, în timp ce Strutinsky se ocupa să înființeze-desființeze firme, devenind în timp un adevărat “meșter” al circuitelor financiare acoperite fiscal.
Azi aflăm că Radu Mazăre, de voie sau mai mult de nevoie, s-a gândit să se apuce din nou de scris, în penitenciar. Ne bucurăm să auzim asta, în mod special la gândul că Radu Mazăre are cu siguranță destul de împărtășit. Fostul primar ne este dator cu niște explicații, pe care le așteptăm de multă vreme, noi cei din Constanța.
Vlad Botoș, candidat al alianței electorale 2020 USR PLUS, a explicat pentru Newsweek.ro, cum vede activitatea de europarlamentar și care vor fi coordonatele pe care-și va construi activitatea odată ajuns în funcție. Iată ce a avut de spus tânărul arădean:
”Lucrez în domeniul automotive, unul dintre cele mai importante din cadrul economiilor spațiului comunitar. Motor al dezvoltării economice, această industrie reprezintă și un model de succes al adaptării economiei noastre la standardele de calitate ale Vestului, la rigorile și precizia din economiile dezvoltate.
În cei 10 ani de când sunt manager al unor facilități de producție din România și Bulgaria am învățat că succesul vine prin multă muncă, seriozitate, abilitate de a negocia și de a lucra în echipă. Vorbesc două limbi străine (germana și engleza) și asta m-a ajutat să fiu permanent în contact cu civilizația vestică, cea de care dorim cu toții să beneficiem.
De asemenea, cunosc foarte bine problemele economice și politice din Balcani, dar și din țări precum Republica Moldova sau Ucraina, unde am avut vizite de business frecvente.
Trăim într-o țară unde principiile corecte și valorile sunt excluse din actul politic de zeci de ani. Deciziile îi ocolesc pe cetățeni, politicienii se preocupă exclusiv de privilegiile lor și de prosperitatea personală.
Candidez, deoarece acest model are nevoie de o alternativă, iar alternativa este respectarea valorilor asumate, prin luarea deciziilor într-un mod democratic dar și prin discuții și dezbateri reale asupra problemelor importante.
Candidez deoarece cred în colaborare, pentru a găsi împreună cele mai bune soluții. Alături de colegii candidați ai Alianței 2020 USR PLUS vom forma o echipă, vom sta alături și vom găsi soluția potrivită pentru care oamenii ne-au învestit cu încredere.
Voi reprezenta în Parlamentul European alegătorii europeni, dar și propria țară. Îmi propun, deci, să negociez cu fermitate în avantajul României, pentru a ne asigura că va continua procesul de aliniere la standardele și condițiile de viață ale Europei occidentale. Voi milita împotriva unei Europe cu mai multe viteze, voi susține egalitatea deplină între membrii UE.
Voi susține un buget al Uniunii Europene care să contribuie la reducerea decalajelor dintre România și țările dezvoltate din Occident. România are nevoie de asistența europeană, tehnică și financiară, pentru a se dezvolta accelerat, pentru a oferi un trai decent cetățenilor săi.
Voi insista ca reglementările adoptate de Parlamentul European să țină cont de condițiile specifice ale țării noastre. Chiar dacă procesul de standardizare pe teritoriul țărilor membre UE este unul benefic, nu trebuie să aibă drept consecință dispariția unor afaceri sau locuri de muncă fără o protecție reală.
Articol comandat de partidul Uniunea Salvați România, parte a alianței electorale Alianța 2020 USR-PLUS; Realizat de Dorian Punctro Press SRL – editor al Constanta.ro), Cod mandatar financiar: 41190006
