Caută
Home Blog Page 282

Studenții Universității “Ovidius” Constanța semnalează ilegalități în procesul de cazare

Hapurnea Ioan Dorian
-
0
Studenții Universității “Ovidius” Constanța semnalează ilegalități în procesul de cazare

Reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti din Universitatea „Ovidius” Constanţa s-au întâlnit astăzi, 27.09.2014,  pentru a transmite mesajul lor comun cu privire la problemele studenţeşti apărute în ultima perioadă în universitate, care au culminat cu cazarea studenților în anul universitar 2014-2015.

Întâlnirea a fost organizată de Federaţia Organizaţiilor Studenţeşti din Universitatea „Ovidius” din Constanţa (F.O.S. – U.O.C.), iar la dialog au fost invitaţi colegii de la Liga Studenţilor din Universitatea Maritimă Constanţa, membri ai Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (A.N.O.S.R.).

Subiectele dezbătute s-au axat pe relaţia F.O.S. – U.O.C cu conducerea universităţii, precum şi situaţia deplorabilă a cazărilor studenţilor în căminele universităţii din această perioadă. Printre problemele enumerate în cadrul discuţiei amintim:

–          Cazarea anumitor studenţi s-a efectuat după media din anul universitar 2012 – 2013 şi nu a anului 2013-2014, aşa cum ar fi trebuit să fie normal – http://www.univ-ovidius.ro/studenti/info-camine-cazare;

–          În sistemul informatic apar studenţi care deşi sunt din alte localităţi, la mai mult de 40 de km, sunt menționați ca fiind constănţeni şi ca urmare nu pot primi drept de cazare;

–          Au fost cazaţi studenţi care ar trebui să fie pe listele de aşteptare, ceea ce contravine regulamentului. În acest scop, dar şi pentru o transparenţă totală, cerem să se afişeze la sfârşitul fiecărei zile a procesului de cazare listele cu studenţii care au încheiat contracte de cazare, precum şi camerele care în care se află, pentru fiecare cămin în parte;

–          Nu s-a ţinut cont de doleanţele studenţilor care, deşi au prins loc de cazare în acelaşi cămin, nu pot sta împreună în camere. Aceste aspecte se regăsesc la căminele Faleză Nord, coordonate de doamna Iancu Veronica. Menţionăm că doamna în cauză nu doreşte acest lucru care nu contravine niciunui regulament;

–          Nu există o procedură prin care studenţii pot face schimb de locuri între cămine, ducând astfel la nemulţumiri ale acestora, precum şi la vânzarea acestor locuri;

–          Există condiţii improprii de locuit, în anumite camere;

–          Pe listele de cazare au fost afişaţi studenţi de la forma de școlarizare buget, înregistrați ca fiind la forma de școlarizare cu taxă;

–          Listele de cazare au fost afișate cu o zi întârziere faţă de programul care apare pe site-ul universităţii, forţând astfel studenţii din alte localităţi să-și găsească alte forme de cazare pentru o seară.

În sprijinul acestor afirmaţii se găsesc sesizări scrise ale studenţilor.

Pentru toate acestea, precum şi pentru faptul că Prorectorul responsabil de problemele studenţeşti, prof.univ.dr. Eduard Circo, nu a dorit şi nu doreşte o întâlnire cu reprezentaţii organizaţiilor studenţeşti pentru rezolvarea problemelor survenite, cerem imperios:

  1. Demisia de onoare a Prorectorului pe relatii cu studentii, absolventii şi formarea continuă, prof.univ.dr. Eduard Circo, care a tratat cu ignoranță cazările studenţilor, nerespectând funcţia în care a fost investit, precum și faptul că nu are DIALOG cu studenţii universităţii, dumnealui necunoscând îndeaproape aceste probleme.
  2. Înlocuirea doamnei Iancu Veronica din funcţia de administrator sau transferarea dumneaei la alt compartiment pentru incompetenţa de care dă dovadă în lucrul cu studenţii căminişti.
  3. Demisia domnului Canea Costel, responsabil de cazări în anul universitar 2014-2015.

Acţiunile viitoare ale organizaţiilor studenţeşti din U.O.C. vor fi discutate în următoarea Adunare Generală a A.N.O.S.R –ului, unde se va stabili, în caz de nesoluționare a acestor doleanţe, calendarul mişcărilor de protest, precum şi informarea M.E.N. cu privire la aceste nereguli.

 

Eroii de la Chilia Veche

Hapurnea Ioan Dorian
-
0
Eroii de la Chilia Veche

26 Iunie 1944: În  baza Decretului nr. 1798, la 21 iunie 1941 ora 24.00, întreaga Armată de uscat, Aeronautica şi Marina Regală au fost mobilizate. Pentru acţiunile de eliberare  a Basarabiei şi Bucovinei au fost destinaţi 377.053 militari ( 12.687 ofiţeri, 10.361 subofiţeri şi 354.005 soldaţi /gradaţi ). Alţi  247.471 de militari mobilizaţi erau destinaţi apărării teritoriului naţional.

În perioada 22 iunie – 03 iulie 1944 Armata Română va fi implicată în  ceea ce istoricii români au denumit  ca fiind “războiul static”. În această perioadă  principalele acţiuni militare agresive – navale, aeriene şi terestre –  ale forţelor sovietice se vor desfăşura în Dobrogea.

A. Organizarea apărării Dobrogei

În această regiune erau dispuse următoarele forţe:

–          Forţe terestre -Corpul 2 Armată, comandat de generalul de divizie Nicolae Macici  era format din Diviziile 9 şi 10 Infanterie. Divizia 10 Infanterie era subordonată direct Marelui Cartier General[1];

–          Forţe  din subordinea Comandamentului Marinei Regale Române, comandate de către contraamiralul Eugen Roşca, erau compuse din  Divizia de Mare, Divizia de Dunăre, Detaşamentul Maritim Sulina, Regimentul de Geniu Marină, Regimentul de Infanterie Marină,  Regimentul de Artilerie Marină;

–          Forţe aeriene – Escadrilele 101 şi 102 din Flotila de Hidroaviaţie , Escadrila 16 de observaţie  şi  Escadrila 53 vânâtoare;

–          Trupe de grăniceri şi jandarmerie din zonă, mobilizate şi întărite

Planul General de acţiune la începutul războiului prevedea pentru forţele din Dobrogea desfăşurarea unor acţiuni defensive pentru apărarea litoralului maritime şi fluvial.

