Un important domn, angajat al Primăriei Constanța, trăgea de curând o concluzie sumbră, spunându-ne că răul cel mai mare întâmplat orașului a fost pricinuit de sutele de retrocedări, ilegale, făcute cu dedicație către prietenii sau clienții fostei administrații. Aceste retrocedări nu s-au oprit însă la nivel de municipiu. Întreg județul Constanța a fost împărțit, bucată cu bucată de mafia retrocedărilor, care, pentru a-și definitiva opera, nu s-a dat în lături de la a coopta în rândul ei orice funcționar, avocat sau judecător a fost necesar. Facem astăzi o comparație între cele mai interesante două cazuri de retrocedări, atât de ilegale, că n-o să vă vină să credeți că asemenea lucruri se pot întâmpla, atât de vizibil. Încercăm să subliniem faptul că în mai multe cazuri de retrocedări, se repetă obsesiv aceleași nume, unele cercetate deja penal în prezent, unele nu.
Cariera de la Sibioara retrocedată ilegal. Protagoniști: Ionel Hasotti și Corina Jianu
Omul de afaceri Grigore Comănescu a cumpărat, în 2005, compania SOMACO Construct SRL, care deținea, perfect legal, dreptul de exploatare a carierei de piatră de la Sibioara. Lucrurile au funcționat bine, o scurtă perioadă de timp, pentru că în 2008, o decizie aberantă a Tribunalului Constanța, dispunea ca aceeași carieră să fie retrocedată către moștenitorii unui fost proprietar ce ar fi deținut acel loc în anii 50. Spunem că decizia este aberantă, pentru că legea în România este foarte clară, fiind interzisă cu desăvârșire retrocedarea unei cariere de piatră. Doamnele care au cerut proprietatea acestei suprafețe de teren, refuzând orice formă de negociere pentru a primi în compensație terenuri în alte zone, erau reprezentate încă din acea perioadă de celebrul avocat Ionel Hasotti, un domn care ar trebui să inventeze o nouă specializare în domeniul avocaturii, acela de ”avocat de retrocedări”, pentru că dacă-i verifici activitatea, vei constata că s-a ocupat numai de astfel de cazuri. Un domn care este fratele nu mai puțin celebrului Puiu Hasotti, până de curând senator al României.
Două aspecte sunt foarte interesante în această poveste. Înainte de toate, faptul că avocații lui Grigore Comănescu au prezentat toate dovezile de pe pământ, arătând că moștenitoarele carierei cer de fapt un teren care fusese deja retrocedat în urmă cu mulți ani, fapt care nu a contat, instanțele insistând să dea dreptate pretinselor moștenitoare.
Al doilea fapt demn de semnalat ține de numele judecătoarei care a început această situație aberantă, dând dreptul moștenitoarelor să emită pretenții, printr-o decizie complet aberantă. Aceasta este Corina Eugenia Jianu. Rețineți așadar: Apărător Ionel Hasotti, judecător Corina Jianu, sentință abuzivă.
A doua speță aberantă în care s-a trezit implicat, cumpărătorul de bună credință Grigore Comănescu, este cea legată de complexul Verona, construit de omul de afaceri pe malul lacului Siutghiol. În anul 2007, pentru a înfrumuseța malul lacului, omul de afaceri cere acordul Apelor Române pentru reamenajare, pe banii proprii, acord pe care îl și primește. O situație mai mult decât în regulă, timp de cinci ani, până când Apele Române trece zona în proprietatea primăriei Năvodari condusă la acea vreme de Nicolae Matei. Care primar, spune Grigore Comănescu, i-a pretins acestuia nici mai mult nici mai puțin de 100.000 de euro șpagă, pentru a-i vinde terenul. Comănescu refuză însă tranzcția dubioasă și de acolo începe calvarul, firma sa fiind taxată de administrația lui Matei cu uluitorul impozit în cuantum de DOUĂ MILIOANE DE EURO. Printre amenințările pe care omul de afaceri le primește de la Nicolae Matei se numără și aceea că ”împreună cu frații Hasotti îți vom lua tot”.
Iar coincidențele nu se opresc aici. Câteva luni mai târziu, Nicolae Matei este trimis în judecată într-un dosar penal în care este acuzat că i-a oferit aceleiași judecătoare Corina Jianu,trimisă și ea în judecată, mai multe terenuri pentru a primi în schimb sentințe judecătorești favorabile.
