Olandezii de la Van Oord se pregătesc pentru etapa a doua a programului prin care reabilitează plajele de pe litoralul românesc. Asta, în ciuda faptului că încep deja să se vadă semnele eșecului din prima parte a lucrărilor, acum când marea a săpat în mal lăsând în urmă un zid de un metru de pe care trebuie să cobori pentru a atinge apa. Ca să nu mai vorbim de firmele românești care își caută dreptatea în fața instanței după ce olandezii au ”uitat” să-și achite restanțele financiare pentru lucrările subcontractate.
Revenind, această a doua etapă a lucrărilor, necesită ca mari porțiuni de nisip din mare să fie relocate, pentru a fi folosite la reabilitarea zonei de coastă a litoralului românesc. Doar că, acest ”împrumut” de materiale sedimentare, așa cum este numit, perturbă mediul respectiv, ceea ce a dus la necesitatea unui studiu de impact, pentru a se stabili cât de afectat este mediul de lucrările pe care le vor face olandezii.
Un raport făcut pe genunchi?
Firma desemnată de olandezi pentru a efectua studiul de impact este SC TOPO MINIERA SRL cu sediul în comuna Nicolae Bălescu. Reprezentanții companiei au supus dezbaterii publice studiul pe care l-au produs, prezentând public la finalul săptămânii trecute un raport legat de acest studiu, în fața reprezentaților asociațiilor de mediu dar și a reprezentanților Agenției pentru Protecția Mediului, prezentarea fiind un pas obligatoriu în vederea obținerii avizelor de mediu, pentru începerea lucrărilor.
Raportul prezentat de experții Topo Miniera a părut încă de la început unul superficial, făcut pe repede înainte, în speranța că nu se va sesiza nimeni. În stilul acela olandez cu care ne-am obișnuit, în care etapele se ard rapid cu ajutorul tuturor autorităților.
Formulările prezentate au fost în marea lor majoritate de tipul ”prognozăm că vor muri pești dar nu în număr semnificativ”, ”mediul va fi afectat dar nu credem că foarte grav”, ”păsările vor fi afectate dar nu pe termen lung”, ”delfinii vor ocoli zona, noi oricum n-am sesizat delfini în momentele în care ne-am scufundat”.
Cam așa s-a văzut raportul prin ochii jurnalistului care nu deține o expertiză nemapimomenită în ale mediului. Problemele grave însă au fost sesizate în fața publicului de specialiștii prezenți în sală care au arătat, fără putință de tăgadă că raportul trebuie cel puțin completat, dacă nu refăcut da capo al fine.
Un raport care nu respectă cerințele legii
Prezent în public, Răzvan Petrescu, expert al unei companii care se ocupă la rândul ei cu asemenea studii, a sintetizat în câteva rânduri problemele cu care se confruntă studiul întocmit de Topo Miniera.
Conform declarațiilor lui Petrescu, raportul nu respectă o mare parte din cerințele APM Constanța din îndrumarul 4923/15.07.2016 și nici conținutul cadru prevăzut în ordinul 863/2002, anexa 2.
De asemenea, Razvan Petrescu ne-a confirmat impresia inițială, subliinind faptul că în raportul revizuit ar trebui clarificat dacă impactul asupra sedimentelor este sau nu semnificativ. Superfcialitatea cu care s-a lucrat a fost semnalată și prin faptul că mai multe capitole din acest raport erau evidențiate doar prin titluri, fără a fi detaliate pe larg.
”Solicităm pe această cale, având în vedere că există încălcări evidente ale procedurii stabilite de lege, refacerea raportului prin respectarea condițiilor impuse de APM Constanța și a legislației specifice. În subsidiar, solicităm reluarea procedurii de mediu aferente Etapei de Analiză a calității raportului privind impactul asupra mediului, cu organizarea unei noi ședințe de dezbatere publică pentru noul raport ce urmează a fi elaborat”, a declarat Răzvan Petrescu.
Astfel, Petrescu a dat tonul unor discuții furtunoase, între reprezentanții asociațiilor de mediu, precum Mihaela Candea Mirea de la Mare Nostrum, Cătălin Anton de la Grupul de Dezvoltare Durabilă sau Alexandru Muntoiu de la Eco Watch.
Disputele între echipa firmei care a realizat acest studiu și oamenii prezenți în sală s-au întins pe parcursul a mai bine de două ore, fără însă a duce la o concluzie constructivă. Chiar dacă toți cei care au luat cuvântul în sală au cerut refacerea studiului, pentru că e nevoie de lămuriri suplimentare, echipa Topo Miniera a rămas pe poziție, considerând că nu e nevoie nici măcar de completări aduse lucrării.
Ar fi fost mai mult decât necesară prezența unui reprezentant al companiei Van Ooord. Olandezii continuă să ne sfideze îngrozitor, refuzând comunicarea cu muritorii de rând. Știm deja talentul cu care firma olandeză a proliferat în România un sistem de pile și relații, reprezentanții acestei companii preferând comunicarea ”la nivel de ambasade” și nu cu prostimea din Constanța care ar fi meritat să știe cum văd olandezii acest raport.
Concluzia finală va aparține reprezentanților Agenției pentru Protecția Mediului, care și-au notat minuțios fiecare sesizare, urmând ca în 20 de zile să răspundă fiecărei sesizări în parte și implicit să stabilească dacă acest raport se conformează cerințelor legii. Fiind însă vorba de Van Oord care a arătat și în trecut că apelând la prieteni poate arde rapid toate aceste etape complet neinteresante pentru companie, am putea paria că știm răspunsul încă de pe acum.
Vom reveni.