Conducerea acţiunilor de luptă revenea Marinei Regale Române până la realizarea capetelor de pod de către inamic, în cazul debarcării desantului maritim sau în cazul forţării Dinării.Pentru nimicirea inamicului dn capetele de pod  conducerea acţiunilor terestre era preluată de către Corpul 2 Armată.[2]

Concepţia e întrebuinţare a Marinei Regale Române a avut la bază Ordinul de Operaţii nr.44 din 21 iunie 1941, emis de Comandamentul Marinei Militare. Se prevedea , având în vedere superioritatea forţelor sovietice,  adoptarea unei atitudini defensive cu scopul principal de apărare a litoralului maritim şi fluvial, gavitând cu majoritatea forţelor şi mijloacelor  în zonele Galaţi , Tulcea şi Constanţa. Acţiunile ofensive în această perioadă erau limitate doar la Delta Dunării pentru fixarea sau distrugerea forţelor sovietice care ar fi  acţionat pe braţul Chilia.[3]

Interzicerea   forţării  Dunării de către trupele sovietice, pe un front de aproximativ 175 km, revenea Diviziei 10 Infanterie,  de la confluenţa Prutului cu Dunărea, pe braţul Chilia până la Periprava. Comandantul diviziei, gen.bg. Ionel Glogojanu,   a ordonat realizarea  următorului dispozitiv de apărare:

–          Gruparea tactică Vest – Batalionul I /Regimentul 23 Infanterie

–          Gruparea Tactică Centru – Regimentul 38 Infanterie

–          Gruparea Tactică Est – Regimentul 33 Infanterie

–          Detaşamentului Tactic nr. 1 Sulina[4]- Regimentul Infanterie Marină

–          Artileria diviziei –  Regimentele 3 şi 10 Artilerie – era dispusă la Garvăn şi Isaccea[5]

Pentru a interzice  trupelor sovietice să pătrundă în  Delta Dunării, comandorul Constantin Vlădescu, comandantul  Detaşamentului Tactic nr. 1 Sulina,  care avea  tăria unei brigăzi mixte, terestră şi navală, a organizat pentru apărare, împotriva unui atac sovietic din nord şi est,  trei sectoare astfel:

–          Sectorul Sulina – Sfântu Gheorghe – Batalionul 16 InfanterieMarină, Gruparea de artilerie de coastă”Sulina” formată din 2 baterii  a trei secţii fiecare, Grupul de artilerie plutitoare format din patru secţii;

–          Sectorul Periprava – Batalionul 17 Infanterie Marină, Baterie artilerie de 75mm;

–          Sectorul Chilia Veche – Batalionul 15 Infanterie Marină, Baterie artilerie de 75mm.[6]

Acţiunile Diviziei 10 Infanterie erau sprijinite de către Divizia de Dunăre, comandată de către contraamiralul Alexandru Gheorghiu, căreia îi reveneau următoarele misiuni:

–          interzicerea forţării Dunării

–          să pregătească şi să organizeze mijloacele necesare executării la ordin a transportului de trupe în Deltă

–          să apere transporturile de trupe şi materiale pe Dunăre

–          la ordin să intervină pe braţul Chilia pentru sprijinul Detaşamentului Tactic nr.1  Sulina[7]

 

  1. Compunerea, înzestrarea  şi instruirea  subunităţilor de infanterie marină

La 1 mai 1941,  prin Înaltul Decret Regal nr. 1527, s-a înfiinţat Regimentul de Infanterie Marină  care includea un efectiv de 159 ofiţeri, 198 subofiţerişi 3653 soldaţi. Acesta era format din batalioanele 15, 16 şi 17 Infanterie Marină , dispuse la pace , primele două în Sulina, iar al treilea la Tulcea.

Batalioanele de Infanterie Marină erau slab încadrate cu ofiţeri şi subofiţeri. La recrutarea militarilor pentru infanteria marină s-a renunţat la practica ca tinerii din  localităţile situate la  malul mării sau Dunării, în zona lagunară  sau Deltă, să fie  încorporaţi  în unităţile marinei militare.[8] Astfel tinerii din Nuntaşi, Istria, Sinoe sunt încorporaţi la unităţi de vânători de munte, iar tineri din Dărăbani, Dumbrăveni, Independenţa, Bărăganu şi Plopeni  din  jud. Constanţa şi  Odobeşti,  Focşani din judeţul Putna sunt încorporaţi la unităţile de infanterie marină. Aceştia nu ştiau să înoate sau să utilizeze o barcă, nu erau rezistenţi la căldurile şi bolile specifice Deltei Dunării.

Instruirea recruţilor se făcea la Centru de instrucţie care avea de regulă  o încadrare deficitară – de instruirea a 2200 de recruţi se ocupau 9 ofiţeri activi şi 17 rezervişti . [9] Principalele module  de pregătire constau în:

–          Educaţia ostăşească

–          Educaţia cetăţenească şi naţional patriotică

–          Educaţia câmpului de luptă

–          Educaţia fizică- cu accent pe “scrima cu arma”, lipsind ore alocate învăţării înotului.

–          Cunoştinţe de specialitate – instrucţia tehnică şi de luptă, instrucţia tragerii[10]

În cadrul  batalioanelor de infanterie marină  instrucţia se făcea zilnic, cu o pauză de la 12.30 la 14.15, perioadă în care militarii îşi întreţineau ţinuta , scriau la familii sau se odihneau. Programul orar mai prevedea  un  repaus  între 19.15-20.00 când se făcea citirea revistelor şi a ziarelor sosite la batalion.[11]

Periodic  subunităţile de infanterie marină participau la exerciţii complexe, la care acţionau şi nave ale Marinei Regale, subunităţi/unităţi ale forţelor terestre şi  avioane / hidroavioane. Exerciţiile se desfăşurau în zona de litoral, uneori şi în Delta Dunării. Se experimentau procedee de acţiune pentru nimicirea inamicului debarcat şi modul de organizare a cooperării în luptă. În Delta Dunării se urmărea executarea recunoaşterilor”foarte utile pentru adaptarea şi obişnuirea personalului cu mediul în care va activa”[12]. Toate exerciţiile au fost apreciate cu rezultate pozitive, constatându-se că subunităţile sunt apte să îşi îndeplinească misiunile de apărare a litoralului maritim şi a Deltei Dunării.

Pe timpul exerciţilor apăreau probleme  legate de îmbunătăţirea înzestrării subunităţilor /unităţilor de infanterie marină. Încă din 1932, după un astfel de exerciţiu, s-a subliniat necesitatea înzestrării cu ”arme automate, cu saci de merinde, bidoane cu apă şi mijloace de deplasare rapidă, îndeosebi a bateriei de 77 mm aflată în sprijin”[13]Din păcate toate aceste aspecte nu au fost luate în considerare, astfel că la 22 iunie 1941, înzestrarea unităţilor de infanterie marină a fost necorespunzătoare.

Dacă  pentru  companiile  de infanterie  principala  armă era puşca de producţie cehoslovacă ZB, model 1924, care utiliza cartuşe de 7,92 mm,  la companiile de puşcaşi ale batalionului de infanterie marină,  doar  o parte a mlitarilor erau înzestraţi cu o astfel de armă, ceilalţi  fiind înzestraţi cu puşti “Mannlicher”model 1893, calibru 6,5 mm.[14]

Batalionul de Infanterie Marină avea în înzestrare 3 tunuri de însoţire cal. 37mm sau 57mm, 44 mitraliere şi 152 puşti mitraliere

La fiecare batalion exista un tren de luptă  fromat din 41 căruţe şi 122 de cai. Batalionul avea în dotare 40 de bărci cu care se putea transporta pe apă o companie de puşcaşi cu armamentul din dotare.

