Primul sanatoriu înființat pe litoralul românesc a fost la Eforie, în 1900, sub numele de “Sanatoriul Eforiei Spitalelor Civile”. Tot după 1900, fostul senator Sever Bocu cumpără teren și construiește o vilă cu două etaje, chiar pe locul unde se găsește azi clinica Grand și care a fost folosită ca hotel de lux. În 1930 are loc reconstrucția acestui hotel de către banca Marmoroch, care mai adaugă un etaj devenind astfel Hotelul Grand. Banca Națională Română construiește între anii 1936 – 1937 Băile Grand, pe care în 1937 le vinde Eforiei Spitalelor Civile. După perioada de stagnare din timpul războiului și postbelică, ia naștere în anul 1960, “Serviciul Medical Balnear“, devenit în 1974 “Sanatoriul Balnear Eforie Nord”, cunoscut apoi ca “Sanatoriul Balnear “EFOSAN”, ce cuprindea în structura sa atât baza de tratament “Steaua de mare” cât și clinica “Grand” ca secție exterioară a Institutului de Medicină Fizică, Balneologie și Recuperare Medicală din București, având activitate medicală de cercetare și învățământ.
În anul 2002, Sanatoriul Balnear “EFOSAN” devine “Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Eforie Nord” fiind declarat de interes național și trecând în subordinea directă a Ministerului Sănătății.
Acesta este istoricul, pe scurt, al Efosan, una dintre cele mai prestigioase clinici de profil din România, care deservește în fiecare an în jur de 8000 de pacienți. O unitate spitalicească pe care managerul din ultimii șase ani reușise s-o ducă la un profit considerabil, situație care, paradoxal sau nu, i-a grăbit acestuia sfârșitul. Din informațiile noastre, EFOSAN a intrat în vizorul unei găști de băieți deștepți, o grupare condusă de la București de Ministrul Sănătății, Sorina Pintea și de la nivel local de fostul prefect Ion Constantin, poreclit Stix, reinventat de curând drept șef al Casei Județene de Asigurări Sociale Constanța. Surprinzător, în ecuație apare și un liberal constănțean, acceptat de colegii săi drept un ”PSD-ist sub acoperire”.
Efosan, de la gaura neagră la un spital profitabil
În, 2013, Eugen Nicolăescu era ministru al sănătății, numit odată cu remanierea primului guvern Victor Ponta. Situația EFOSAN era la acel moment dezastruoasă. La conducerea spitalului se afla Elena Florentina Mărgărit, care ajunsese în funcție în baza unei diplome false, primită de la Universitatea Andrei Șaguna din Constanța, cu complicitatea unei secretare ce lucra la respectiva universitate. Corpul de control al primului ministru Victor Ponta, constata în ianuarie 2013, în urma unui control că ”ordinul ministrului Sănătăţii din septembrie 2011 prin care Elena Florentina Mărgărit a fost numită, interimar, în funcţia de manager al Spitalului Clinic de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie Eforie Nord, judeţul Constanţa, a fost avizat pentru legalitate de către directorul Direcţiei Juridice şi Contencios din cadrul Ministerului Sănătăţii, deşi nu erau respectate condiţiile de legalitate ce trebuiau îndeplinite pentru ocuparea acestei funcţii. Astfel, s-a constatat faptul că avizul de legalitate a fost acordat, cu toate că la data numirii sale în funcţia de manager al Spitalului Clinic de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie Eforie Nord, Mărgărit Elena Florentina nu îndeplinea condiţia de a fi cadru universitar sau medic primar (fiind absolventă a Universităţii Andrei Şaguna din Constanţa, Facultatea de Ştiinţe Economice, Specializarea Management), şi nici condiţia de a fi absolventă a unor cursuri de perfecţionare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătăţii şi stabilite prin ordin al ministrului Sănătăţii. „Având în vedere dispoziţiile art, 13 alin. (12) din O.U.G. nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează competenţa materială de efectuare a urmăririi penale, dacă „s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro în cazul infracţiunilor prevăzute la art. (…) 248 şi 2481 din Codul penal, Corpul de control al primului-ministru va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie, organul de urmărire penală competent să cerceteze posibilele fapte de natură penală constatate în cadrul acţiunii de control privind activitatea Ministerului Sănătăţii”.Nota de control a fost transmisă Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru cercetarea posibilelor fapte de natură penală, Ministerului Sănătăţii, Secretariatului General al Guvernului, spre informare, Curţii de Conturi a României, spre luare la cunoştinţă, Agenţiei Naţionale de Integritate şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Dincolo de impostura în care se afla această doamnă Mărgărit, Spitalul Balnear care fusese cândva mândria din sudul litoralului, ajunsese să adune doar pierderi, iar numărul de pacienți scăzuse la nivelul anului 2013, considerabil.
