Incompatibilitatea care zguduie judeţul Constanţa. Cum a fentat Delicoti raportul ANI

Nicusor Constantinescu55La sfârșitul anului 2011, Agenția Naționala de Integritate detona o bombă mediatică în județul Constanța, declarând şase primari incompatibili cu funcția pe motiv că ar fi făcut parte din Adunarea Generală a Acționarilor RAJA SA. Din acel moment și până în prezent, decizia ANI nu a produs efecte, așa că am mers pe firul poveștii pentru a înțelege situația exactă a primarilor găsiţi incompatibili.

Această dramă începe în 2011, atunci când președintele CJC Nicușor Constantinescu reclama la Agenția Națională de Integritate primarii din comunele Costinești, Poarta Albă, Valu lui Traian, 23 August și Castelu, aflați în PDL la acea vreme, pentru incompatibilitate cu funcția pe care o dețineau. “Prin prezenta vă sesizăm cu privire la starea de imcompatibilitate a unor primari din județul Constanța determinată de cumularea calității de primari cu cea de reprezentanți ai autorităților publice locale in SC RAJA SA Constanța”, se arată în sesizarea semnată pe 10 noiembrie 2011 de către Nicușor Constantinescu. Aşa cum aveau să se apere o parte din incompatibili, proiectele de hotărâre prin care au ajuns să îşi reprezinte localităţile la nivelul AGA de la RAJA SA au fost redactate de Consiliul Judeţean, fiind adoptate fără nici o modificare de Consiliile Locale. Din acest punct de vedere, putem afirma că Nicuşor Constantinescu a mers pe sistemul „eu v-am facut, eu vă omor”, fără să realizeze în acel moment că își sapă propria groapă. Doi ani mai târziu, preşedintele CJC a fost acuzat de exact aceeași incompatibilitate. Diferența însă, așa cum vom demonstra, constă în faptul că pentru primarii PDL, Agenția Națională de Integritate a decis să întârzie procedurile până aproape de a-i scoate din cauză, lucru pe care instituția nu pare dispusă să-l facă și cu actualul președinte al CJC.

Ziua judecății? Târziu prin 2014 …

Primarul din Valu lui Traian, Florin Mitroi, a început prin a deschide două procese împotriva ANI. În primul dintre ele cerea suspendarea executării actului administrativ emis de ANI, lucru complet inutil, pentru că această suspendare intervine automat, atunci cand ataci în instanță decizia instituției. Probabil din acest motiv a și câștigat, pe fond, procesul respectiv, Curtea de Apel Constanţa admițând ceea ce se întâmpla deja, prin simplul fapt că exista un proces. Reprezentanții ANI, nu s-au lăsat însă și au contestat decizia instanței constănţene, câștigând recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Mitroi a deschis şi un al doilea proces, prin care a cerut anularea raportului de incompatibilitate. Însă Curtea de Apel Constanţa a respins, pe fond, acţiunea. Urmând căile firești, primarul din Valu lui Traian a atacat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție, acolo unde a primit termen pentru proces la data de … 26.06.2014. Iată deci cum Înalta Curte de Casație și Justiție găsește timp pentru a judeca procese fără un temei real, însă pentru spețele care pot produce efecte, acordă termene de ani de zile, motivând aglomerarea de cauze aflate pe rol. Revenind, aceeași rețetă, doar că ceva mai simplificată, au folosit-o și primarii de la Costinești, Traian Cristea, care a primit termen în data de 3.06.2014, Nicolae Anghel, primarul din Castelu, cu termen în 19.06.2014, și Gheorghe Moldovan, primarul din Albești, cu termen în 3 octombrie 2014. Mai rămân astfel doar primarul din 23 August, Mugurel Mitrana, care se judecă deocamdată la Curtea de Apel Constanța, lungind drumul către un termen oferit probabil în 2015 de ÎCCJ, și primarul din Poarta Albă, Vasile Delicoti care … a renunțat la judecată.