Din raportul întocmit de către lt.col. Dumitrescu Alexandru, în urma controlului executat în perioada 15-17 ianuarie 1941, la Batalionul 16 Infanterie Marină, aflăm aspecte inedite referirtoare la echiparea, hrănirea , cazarea şi odihna militarilor.[15]Militarii sunt echipaţi cu ţinute noi,  de culoare gri-bleu, având în loc de petliţe ancore de postav albastru cusute pe guler. Periile asigură doar 1/3 din necesar , astfel că trupa nu îşi perie hainele. Lenjeria este suficientă, este curată, fiind spălată odată pe săptămână, la companie , care are în înzestrare 2 cazane pentru fiert apă şi 5 jgheaburi. Militarii se spală dimineaţa pe faţă şi mâini, înainte de masă de prânz şi seara pe mâini şi de două ori pe săptămână pe picioare. Baia corporală se făcea de două ori pe lună. La un efectiv de 643 de militari erau asigurate doar 200 prosoape . Hrana este bună, singura problem fiind legată de cartofii care sunt imposibil de mâncat, deoarece la depozitul central de unde au fost aprovizionaţi nu au fost feriţi de ger.Doar 30% din cantitatea primită putea  fi utilizată la prepararea hranei.Militarii se odihnesc, între orele 21.00- 06.00, pe paturi comune cu rogojini şi se învelesc cu pături aproape noi. Din cauza slabei încadrări  cadrele  şi a lipsei de interes a acestora pentru cunoaşterea  problemelor subordonaţilor,   militarii au recurs la reclamaţii anonime către eşaloanele superioare

 

  1. Desfăşurarea acţiunilor de luptă

Deoarece prezenţa trupelor româneşti împiedica libertatea de navigaţie a sovieticilor  pe Dunărea Maritimă , în ziua de 26 iunie 1941, aceştia  au declanşat o acţiune de forţare a Dunării în zona Chilia Veche, apărată de Batalionul 15 Infanterie , comandat de lt.col.Ioan Albescu. Acesta  era întărit cu o companie de grăniceri. Faţă de înzestrarea la pace batalionul rechiziţionase de la populaţia din zonă 30-40 de bărci, care ar fi permis transportul a două companii. În Chilia Veche se mai găseau trei bacuri – poduri simplecare puteau îmbarca6 căruţe cu 12 cai sau 90 militari.[16]

Apărarea era organizată pe grindul Chilia  Veche, înconjurat de zone mlăştinoase, brăzdate de lacuri, gârle şi canale. Batalionul avea misiunea “să apere fără gând de retragere”sectorul cuprins între Pardina, Ostrovul Tătarului, Grindul Chilia Veche şi  Ostrovul Babina.[17] Dispozitivul de luptă realizat era următorul: pe malul Dunării – compania de grăniceri, companiile 2,1 şi 4  Infanterie Marină; în adâncimea apărării  – compania 3 Infanterie Marină. Pentru a interzice întoarcerea apărării batalionului, printr-o manevră executată de sovietici pe canalul Tătaru, la flancul stâng al apărării au fost dispuse două bacuri, fiecare cu un tun Skoda de 47 mm. Acţiunile batalionului ar fi trebuit sprijinite de către artileria Diviziei 10 Infanterie şi aviaţia existentă în Dobrogea.

În noaptea de 26 iunie 1941 sovieticii au simulat o debarcare la flancul drept al apărării, în sectorul Companiei 4 Infanterie. La ora 02.30[18] sovieticii au declanşat  pregătirea de foc a artilerie  asupra poziţiilor ocupate de militarii Batalionului 15 Infanterie Marină. Cu această ocazie sunt distruse mare parte din bărcile destinate transportului militarilor şi sunt întrerupte legăturile fir între elementele dispozitivului de apărare. Forţarea Dunării este executată de către 8 vedete blindate sovietice, fiecare cu câte un tun de 76mm şi cu câte 5 mitraliere în cupole, care acţioneză în sectorul Companiei de Grăniceri şi al Companiei 1 Infanterie Marină. Cu toate că militarii români ripostează cu întreg armamentul din dotare, sovieticii reuşesc să ocupe teren la marginea de nord a localităţii Chilia Veche. Profitând de acest succes, sovieticici debarcă două batalioane de infanterie[19] învăluind poziţiile de apărare ale Companiei de Grăniceri şi ale Companiei 1 Infanterie Marină.Forţele terestre sovietice erau susţinute de cu un divizion de artilerie de câmp, o baterie grea şi o companie care de luptă[20] În acelaşi timp o vedetă blindată şi două bacuri transportoare de trupe s-au infiltrat pe canalul Tătaru debarcând în spatele poziţiilor de la Chilia Veche. Timp de două ore şi jumătate au avut loc confruntări violente, inclusiv lupte corp la corp, trupele române suferind pierderi grele. Se ordonă retragerea  către grindul Stipoc şi Câşla. Până la ora 16.00 s-au putut salva  9 ofiţeri, 8 subofiţeri şi 144 de soldaţi. Pierderile  totale – morţi sau dispăruţi (înecaţi sau prizonieri) – au fost  potrivit comandorului (rtg)Nicolae Petrescu de 359 militari(30 sergenţi, 59 caporali, 270 soldaţi). [21]Conform comndorului(r)dr. Ioan Damaschin totalul pierderilor au fost de 468 militari(11 ofiţeri, 6 subofiţeri şi 451 trupă).[22]

Efectivele salvate s-au regrupat ulterior la Mila 23, apoi la 28 iunie 1941, la Tulcea şi de aici la Malcoci pentru refacere, unde vor rămâne până la 6 iulie 1941.[23]

 

D. Cauzele înfrângerii

Conducerea  unică, care pe timp de pace părea viabilă, nu a funcţionat corespunzător în ziua de 26 iunie 1941, când sovieticii,  simultan ,  au atacat naval şi aerian  Constanţa şi au  forţat a Dunărea, în zona Chilia Veche. Forţele din Deltă nu au mai putut fi sprijinite de aviaţie, iar transportul trupelor în sprijinul celor atacaţi nu s-a executat. Deasemena Batalionul 15 Infanterie Marină nu a beneficiat de sprijinul de artileri din partea Diviziei 10 Infanterie.

Înzestrarea necorespunzătoare cu mijloace antitanc  a unităţii  de infanterie marină a  făcut ca vedetele blindate sovietice să poată desfăşura acţiunile de luptă practic nestingherite.

Distrugerea legăturilor fir, în urma pregătirii de foc a artileriei sovietice, a îngreunat  conducerea subunităţilor batalionului în luptă, iar distrugerea bărcilor a limitat mobilitatea  acestora.

Greşelile comise în pregătirea şi conducerea luptei de către comandantul batalionului, încadrarea necorespunzătoare cu ofiţeri şi subofiţeri, calitatea necorespunzătoare a pregătirii cadrelor unităţii şi lipsa coeziunii între corpul de cadre şi trupă, sunt alte cauze ale dezastrului.

Neanihilarea elementelor de cercetare ale inamicului infiltrate în dispozituivul de apărare, care au fost sprijinite de unii locuitori lipoveni din zonă, a făcut ca bombardamentele executate de aviaţia şi artileria sovietică să fie deosebit de precise şi eficiente.[24]

 

  1. Eroii de la Chilia Veche

 

Parte din infanteriştii marini  morţi s-au dispăruţi  la 26 iunie 1944, pe timpul luptelor  de la Chilia Veche, conform documentelor existente  în Arhivele Naţionale Constanţa, Fondul IOVR, erau tineri din judeţul Constanţa:

–          Serg. Ciucă Gheorghe – plugar,născut în 1914, Independenţa, jud. Constanţa, Regimentul Artilerie Marină, căsătorit  cu Lucreţia, fără copii

–          Cap.Eftimie Gheorghe – plugar, născut în 1912, Olteni, jud. Constanţa, Batalionul 15 Infanterie Marină,căsătorit cu Aurica, tată a doi copii – Andrei şi Mircea

–          Frt. Gheorghe Nae – muncitor, născut în 1908, Constanţa, Batalionul 15 Infanterie Marină, căsătorit cu Zoiţa, tată a doi copii – Paul şi Anastasia

–          Sold. Barbălan Stan –  plugar,născut în 1920, Dărăbani, jud. Constanţa, Batalionul 15 Infanterie Marină, necăsătorit, avea în întreţinere pe mama sa – Floarea