Eugen Nicolăescu a înțeles în acel moment că e nevoie ca la cârma unității spitalicești să fie instalat un manager profesionist, care să înțeleagă cu ce se mănâncă meseria de director al unui spital și l-a mandatat în această funcție pe Eugen Covaleov, unul dintre medicii practicanți din EFOSAN, la acel moment și totodată asistent universitar la Facultatea de Farmacie din București.
Conform datelor pe care le avem la dispoziție, în momentul în care Eugen Covaleov a preluat Spitalul Balnear de la Eforie, unitatea înregistrase pierderi de 53.334 de lei, fiind vizitată în 2012 de doar 6901 pacienți.
Odată cu instalarea la conducerea unității a managerului Eugen Covaleov, situația spitalului s-a schimbat, cifrele arătând o creștere semnificativă, în fiecare an. Cifrele ne arată că încasările EFOSAN în 2012 au fost de 8362095 lei, la momentul schimbării managerului. Nu doar că încasările au crescut, în primii ani, cu 1.000.000 de lei pe an și chiar cu 4.000.000 de lei în 2018, ajungând la 17268830, dar odată cu noul manager au dispărut imediat și pierderile din contabilitate. Având în vedere că numărul de pacienți a crescut cu doar vreo 2000 de internați în plus, se poate trage concluzia că pierderile de bani au dispărut pentru că activitatea spitalului EFOSAN s-a eficientizat, a fost organizată spre profit de cel care o conducea.
Astfel, dacă în 2012 spitalul pierdea 53.334 de lei, unitatea a intrat din 2013 pe profit, ajungând în 2018 să aibă un plus de 3.228.914 lei.
Cifrele nu mint și arată fără putință de tăgadă că managerul instituției și-a făcut treaba în mod profesionist, dar acest lucru nu a contat în vreun fel, în ochii noului ministru al Sănătății, Sorina Pintea, care a decis la începutul acestui an să demită directorul și să-l înlocuiască în funcție cu Gabriela Iorga, un fost manager de bancă recalificat în domeniul sănătății printr-un curs efectuat pe repede înainte. O decizie lipsită de noimă, care pare a avea în spate interese obscure. Interese pe care vi le vom dezvălui, pe parcursul a două articole. În acest prim episod, vă vom dezvălui legăturile dintre Ion Constantin și familia Gabriel și Gabriela Iorga, pentru ca în al doilea articol să vă arătăm, negru pe alb, cum sifonează, acest grup de interese, bani, din instituțiile care intră pe mâna lor.
PSD-istul Ion Constantin și liberalul Gabriel Iorga, combinații vechi și noi
Am plecat de la informația că noul director al EFOSAN a devenit, peste noapte, Gabriela Dorina Iorga. Despre această doamnă știm, în primul rând, că este măritată cu Gabriel Iorga, un tânăr liberal. Așa că am întrebat, printre liberali, cine este domnul soț. Iar răspunsul a venit, ca o confirmare: e la noi în partid, dar e cunoscut ca omul lui Stix. Adică omul lui Ion Constantin, fost prefect, PSD-ist cu ștate vechi atât pe vremea lui Nicușor Constantinescu, dar și în prezent.
Ca să înțelegeți cum stau legăturile, vă spunem că Gabriela Iorga a muncit la BRD timp de 14 ani, perioadă în care a urcat, funcție cu funcție, de la un simplu funcționar, până la director de agenție și în final chiar director regional. După această perioadă, cât o viață de om, doamna director de bancă decide că dorește să lucreze pentru Direcția Generală de Evidență a Persoanelor din Constanța. Ce să o fi determinat pe doamna Iorga să ia calea muncii la stat, plătită foarte prost, după atâția ani de muncă în sistemul bancar? Simplu, în aceeași perioadă în care doamna Iorga se angajează în această instituție, la conducere s-a reîntors același Ion Constantin, care nu era la prima experiență, fiind șeful DGEP timp de mai mulți ani, până la numirea în funcția de prefect, la începutul anului 2015.