În sprijinul primarului Nicolae Matei, arestat preventiv, membru de vază al PSD Constanța, la acea vreme, iese în stradă nimeni altul decât Puiu Hasotti, senator PNL, revoltat peste măsură că un bun samaritean ca acest edil este închis. Oare ce l-a determinat pe ilustrul senator să-și pună toată credibilitatea în joc, pentru a iniția un protest stradal în sprijinul penalului Matei?
În rechizitoriul întocmit de procurori, legat de șpăgile pe care judecătorul Corina Jianu le primea de la Nicolae Matei, unul dintre inculpați explică metodele prin care se ”rotea sistemul” pentru ca judecătorul să fie Corina Jianu. Aplicând un mecanism simplu, băieții deștepți deschideau trei sau patru plângeri, iar apoi le retrăgeau pe cele care nu erau în grija judecătoarei lor favorite. ”Am fost la notar, am depus toate actele necesare, iar apoi m-a sunat Tudor Hasotti sa-mi spună că am câștigat procesul, după un timp”, scapă un inculpat din dosarul Matei-Jianu porumbelul, arătând cam cum stăteau lucrurile în fața instanței.
Cum s-a teleportat un teren din Mihail Kogălniceanu în Constanța
O altă speță extrem de interesantă este cea a terenurilor de lângă Carrefour, evaluate în prezent la peste 20 de milioane de euro. Povestea pleacă din localitatea Mihail Kogălniceanu, acolo unde doamna Zoia Rădulescu primește în posesie 19 ha de teren, cu numărul A510, teren mărginit de un drum de exploatare cu numărul A428. Băieții deștepți îi suflă însă doamnei respective că și la Constanța, în zona Carrefour, există o solă de teren identificată cu aceleași numere și, profitând de coincidența fericită, doamna Rădulescu cere instanței să primească acest teren și nu pe cel din Kogălniceanu. Depune în instanță două cerei, una dintre acestea intră în grija judecătorului Corina Jianu, cealaltă este retrasă (recunoașteți deja modul de operare) și doamna Rădulescu, vă vine să credeți sau nu, câștigă procesul. Cinci familii rămân fără terenurile care le aparțineau de drept, în timp ce Zoia Rădulescu primește un teren în Constanța la care nu avea dreptul.
Ați sesizat deja că discutăm de același nume, Corina Jianu, în ambele spețe. O judecătoare care a împărțit dreptatea după bunul plac, dacă ne gândim că în speța lui Grigore Comănescu expertul îi dădea acestuia dreptate și a fost respins, în timp ce în cazul terenurilor de la Carrefour, expertul dădea dreptate doamnei care cerea un teren la 30 de km distanță de al ei și în consecință, a fost luat în calcul de instanță.
Fără concluzii, doar câteva întrebări
Fondul procesului în care au fost trimiși în judecată fostul primar Nicolae Matei și judecătoarea Corina Jianu se tot judecă de mai bine de 30 de luni. Și pare că va mai dura, încă pe atât. Mai mult, pe Nicolae Matei am avut cu toții ”plăcerea” să-l găsim în postura de denunțător al DNA, în ancheta ce privea un colonel STS care vindea sediile RAAPPS după bunul plac. Același Nicolae Matei iese din pușcărie mai repede decât era cazul, pentru că i s-a scăzut din pedeapsă arestul preventiv efectuat în alt dosar. Tudor Hasotti este menționat de martori în rechizitoriu, dar este ”scăpat” de orice formă de acuzare, de parcă n-ar exista. Tatăl său, avocatul Ionel Hasotti nu este întrebat, niciodată, nimic. ”Smechera” despre care menționam mai sus că a teleportat un teren de la Mihai Kogălniceanu la Constanța a fost la vremea ei unul dintre secretarii de stat ai lui Emil Constantinescu, cu grad mare în Ministerul Administrației și Internelor și iată că procurorii au decis să privească mai atent spre cazul ei. Ionel Hasotti rămâne însă în mijlocul dosarelor importante legate de retrocedările din Constanța și nu numai, fără că vreun procuror să-l cheme să-l întrebe ce-i cu atâtea abuzuri, cine e în spatele acestor povești, cine sunt judecătorii corupți din magistratura constănțeană, ce personaje importante din administrația locală i-au cerut ”ajutorul”. Nimic.
Și-atunci, dacă domnul avocat specializat în retrocedări dubioase nu suscită interesul procurorilor în niciun fel, ne putem întreba, dacă nu cumva, avocatul Ionel Hasotti e protejat, de-acolo de undeva de sus? O avea domnul avocat grade mai mari decât putem bănui noi? Măcar să ni se spună și nouă, să stăm cuminți la locurile noastre.