–          Sold. Bălan Trandafir – plugar, născut în 1918, Bărăganu, jud. Constanţa, necăsătorit, avea în întreţinere pe mama sa – Dumitra

–          Sold. Băduca Florea – plugar, născut în 1908, Eforie , jud. Constanţa, Batalionul 15 Infanterie Marină,  căsătorit cu Elena, tată a unui copil – Ion

–          Sold. Cioran Gheorghe  – plugar, născut în 1908, Limanu, jud. Constanţa, Batalionul 15 Infanterie Marină,  căsătorit cu Elena, tată a 4 copii – Tudora, Constantin, Elisaveta, Ilie

–          Sold. Dinu Ilie – plugar, născut în 1914,Limanu, Batalionul 15 Infanterie Marină, necăsătorit, avea în întreţinere pe mama sa  – Tudora

–          Sold. Drăguşin Şt. Gheorghe –  croitor, născut în 1917, Constanţa, Batalionul 15 Infanterie Marină,  avea în întreţinere pe tatăl său – Ştefan

–          Sold. Ion Vasile – muncitor, născut în 1920, Constanţa, Batalionul 15 Infanterie Marină, necăsătorit, avea în întreţinere pe mama sa  – Ioan

–          Sold. Mihai Ion – plugar, născut în 1917, Dumbrăveni, jud. Constanţa, Batalionul 15 Infanterie Marină, căsătorit cu Ecaterina, fără copii

–          Sold. Roşu Gheorghe – plugar, născut în 1917, Plopeni, jud. Constanţa, Batalionul 15 Infanterie Marină,căsătorit cu Dobra, tatăl unui copil – Maria

Cu ocazia acestei confruntări militare un număr important de infanterişti marini au fost luaţi prizonieri. Printre aceştia se aflau şi următorii militari vrânceni, care au fost  internaţi în Lagărul Karaganda – URSS:

–          Sold. Popescu Gheorghe Ion, –  mitralior, n. 1915, Odobesti, jud.Putna, capturat în Chilia Veche – Tulcea, transferat in lagar 8-09-1941, decedat 11-07-1942;

–          Sold. Poslog Ion Tudorache – lunetist, n. 1914, Focsani, capturat în Chilia Veche,transferat in lagar 8-09-1941, decedat 7-06-1942;[25]
Col.(r) Remus MACOVEI

 

 

Asociațiile de proprietari somate să-și plătească apa. Vezi lista datornicilor

Hapurnea Ioan Dorian
-
0
Asociațiile de proprietari somate să-și plătească apa. Vezi lista datornicilor

Măsura cea mai eficientă pentru recuperarea debitelor de la abonaţii rău-platnici este debranşarea de la sistemul de alimentare cu apă potabilă. În urma primirii avizelor de debranșare, majoritatea datornicilor, în doar câteva zile, îşi achită cea mai mare parte a restanţelor. În aceste condiţii, săptămânal sunt avizaţi sute de abonaţi cu restanţe, indiferent de statutul juridic al acestora.

Pentru perioada  30 septembrie – 03 octombrie 2014, 28 asociaţii de proprietari din Năvodari, Mihail Kogălniceanu și Constanța sunt avizate pentru debranşare din cauza datoriilor de peste 161.000  lei către S.C. RAJA S.A. Datornicii pot rămâne fără apă potabilă dacă în termen de cinci zile de la avizare nu şi-au achitat restanţele. Pentru a evita debranșarea, proprietarii de apartamente din cadrul asociațiilor avizate pot încheia convențiile de facturare individuală.

Năvodari:

ASOCIATIA STRADA DEBIT PRESEDINTE ADMINISTRATOR
A.P. 33 EST MEDUZEI 3.719,34 PETRE FLORIN BALTOI TAMARA
A.P. LEGMAS CRANGASU MIDIEI 2.607,65 ALBINA IOAN BALTOI TAMARA
A.P. PECO ALBINELOR, nr. 17 17.415,29 MAGUREANU MARCEL BALTOI TAMARA
A.P.”CRIZANTEMA” CRIZANTEMELOR 2.700   BELI JULIETA
A.P. 3 SUD RINDUNELELOR, nr.14 3.000 GEAMAN VASILE CLIM ALINA
A.P. 25 EST BROTACEI, nr.3 5.062,61 NICULA LILI DASCALASU MARIA
A.P. 12 MIDIA MIDIEI, nr.10 3.277,92 CAPITANU AUGUSTIN GHEORGHE GETA
A.P. CABANA M1 M2 CABANEI, nr.4 2.518,56 MAGUREANU VERONICA GHEORGHE GETA
A.P. BL.C4.NATO CABANEI, nr.5 3.019,22 DIACONU ANICA GONACIU PETRICA
A.P. CULTURII C1 CULTURII, nr.5 3.308,61 STANESCU IULIANA ION RADA
A.P. P7-P10 PESCARUSULUI 2.776,59 MACAGIU MARIAN IORDACHE LIVIA
A.P. BL.RA1 RINDUNELELOR, nr.17 5.491,52 CHIRIAC STELICA MERES FLORENTINA
A.P. VULTURUL OGORULUI 3.832,97 MITARU ILIE NICOLAE GEORGETA
A.P. 12 EST MEDUZEI 3.487,16 DUMITRASCU C-TIN OMOCEA MARIA
A.P. 15 EST MEDUZEI 36.993,4 POSTEA GHEORGHE OMOCEA MARIA
A.P. 30 EST DELFINULUI, nr.6 2.846,97 TALPAC STELIAN PATRASCU IOANA
A.P. 21 EST MEDUZEI 3.617,99   PETRE GHEORGHE
A.P. F1 FRUNZELOR 2.977,8 CERCEL LAURENTIU SIRGHIE SILVIU
A.P. 13 EST MEDUZEI 18.570,83 MARLANEANU DUMITRU VASILE ANI

Mihail Kogălniceanu

 A.P. 5 T VLADIMIRESCU 1.554,83 PANDURU GABRIEL COSTEA FLORENTINA
A.P. 11 T VLADIMIRESCU 1.801,91 AFTENE DAN PIRLOG VIOREL
A.P. 3 T.VLADIMIRESCU 1.096,94 JANDU GHEORGHE TITEICA DOCHIA
A.P. 10 T VLADIMIRESCU 2.440,42 SIDORIUC SANDA TITEICA DOCHIA

 

Constanța

 A.P. 245 UNIRII, nr.70 17849.89 MARACINE ION BUCURESTEANU E.
A.P. BL.AV2 ANDA AUREL VLAICU, nr.99 2000.00 VLASCEANU VASILE  
A.P. BL.N1 ION URSU, nr.48 3900.00    
A.P. 145 ALEEA EGRETEI, nr.8 1800.00 PRESCORITA MARIA RADU VASILICA
A.P. 799 SOVEJA, nr.47 1824.85 DOBRE COSTEA PANAIT GHEORGHE

Poliția a intrat pe geam, hoțul fugise de mult

Hapurnea Ioan Dorian
-
0
Poliția a intrat pe geam, hoțul fugise de mult

Imagini amuzante sâmbătă, atunci când Poliția a fost chemată să prindă un hoț rămas blocat în apartamentul pe care își propusese să-l jefuiască, pe bulevardul Lăpușneanu, în zona Universității Andrei Șaguna. Proprietarul, sosit acasă, a descoperit că nu poate intra în propria locuință, ușa fiind blocată pe interior. Descoperind că geamul era deschis, acesta a bănuit că hoțul s-ar afla încă înăuntru și a chemat Poliția în ajutor. Inspectorii, sosiți la fața locului, au chemat la rândul lor un echipaj ISU, pentru că aveau nevoie de o scară ca să ajungă la geamul imobilului situat la primul etaj. Întreaga desfășurare de forțe s-a dovedit într-un final inutilă, hoții fiind plecați de mult. Vecinii povestesc că au văzut doi indivizi urcând pe geam și unul păzind zona, însă nu au surprins și momentul în care indivizii au plecat. Cercetările continuă iar până la finalizarea lor, vă puteți delecta cu imaginile video ale operațiunii.