Cum s-a salvat „veriga slabă”

vasile-delicoti_6447Faptul că un primar renunță la a mai contesta raportul ANI ni s-a părut extrem de surprinzător. Mai întâi pentru că avem deja cazul celorlalți edili care trag cu dinții pentru a-și demonstra nevinovăția, iar apoi pentru că în situația respectivă, Vasile Delicoti nu trebuia să mai fie în funcție la această oră. Am înțeles însă, după o discuție cu domnul în cauză, că universul a conspirat în așa fel încât decizia respectivă să nu producă efecte în cazul său, chiar fără a exista un proces care să desființeze incompatibilitatea declarată de Agenția Națională de Integritate. Ce s-a întâmplat de fapt? Potrivit legii de funcţionare a ANI, constatarea stării de incompatibilitate trebuie comunicată într-un termen de maxim şase luni. Pe de altă parte, măsurile de sancţionare ale incompatibililor trebuie luate tot într-un termen de şase luni de la constatare. Delicoti spune că ANI a comunicat raportul care îl viza pe el, la cinci luni după constatarea stării de incompatibilitate. Din punct de vedere legal, Agenţia s-a înscris în termenul prevăzut de lege, însă procedând cu această întârziere, a îngustat foarte mult termenul în care se putea dispune o măsură de sancţionare. În următoarele 15 zile nu se putea întâmpla nimic, deoarece în interiorul acestei perioade cei declaraţi incompatibili aveau dreptul legal să atace raportul ANI la instanţa de judecată. Mitroi, Mitrana, Cristea, Anghel şi Moldovan au folosit cele 15 zile pentru a deschide procese Agenţiei, începând astfel o aventură, cu final previzibil, în 2014 sau 2015. Colegul Delicoti a fost „veriga slabă”, atacând raportul ANI cu întârziere. Însă tocmai în acest fel, incompatibilul de la Poarta Albă „s-a salvat”. Pe 13 februarie a.c., instanţa de contencios administrativ a Curţii de Apel Constanţa a luat act de renunţarea sa la judecată, iar în acest fel termenul de sancţionare a început din nou să curgă. Toţi ochii era aţintiţi spre grosul plutonului de primari incompatibili, astfel că nimeni nu a mai băgat de seamă că Delicoti dispărea din problemă, pe uşa din dos. Reprezentanţii ANI spun că instituţia Prefectului Judeţului Constanţa este cea care avea atribuţia legală de a urmări procesele, încadrarea în teremene şi sancţionarea. De ce nu a făcut-o – nu ştim, iar prefectul Eugen Bola a fost prea ocupat în ultima perioadă pentru a răspunde acestor nedumeriri legitime.

Vasile Delicoti: Îi sfătuiesc pe primarii ceilalti să facă la fel!

Legea prevede posibilitatea, ca în cazul în care starea de incompatibilitate cu funcția a unui primar este dovedită, prefectul județului respectiv să ia o măsură administrativă. Ca precedent, după ce ANI a constatat starea de incompatibilitate a fostului primar al Mangaliei, Claudiu Tusac, în aceeaşi poveste cu RAJA SA, fostul prefect a emis un ordin de eliberare din funcţie, declarând că legea îl obliga să procedeze astfel. Sancţiunea eliberării din funcţie nu l-a atins şi pe Delicoti. În primul rând, ANI a trimis raportul după cinci luni de la constatarea incompatibilităţii. În al doilea rând, instituţia prefectului a uitat să urmărească termenul în care putea dispune sancţiunea, iar acesta s-a scurs… pe furiş. La urmă, Delicoti îşi permite maxima aroganţă de a-i îndemna pe colegii săi rămaşi în problemă să procedeze după exemplul său. „Prefectul nu riscă decât o amendă administrativă”, a mai declarat acesta pentru Constanţa.ro.

A fluierat unul şi s-au dus cu toţii, ca oile la iarbă

Problema incompatibilităţilor ar putea zgudui din temelii judeţul Constanţa. Reamintim că, aproape toţi primarii din mandatul trecut şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, au făcut parte din AGA societăţii RAJA SA. Cu o excepţie notabilă: cea a lui Radu Mazăre, primarul Constanţei. Nimeni, cu excepţia lui Mazăre, n-a vrut să consulte un jurist, un avocat sau măcar un flăcău care a mai citit la viaţa lui o carte, dacă e legal să ocupe aceste funcţii deliberative la RAJA SA. A fluierat unul şi s-au dus cu toţii, ca oile la iarbă. Că sunt mulţi, chiar nu e o scuză pentru nimeni!

Adrian Carlescu, Dorian Hapurnea

Similar Articles

Comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Instagram

Most Popular