Camera Deputaților a votat legea offshore, de care depinde viitorul exploatării gazelor din Marea Neagră. Legea impune companiilor petroliere să trazacționeze pe bursa din România cel puțin jumătate din gazele extrase din Marea Neagră, și stabilește un nou sistem de taxare. Pe lângă redevența petrolieră de acum (până la 13% din preț), este impusă și o suprataxă pe veniturile obținute de companii din vânzarea gazului, cu praguri diferite, în funcție de prețul de piață al gazului.
Nu știm exact ce stă în spatele acestei legi, însă la prima vedere ea pare a fi una cu efecte pozitive pentru economia românească. Prin această lege, mai mulți bani ar trebui să rămână în România. Pentru că de fapt, aceasta este cu adevărat problema care trebuie rezolvată. Problema banilor pe care multinaționalele ce activează în spațiul românesc îi scot din țară, lăsând în urmă doar firme în insolvență și datorii de milioane de euro, inventate din pixul contabil.
Compania olandeză Van Oord este fără îndoială cel mai la îndemână și cel mai recent exemplu de multinațională care a luat la mișto țara asta, fugind cu încasări de 275 de milioane de euro.
În 2010, compania Van Oord s-a înscris la licitația pentru prelungirea digului de nord din portul Constanța. Oferta depusă de olandezi arăta că aceștia vor lungi digul cu un kilometru, în 23 de luni, pentru frumoasa sumă de 99.940.852,15 euro. Au fost însă oferte mai bune, așa că au urmat nu mai puțin de trei ani de contestații și procese pentru a se stabili câștigătorul. Înțelegeți acum nevoia de influență în zona de justiție? Într-un final, cu doar câteva luni înainte ca banii europeni să fie pierduți, procesul s-a încheiat și Van Oord a fost declarată compania câștigătoare. Lucrurile nu s-au oprit însă aici. În 2013, un raport al Corpului de Control al Ministerului Transporturilor arăta clar că firma olandeză a fost favorizată prin clauze introduse în contract care nu doar îmbogățeau compania dar totodată păgubeau grav statul român. Iată câteva din concluziile raportului:
** „Conducerea executivă a CN APM SA Constanţa a aprobat plata avansului prevăzut de acordul contractual nr. 3973/01.02.2013 în sumă de 52,4 milioane de lei, aproximativ 12,49 milioane de euro, către Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, fără respectarea legii şi a condiţiilor contractuale“.
** „Prin modificarea unor clauze din acordul contractual (…) în favoarea Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, acesta beneficiază de mărirea valorii contractului fără a fi respectate prevederile legale“.
** „Modificarea preţului contractului nr. 3974/01.02.2013 – «Servicii de consultanţă de supervizare a execuţiei lucrărilor aferente proiectului de finalizare a digului de larg din Portul Constanţa» – favorizează ofertantul câştigător Royal Haskoning cu suma de 1,2 milioane de lei, aproximativ 288.265 de euro“.
** „S-au modificat şi s-au adăugat, în defavoarea CN APM SA Constanţa, clauze contractuale obligatorii în acordul contractual 3973/01.02.2013 «Prelungirea digului de larg al Portului Constanţa», după desemnarea câştigătorului procedurii de achiziţie publică“.
Compania Van Oord a câștigat licitația pentru digul de nord oferind suma cea mai mică. Această situație trebuia corectată cumva, că doar nu se putea ca prietenii olandezi să iasă în pierdere. Astfel, în cel mai penal mod cu putință, costurile lucrărilor au fost suplimentate cu peste nouă milioane de euro. Nici această sumă nu a fost însă de-ajuns. Ziarul România Liberă scria anul trecut că olandezii au mai cerut încă 23 de milioane de euro pentru diverse lucrări.
Lucrările pentru prelungirea digului au fost finalizate în septembrie 2015. După un an, firma olandeză, prin Marius Stamat, a mai cerut printr-o notificare peste o sută de milioane lei, adică în jur de 23 milioane euro. Motivul? Van Oord a scos stabilopozi și blocuri evidate (din beton) din mare, lucrări pentru care a calculat daune, penalizări și despăgubiri.
De exemplu, Stamat a solicitat plata a peste zece milioane euro pentru „costurile aferente de staționare” și „costurile aferente extinderii de timp”. La această sumă a calculat dobânzi și penalizări în valoare de cinci milioane lei. Alte 40 de milioane lei au fost cerute pentru plata unor lucrări necertificate de inginer. Pentru aceste costuri a mai solicitat și plata unor daune de 1,5 milioane lei. Alte câteva zeci de mii de euro au fost solicitate pentru îndepărtarea pietrelor din zona de tranziție a digului. În plus, a mai cerut plata a 3,9 milioane lei „reprezentând dobânda contractuală, și anume costuri de finanțare (…) pentru facturile plătite cu întârziere”.
La DNA Constanța a existat un dosar penal ce analiza situația digului de larg. Despre acest dosar nu s-a mai auzit însă absolut nimic, totul fiind mușamalizat. Oare de ce?
La sfârșitul anului 2017, compania olandeză Van Oord a raportat pierderi imense și o cifră de afaceri cu minus. O anomalie economică ce nu poate exista în contabilitatea românească, dar pe care nu o sesizează nicio instituție. Din nou, ne întrebăm, de ce? Cine-i protejează pe acești ”prieteni” europeni care vin pe teritoriul României, încasează sume grosolane și lasă în urmă subcontractorii români falimentari în urma țepelor primite?
Tocmai pentru a evita asemenea mizerii, în viitor, trebuie să existe o lege care să reglementeze situația banilor câștigați de multinaționale în România. Acești bani trebuie să rămâne în mare parte în țara noastră, pentru că sunt bani munciți de români și câștigați de la români.
Cât vom mai permite ca frații noștri europeni să ne jefuiască, iar autoritățile române să închidă ochii ca și cum nimic nu s-a întâmplat? Cât vom mai permite ca multinaționalele să raporteze pierderi ireale, în urma unor contracte de consultanță încheiate cu tot felul de firme fantome de afară, prin care tot profitul câștigat în România este exportat?
Domnilor guvernanți, dacă vreți să dați impresia că sunteți iubitori de România, legea care reglementează situația profitului încasat de multinaționalele din țara noastră, trebuie să fie o prioritate pe ordinea de zi a activității dumneavoastră. Altfel, sunteți complici la jaful de care are parte țara nostră.