Piroman, identificat la Murfatlar

Hapurnea Ioan Dorian
-
0
Piroman, identificat la Murfatlar

Urmarea a distrugerii prin incendiere a unei culturi de porumb, aflate în curtea unei locuinţe din oraş Murfatlar, faptă comisă la data de 20.09.2014, de către persoane necunoscute, vă informăm că, în urma cercetărilor efectuate, poliţiştii din localitate l-au identificat pe P. C., de 34 ani, din localitate, bănuit de comiterea faptei.  Acesta a fost reţinut pentru 24 ore pe bază de ordonanţă, urmând ca în data de 26.09.2014 să fie prezentat instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă.

Hoții au dat atacul la un service de pe Brătianu

Hapurnea Ioan Dorian
-
0
Hoții au dat atacul la un service de pe Brătianu

La data de 25.09.2014, ora 01.00, patrula mixtă de siguranţă publică formată din poliţişti ai Secţiei 3 şi un jandarm, au depistat pebulevardul I.C. Brătianu un bărbat care transporta mai multe bagaje voluminoase.  Acesta a fost identificat în persoana lui Ş. D., de 47 ani, din mun Medgidia  care avea asupra sa mai mulţi saci din rafie ce conţineau subansamble auto ( bloc motor,doua pompe de injectie,o planetara,macara usa, etc) sustrase dintr-o maşină ce se afla parcată incinta unui service auto situat pe b-dul I.C. Brătianu. Bunurile sustrase au fost recuperate şi predate reprezentantului societăţii păgubite. S-a întocmit dosar penal pentru comiterea infracţiunii de furt calificat.

Gigi Chiru oferă tinerilor PDL-iști o excursie la Bruxelles

Hapurnea Ioan Dorian
-
0
Gigi Chiru oferă tinerilor PDL-iști o excursie la Bruxelles
Senatorul Christian Gigi Chiru, preşedintele organizaţiei judeţene Constanţa a Partidului Democrat Liberal şi co-preşedintele ACL Constanţa a lansat o provocare tinerilor din partid.
Parlamentarul a lansat un concurs care are ca premiu o excursie de trei zile la Bruxelles, la parlamentul European, în perioada 3-5 decembrie a.c.
Pentru a câştiga, tinerii din PDL trebuie să scrie un eseu cu tema „România mea, România de mâine”, în care să spună viitorului preşedinte al României ce soluţii au pentru o Românie mai bună, România viitorului, România, aşa cum o doresc pentru ei şi pentru copiii lor.
„I-am provocat pe tinerii din PDL să le arate celor care vor conduce ţara din noiembrie încolo, iar eu am încredere că la Cotroceni va ajunge dl Klaus Iohannis, candidatul ACL, că tinerii României nu sunt lipsiţi de idei, că au iniţiativă şi că reprezintă cu adevărat viitorul acestei ţări, dar şi adversari de temut la următoarele alegeri. Să demonstreze că ştiu cum vor să fie România, că au soluţii pentru o Românie mai bună, o Românie europeană”, a declarat senatorul Christian Gigi Chiru.
Eseurile, care trebuie sunt aşteptate până pe 29 septembrie a.c. la ora 17.00, trebuie să atingă următoarele subiecte: soluţii pentru o Românie mai bună; cum ar arată România de mâine prin ochii tinerilor; problemele pe care România le are şi pe care viitorul preşedinte ar trebui să le rezolve în cel mai scurt timp.
„Mai mult decât atât, lansez această provocare tuturor tinerilor Constanţei. Aştept eseurile oricărui tânăr constănţean, afiliat sau neafiliat politic, pe adresa de email concurs.bruxelles@gmail.com. Arătați că tinerii Constanţei sunt creativi, că au  idei şi iniţiativă şi că reprezintă cu adevărat viitorul acestei ţări. Demonstraţi că ştiţi cum vreţi să fie România, că aveţi soluţii pentru o Românie mai bună, o Românie europeană. Mai mult decât atât, vom trimite lucrările voastre viitorului preşedinte al ţării, în prima zi de mandat. Fiţi responsabili pentru viitorul vostru, pentru viitorul României!”, a mai spus Senatorul Christian Gigi Chiru, preşedintele organizaţiei judeţene Constanţa a Partidului Democrat Liberal şi co-preşedintele ACL Constanţa.
Lucrările trebuie să aibă maximum două pagini format A4, Times New Roman 14 (maximum 1000 de cuvinte).

Nicușor Constantinescu, interviu pentru RTV. ”Băsescu vrea să ne extermine”

Hapurnea Ioan Dorian
-
0
Nicușor Constantinescu, interviu pentru RTV. ”Băsescu vrea să ne extermine”

Președintele suspendat al CJC a acordat un interviu în exclusivitate pentru postul de televiziune România TV. Acesta susține că în continuare se luptă cu o infecție survenită după intervenția chirurgicală pe care a suferit-o în luna aprilie. Alături de Nicușor Constantinescu, în imagini, apare și medicul Șerban Cociobă, despre care presa a dezvăluit că are antecedente penale pentru abuzuri grave în meseria pe care o practică.

Autoturisme cu documente false descoperite în P.T.F. Negru Voda

Hapurnea Ioan Dorian
-
0
Autoturisme cu documente false descoperite în P.T.F. Negru Voda

Politistii de frontiera din cadrul Garzii de Coasta au identificat în P.T.F. Negru Voda doua autoturisme înmatriculate în R. Bulgaria, pe care doi cetateni români încercau sa le scoata din tara folosind documente false.

În data de 24.09.2014 politistii de frontiera din cadrul P.T.F. Negru Voda au identificat doi cetateni români care încercau sa scoata din tara autoturisme înmatriculate în R. Bulgaria, pentru care au prezentat la controlul de frontiera documente false.

Primul caz a fost înregistrat în jurul orei 09.30, atunci când B. CATALIN, în vârsta de 36 ani, s-a prezentat pentru efectuarea formalitatilor de frontiera la volanul unui autoturism marca Fiat Punto.
În urma verificarilor a rezultat faptul ca certificatul de inspectie tehnica periodica prezinta indicii de falsificare.

A doua constatare a politistilor de frontiera a avut loc în jurul orei 11.00 în cazul lui V. ROBERT – STEFAN, în vârsta de 24 ani, care conducea un autoturism marca Volkswagen Golf, pentru care a prezentat un certificat de înmatriculare falsificat.

Cei doi conducatori auto, domiciliati în judetul Constanta, au declarat ca au achizitionat autoturismele fara a cunoaste faptul ca respectivele documente sunt false.
În ambele cazuri politistii de frontiera au întocmit lucrari penale sub aspectul savârsirii infractiunilor de „fals material în înscrisuri oficiale” si „uz de fals”, fapte prevazute si sanctionate de art. 320, respectiv art. 323 din Codul Penal.