Așadar, Ion Constantin și Gabriela Iorga au devenit șef și angajat, în subordinea Consiliului Județean, la evidența populației. Și, ca totul să se lege, exact în acea perioadă, firma soțului liberal, Gabriel Iorga, primea contracte generoase din partea instituției în care activau cei doi. Și nu, situația nu este nouă. Firma liberalului Iorga a primit șapte contracte în valoare de aproximativ 15.000 de lei, de la șeful PSD-ist Ion Constantin, într-o singură zi, în 2013 și din nou, în 2018, mai împușcă încă două contracte, de peste 31.000 de lei, pentru scanare de documente sau mentenanță la softurile instituției.
Întâmplător sau nu, în același an 2018, soțul Iorga vinde Direcției Generale de Evidență a Populației din Sectorul 4 un soft, achiziție pentru care împușcă frumoasa sumă de 125.000 de lei.
Acestea nu sunt, nici pe departe, singurele achiziții publice directe pe care le-au încasat prietenii Ion Constantin și Gabriel Iorga, dar deocamdată ne oprim aici.
Reținem doar, că după ani de afaceri și colaborări fructuoase, Ion Constantin s-a mutat șef la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Constanța și imediat, prietena Iorga a devenit directorul Spitalului Balneoclimateric de la Eforie. Urmează probabil ca soțul liberal să scaneze niște documente, pe bani mulți, la spital, iar cercul se va închide. Într-un fel sau altul, banii EFOSAN trebuie sifonați cumva, nu-i așa?
Ce spune ministrul Sănătății, Sorina Pintea, despre schimbările de la EFOSAN
Pentru a înțelege motivul care a dus la schimbările de la Spitalul Balneoclimateric din Eforie, i-am adresat doamnei ministru Sorina Pintea câteva întrebări, legat de acest subiect. Răspunsurile pot fi încadrate la categoria ”bătaie de joc la adresa presei” sau pur și simplu la categoria ”răspunsuri la mișto”, pentru că, după cum ați înțeles din textul nostru, gașca Stix-Iorga s-a impus la Constanța pe baza pilelor și a intereselor.
Iată ce ne-a răspuns Sorina Pintea la întrebări:
1)Care au fost motivele ce au stat la baza înlocuirii din funcția de manager a EFOSAN a medicului Anatoli Covaleov?
Conform prevederilor art. 177 alin. (5) și (6) din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, republicata „ până la ocuparea prin concurs a funcţiilor de conducere care fac parte din comitetul director, conducerea interimară a spitalelor publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii se numeşte prin ordin al ministrului sănătăţii, iar pentru ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, respectiv pentru autorităţile administraţiei publice locale prin act administrativ al ministrului de resort, al conducătorului instituţiei respective sau prin act administrativ al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean, după caz.” „Managerul interimar şi ceilalţi membri ai comitetului director interimar se numesc în condiţiile prevăzute la alin. (5), până la revocarea unilaterală din funcţie, dar nu mai mult de 6 luni”. Prerogativa de numire respectiv de revocare, o are ministrul sănătății, nefiind necesar a fi justificată decizia de numire/revocare.
2) Ce anume considerați că o recomandă pe doamna Gabriela Iorga pentru funcția de manager a EFOSAN, pe care o asigură în acest moment, în postura de interimar?
Art. 177 alin. (7) din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, republicata prevede: „Managerul interimar trebuie să fie absolvent al unei instituţii de învăţământ superior, medical, economico-financiar sau juridic. „ Din analiza documentelor, reise faptul că doamna Iorga Gabriela îndeplinește condițiile legale de ocupare a postului de manager interimar, Biroul încadrări persona din cadrul Direcției generale juridice și resurse umane emiţând, din dispoziția conducerii Ministerului Sănătății, proiectul de ordin de numire.
3) Vă rugăm să ne ajutați atașând răspunsului un CV al doamnei Gabriela Iorga.
Conform prevederilor Regulamentului 679/26 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) nu vă putem anexa CV-ul doamnei Iorga Gabriela, întrucât acesta contine date cu carcater personal.
După cum puteți observa, doamna ministru nu vrea să justifice schimbarea unui manager performant cu un director de bancă. Nici n-ar avea cum. Ce să ne spună, că totul s-a făcut la intervenția lui Ion Constantin, întâmplător secretar de stat în Ministerul Sănătății, pentru o perioadă?
Despre combinațiile lui Ion Constantin și Gabriel Iorga, vom reveni într-un al doilea episod, foarte interesant, pentru că, așa cum vă vom arăta, cei doi prieteni au un lipici formidabil la banul public, chiar dacă fac parte din partide diferite.