Cine îl susţine pe Ponta: Beligan, cunoştinţa securistului-torţionar Sepeanu

Adrian Carlescu
-
0
Cine îl susţine pe Ponta: Beligan, cunoştinţa securistului-torţionar Sepeanu

Susţinerea acordată de Radu Beligan prezidenţiabilului Victor Ponta continuă să suscite puncte de vedere pe Internet. „Îl susţin pe Victor Ponta, pentru că ţara asta are nevoie de un Preşedinte tânăr şi energic! Cred în tineri, doamnelor şi domnilor! Tinerii sunt capitalul nostru cel mai de preţ. Trebuie să ne folosim de acest capital, de la nivelul cel mai de jos şi până la vârf! Dixi et salvavi animam meam.” – a spus Beligan, la lansarea candidaturii lui Victor Ponta la preşedinţie, citat de presa naţională. Mesajul de susţinere al lui Beligan a împărţit deja opinia publică în două tabere: cei care au criticat gestul, în frunte cu Andrei Pleşu, şi cei care pretind că nimeni nu are dreptul să se atingă de acest simbol naţional care este emeritul actor. O întrebare retorică se insinuează la rădăcina tuturor criticilor: cum poate un om de cultură atât de valoros precum Beligan să fie prietenul plagiatorului Ponta? În orizontul acestei posibilităţi au fost arătate/amintite articolele elogioase ale actorului la adresa lui Nicolae Ceauşescu. Iar logica e simplă: dacă a putut să-i aducă osanale dictatorului, de ce s-ar înfrâna să-l sprijine şi să-l laude pe nevinovatul plagiator?

Tudor-SepeanuPrin anii 50, celebrul actor a acceptat cunoştinţa unui personaj mult mai sinistru, deşi mult mai puţin cunoscut, decât dictatorul Ceauşescu. Se numea Tudor Sepeanu, era fiul avocatului Bernard Iosefsohn şi absolvise, potrivit tradiţiei de familie, facultatea de drept a Universităţii din Bucureşti. După 23 august 1944, Sepeanu se înrolase în Fromaţiunile de Luptă Patriotice conduse de spionul sovietic Emil Bodnăraş, iar după dezarmarea acestei grupări paramilitare fusese inclus în Grupele Speciale ale PCR-ului, fiind trimis la Sibiu să-l spioneze pe bătrânul democrat Iuliu Maniu, care îşi trata, într-un sanatoriu, problemele de sănătate. După 6 martie 1946 (data instaurării primului guvern condus de dr. Petru Groza), a fost cooptat în Corpul Detectivilor din Poliţia Capitalei alături de personaje precum Alexandru Nicolschi, Mişu Dulgheru, Ştefan Mladin sau Marin Jianu. La 8 noiembrie 1947, participase, ca instigator, la baia de sânge din Piaţa Palatului Regal, regizată de comunişti cu ocazia ultimului miting al democraţilor dinaintea instaurării, pentru ani grei, a dictaturii. În 1948 a devenit primul director al Securităţii Capitalei, sub bagheta sa fiind ridicaţi din casele lor, de pe stradă, din biblioteci şi cinematografe mii de oameni bănuiţi că ar fi duşmanii regimului. Aşa cum singur avea să recunoască, Sepeanu îi bătea cu mâna sa pe „bandiţi”, până le sărea sângele pe pereţi. Era atât de sinistru şi de temut, încât i se dusese faima de „măcelar”. În puţinele fotografii care i s-au păstrat, îi licărea în ochi un sâmbure de nebunie.

După 1950, Sepeanu a fost trimis la Direcţia Generală a Penitenciarelor să organizeze aşa-numita Direcţie de Inspecţie şi Control, un soi de securitate a închisorilor care racola turnători din rândul deţinuţilor politici şi coordona o reţea de deţinuţi-torţionari folosiţi în diabolicul experiment al reeducării prin atrocităţi. „Bandiţii” erau obligaţi, în cadrul reeducării, să-şi îngurgiteze propriile excremenete, li se urina în gură, li se smulgeau unghiile şi părul, erau bătuţi în mod sălbatic, până la leşin. Când „needucaţii” mureau – şi mureau pe capete – Sepeanu recurgea la citatul său favorit din Biblie: „morţii cu morţii, viii cu viii!”. „Le vom da un cutremur de nouă grade” – aşa îşi califica Sepeanu linia de acţiune. Experimentul reeducării, testat la Piteşti, a fost mai apoi exportat în lagărele de muncă forţată de la Canalul Morţii (în principal la Columbia – Cernavodă şi Valea Neagră – Peninsula), Sepeanu personal coordonând instaurarea şefilor Birourilor de Inspecţie şi Control la misiune. După 1952, când ministru de interne a ajuns CFR-istul Pavel Ştefan, torţionarii de la Canal şi din închisorile clasice au fost traşi pe linie moartă. Sepeanu a fost arestat şi supus unor interogatorii de către foştii săi colegi. Într-un astfel de interogatatoriu, la care a fost supus pe 13 martie 1954, la Securitatea Ploieşti, sângerosul călău mărturisea faptul că a întreţinut legături de amiciţie cu mai multe personalităţi din lumea cultural-artistică a capitalei.

„Pe numiţii Ninetta Gusty şi Radu Beligan i-am cunoscut (…) în vara anului 1950 la Mangalia. Fiind oameni foarte sociabili, am râs şi am glumit în societatea celor mai sus arătaţi. Nu am discutat decât (…) artă şi literatură şi mai ales teatru. Nu i-am mai văzut din iarna anului 1951-1952 – când am fost invitaţi împreună în casa lui Sică Alexandrescu. (…) Pe Sică Alexandrescu l-am cunoscut tot la Mangalia în 1950, prin Petre Iosif şi N. Atanasiu. El este regizor emerit al RPR şi decorat cu Ordinul Muncii cl. I. Are o casă în care locuieşte. Nu face politică. Am fost invitat la el acasă cu soţia mea în iarna anului 1951-2, când au mai fost şi N. Atanasiu cu soţia, Petre Iosif cu soţia şi Radu Beligan. Nu am discutat cu el decât lucruri în legătură cu meseria sa şi cu viaţa teatrală. Nu l-am mai văzut din iarna anului 1952, când am fost la teatrul IL Caragiale şi l-am întâlnit acolo. Acestea sunt împrejurările în care i-am cunoscut pe artiştii mai sus numiţi.”. (ANIC, fond CC al PCR, secţia Administrativ-Politică, dosar 33/1953, ff. 104 şi verso)

După cum se poate observa, raporturile sociale ale lui Sepeanu cu artiştii au durat în intervalul 1950-1952, exact acelaşi în care sinistrul călău umplea de oroare şi de cadavre puşcăriile patriei.

Sepeanu-inter-1Sepeanu-inter-2

 

Șicanare în trafic urmată de înjunghiere

Hapurnea Ioan Dorian
-
0
Șicanare în trafic urmată de înjunghiere

Astăzi, 24 septembrie a.c., ora 10.20, polițiștii din cadrul Poliției oraș Năvodari au fost sesizați prin 112 cu privire la agresarea unui bărbat la intersecția străzilor Tașaul cu Nuferilor din localitate.

Intervenind prompt, polițiștii l-au depistat și imobilizat pe A.M., de 35 ani, din localitate, din primele cercetări stabilindu-se că acesta, în urma unei șicanări în trafic cu șoferul unui alt autoturism, șicanare urmată de o tamponare,  folosind un obiect tăietor înțepător l-a înjunghiat pe acesta din urmă.

Agresorul a fost condus la sediul Poliției pentru cercetări, totodată fiind depistați și ceilalți doi bărbați care-l însoțeau pe agresor.

Victima a fost transportată la SCJU Constanța în vederea acordării de îngrijiri medicale de specialitate și examinării de către medicul legist.

Cercetările sunt continuate de către polițiști urmând a fi dispuse măsuri legale în consecință.

Cetăţeni români şi coreeni, reţinuţi pentru evaziune şi spălare de bani, într-un dosar cu prejudiciul de peste 2,2 milioane euro

Hapurnea Ioan Dorian
-
0
Cetăţeni români şi coreeni, reţinuţi pentru evaziune şi spălare de bani, într-un dosar cu prejudiciul de peste 2,2 milioane euro

Ofiţeri specializaţi ai Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, în colaborare cu poliţişti de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, cu sprijinul de specialitate al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, au finalizat cercetările într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, în care sunt inculpate 32 de persoane juridice şi fizice care au prejudiciat statul roman cu peste 2,2 milioane de euro.

În cursul zilei de ieri, 23.09.2014, în judeţul Constanţa, au fost puse în aplicare mai multe mandate de aducere şi, în urma audierilor, pe numele a 10 persoane, cetăţeni români şi coreeni, au fost emise ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore, urmând ca în cursul zilei de astăzi cei în cauză să fie prezentaţi instanţei, cu propunere de arestare preventivă.

Din cercetările efectuate de poliţiştii de frontieră, sub coordonarea procurorului de caz, a rezultat că mai mulţi cetăţeni români şi coreeni au înfiinţat firme „fantomă” prin care subcontractau lucrări de construcţii nave şi, ulterior, prin emiterea unor documente fictive, au prejudiciat bugetul statului cu peste 9,5 milioane lei, prin eludarea legislaţiei fiscale.

Cercetările continuă în vederea depistării tuturor persoanelor implicate şi stabilirii întregii activităţi infracţionale.

RAJA a activat Comandamentul pentru Situații de Urgență

Hapurnea Ioan Dorian
-
0
RAJA a activat Comandamentul pentru Situații de Urgență

În urma atenționărilor meteorologice de ploi, ce pot depăși local 20 – 25 l/mp și izolat 30 – 40 l/mp, pentru buna funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare şi pentru a interveni cu promptitudine în rezolvarea problemelor ce pot apărea, la nivelul S.C. RAJA S.A. s-a activat Comandamentul pentru situaţii de urgenţă, începând de astăzi, 23 septembrie 2014, ora 09,00 și până mâine, 24 septembrie ora 08,00. Pentru asigurarea funcţionării sistemelor operate, la nivelul comandamentului au fost constituite echipe de intervenţie dotate cu toate utilajele necesare, echipe ce vor asigura permanenţa în toată aceată perioadă.

Reprezentanții RAJA: ”Asigurăm toţi abonaţii societăţii că RAJA Constanţa va depune toate eforturile pentru asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare la parametrii optimi. Singurele probleme care pot apărea în funcţionarea sistemului de distribuţie apă sunt cele legate de lipsa energiei electrice (cabluri şi fire de înaltă tensiune smulse de vânt). În aceste condiţii, rugăm toţi abonaţii să dea dovadă de înţelegere, pentru că RAJA Constanţa va face tot ce este necesar pentru reluarea alimentării cu apă imediat ce sunt rezolvate problemele apărute în furnizarea energiei.

Totodată, facem un apel către toţi abonaţii care înregistrează probleme la sistemul de alimentare cu apă potabilă şi canalizare, pentru remedierea acestor situaţii într-un timp cât mai scurt, să sesizeze toate avariile apărute la dispeceratul societăţii, la numărul de telefon: 0241.66.44.44. ”

Primarul Valentin Vrabie, scrisoare către Ponta: ”Ați pus pe fugă investitorii și ați generat moartea clinică a județului”

Hapurnea Ioan Dorian
-
2
Primarul Valentin Vrabie, scrisoare către Ponta: ”Ați pus pe fugă investitorii și ați generat moartea clinică a județului”

Primarul comunei Peștera, Valentin Vrabie, a dezvăluit în cadrul unei conferințe de presă, faptul că a trimis o scrisoare deschisă actualului prim-ministru, Victor Ponta, prin care îi cere să corecteze derapajele, inconstanțele și incoerențele legislative din domeniul energiei eoliene. Valentin Vrabie a arătat că prin noile reglementări legale ale guvernului Ponta, investitorii sunt îndepărtați, județul Constanța fiind astfel privat de peste 50.000 de locuri de muncă dar și de un parc de eoliene de peste 2000 de turbine, care ar aduce beneficii financiare pentru întreaga Dobroge. Ca un simplu exemplu, în acest moment, comuna Peștera reușește să se autofinanțeze datorită celor 30 de turbine existente pe terenurile proprii, dar, dacă reglementările legale ar fi permisive investitorilor, numărul eolienelor ar putea crește de peste 10 ori. Redăm în întregime scrisoarea trimisă de primarul din Peștera premierului:

Stimate domnule Prim-ministru Victor-Viorel Ponta,
Subsemnatul Valentin Vrabie, în calitate de primar independent al comunei Peştera, judeţul Constanţa, doresc să vă atrag atenţia pe această cale, asupra derapajelor, inconstanţelor şi incoerenţelor legislative existente în domeniul energiei eoliene, pe care dumneavoastră împreună cu miniştrii de resort le-aţi susţinut intens şi le-aţi încurajat. Aş dori să subliniez, domnule Prim-ministru, că resimt şi eu alaturi de ceilalţi colegi, indiferent de culoarea politică a acestora, lipsa unui sprijin real din partea Guvernului. În condiţiile în care de la puterea centrală nu ni s-a acordat nici atenţie şi nici mijloace financiare, comunele din Dobrogea au fost vitregite inclusiv de singurele oportunităţi avute pentru o dezvoltare durabilă: investiţiile în domeniul eolian. 
Guvernul dumneavoastră a găsit o singură soluţie la problemele economice şi sociale ale comunelor dobrogene, acolo unde din anul 2007 industria eoliană începuse să se dezvolte: punerea pe fugă a investitorilor, care din păcate a generat intrarea în moarte clinică a întregului judeţ.
Referindu-mă strict la parcul eolian dezvoltat pe teritoriul comunei Peştera, de societatea SC Renovaţio Power SRL, cu 30 turbine eoliene şi o capacitate de 90 MW, beneficiile unei astfel de investiţii care înseamnă aproximativ 1.570.000 euro/MW instalat, adică circa 141 milioane euro se regăsesc în:
– veniturile directe provenite din: certificate de urbanism, autorizaţii de constructie, impozite şi taxe locale; aceste venituri evident că sunt utilizate pentru susţinerea diferitelor proiecte din sănătate, învăţământ, infrastructură locală şi multe altele atât de necesare într-o comunitate;
– crearea locurilor de muncă pe toată durata existenţei parcului eolian, forţa de muncă necesară pentru lucrări de drumuri, lucrări de construcţii, transporturi, pază, mentenanţă, etc;
– dezvoltarea infrastructurii rutiere în zona de implementare a proiectului; au fost modernizaţi peste 35 km de drumuri extravilane;
– creşterea productivităţii în domeniul agricol datorită dezvoltării infrastructurii rutiere;
– creşterea valorii terenurilor în zona vizată şi implicit 
– CREŞTEREA NIVELULUI DE TRAI AL COMUNITĂŢII LOCALE.
În urma unui calcul simplu, pe care îl regăsiţi detaliat in Anexa I, însumând TVA-ul plătit pentru cantitatea de energie produsă, preţul total al certificatelor verzi, costurile totale pentru taxa de stâlp, impozitele pe profit şi pe salarii, se ajunge la un total de aproximativ 3.500.000 euro/an, bani care intră în bugetul de stat, în condiţiile în care statul nu a mişcat nici un deget şi nu a investit nimic pentru ca această capacitate de producţie să intre în funcţiune.
La nivelul comunei Peştera, din fondurile adunate în bugetul local ca urmare a dezvoltării acestui parc eolian am reuşit să realizăm numeroase investiţii necesare comunităţii locale: construcţia unei şcoli ultramoderne în care învaţă peste 350 de elevi, reabilitarea cabinetului medical din comună, reabilitarea a două biserici, construcţia unei geamii noi, piertuirea a 10 km de drumuri comunale, alimentarea cu apă a satului Ivrimezu Mic, reabilitarea sistemului de iluminat în toate satele, construcţia unui parc central cu locuri de joacă pentru recreere. 
Având în vedere că societăţi precum SC Sabloal Energie Eoliană SRL sau SC Eolian Medgidia Peştera SRL, care erau în faze avansate de dezvoltare a unor capacităţi noi de producere a energiei eoliene şi-au amânat toate aceste investiţii, bugetul comunei noastre a fost vitregit de aproximativ 250 milioane euro, bani care ar fi necesari pentru continuarea tuturor proiectelor începute încă din primul meu mandat.
Din fericire pentru noi, zona Dobrogei îndeplineşte trei condiţii esenţiale pentru producţia eficientă de energie eoliană, pe care doar în Scoţia le mai regăsim: vântul constant, terenul plat şi densitatea scăzută a populaţiei. În pofida restricţionării sistemului de subvenţionare cu certificate verzi, încă există investiţii în stadiul de proiect în numeroase zone precum: Independența, Chirnogeni, Deleni, Ciocârlia, Târgușor, Hârşova, Medgidia, Dobromir sau Crucea. Cu o populaţie de circa 684.000 de locuitori, judeţul Constanţa a reuşit să atragă în ultimii ani investiţii în domeniul energetic de peste doua miliarde de euro. În cazul în care România şi-ar fi respectat angajamentele asumate în ceea ce priveşte schema ajutorului de stat, judeţul de la Marea Neagră s-ar fi bucurat cu siguranţă de un interes şi mai crescut al investitorilor din acest domeniu. Aceste investiţii ar fi depăşit astăzi 10 miliarde de euro la nivel de judeţ iar administraţiile publice locale ar fi căpătat independenţa financiară care le-ar fi permis o dezvoltare rapidă în acord cu nevoile locale. Chiar dacă încă mai trecem printr-o perioadă de criză, gura de oxigen provenită de la aceste investiţii ar fi salvatoare şi un întreg mecanism economic ar funcţiona din nou. O parte din aceşti bani ar circula în piaţă în diverse domenii precum transporturi, construcţii, intermedieri, pază, contractare forţă de muncă, etc. Mai mult, noi locuitorii judeţului am beneficia de modernizarea câtorva sute de kilometri de drumuri fără a fi implicat financiar în vreun fel bugetul Consiliului Judeţean. 
În cuprinsul Programului de Guvernare existent şi pe site-ul instituţiei pe care dumneavoastră o reprezentaţi, se afirmă că: „în viziunea Guvernului României sectorul energetic trebuie să joace un rol esenţial în dezvoltarea economică şi socială a României. Politica energetică se axează pe dezvoltarea infrastructurii şi competitivitate şi constituie substanţa unui nou proiect economic naţional. De asemenea, Guvernul pune accent pe respectarea angajamentelor privind reformele structurale din sectorul energetic convenite cu creditorii internaționali.” Şi dumneavoastră personal aţi susţinut în nenumărate rânduri că printre obiectivele principale ale Guvernului se numără obţinerea independenţei energetice a României, atragerea şi stimularea investitorilor străini, protecţia consumatorilor de energie dar şi crearea unor noi locuri de muncă. Inclusiv în campania electorală pentru alegerile europarlamentare din anul 2012 alianţa USL prezenta România ca fiind un pol energetic regional şi promitea în capitolul dedicat acestui domeniu facilităţi şi beneficii pentru investitori, care doar câteva luni mai târziu au fost complet uitate. Promisiunea mincinoasă 43: „PROMOVĂM INVESTIŢIILE PENTRU CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE PRODUCŢIE A ENERGIEI ELECTRICE necesare pentru securitatea energetică a ţării”, promisiunea mincinoasă 49: „PERFECŢIONĂM PIAŢA DE CERTIFICATE VERZI, în vederea atragerii capitalului privat în investiţiile din domeniul surselor regenerabile, promisiunea mincinoasă 56: „Implementăm SCHEME DE SUSŢINERE PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI VERZI, prin accelerarea atragerii de fonduri europene”. 
Din rațiuni profesionale am urmărit îndeaproape măsura în care Cabinetul dumneavoastră a acționat în vederea atingerii acestor strategii. Din nefericire, nu am identificat care au fost demersurile concrete întreprinse de către Guvernul României, în situația în care acestea chiar au existat. Realitatea demonstrează însă că prin măsuri legislative abuzive şi incoerente aţi sufocat mediul de afaceri din domeniul eolian iar stabilizarea cadrului legislativ, administrativ și fiscal dar şi respectarea de către autorități a pachetului de măsuri legislative adoptate nu mai reprezintă decât nişte deziderate. Guvernul Ponta se joacă de-a alba neagra cu schemele de ajutor de stat, lovind în final tot în buzunarul nostru, al cetăţenilor de rând. Toate aceste măsuri, aruncate de-a valma într-o legislaţie haotică, au zdruncinat serios industria noastră de producţie a energiei curate, care cel mai probabil va riposta şi în instanţă.

Astfel, prin modificări succesive ale Legii nr. 220/2008 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie,- prin OUG 57/2013 şi HG 994/2013 – aţi modificat retroactiv şi brutal schema de susţinere a energiei regenerabile în România şi aţi stopat în acelaşi timp investiţiile în acest domeniu, probabil cu scopul de a proteja cu îndârjire NIMICUL care ne rămâne după retragerea investitorilor străini. Potrivit site-urilor de specialitate, după aplicarea prevederilor OUG 57/2013, producătorii de energie eoliană înregistrează costuri de peste 100 euro pe MWh, în timp ce veniturile lor ajung la 30 euro pe MWh.
Şi pentru că nu era suficient răul produs, în data de 17 martie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 23/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Aceasta dă încă o lovitură sectorului energiei eoliene stabilind printre altele şi cota de piaţă pentru certificatele verzi la nivelul de 11,1% din consumul final brut de energie electrică deşi în 2014, cota de certificate verzi ar fi trebui să crească la 15%, această măsură avantajând cel mai mult marii consumatori.
Pe scurt, noile reguli de tranzacţionare a energiei electrice au condus la blocarea unuia dintre puţinele sectoare ale economiei româneşti aflate în plină expansiune, efectele modificărilor legislative succesive începând să fie pe deplin resimţite. Multe companii internaţionale şi-au lichidat afacerile şi au decis retragerea definitivă de pe piaţa românească.
Aţi reuşit să aruncaţi în aer singurul sector al economiei care chiar funcţiona. Ar fi trebuit să luaţi în seamă faptul că singura industrie din România care este pe primul loc în lume din punctul de vedere al modernităţii este industria eoliană, pentru că toate echipamentele aduse sunt de ultimă generaţie. Pagubele produse prin neglijenţa Guvernului atât pentru administraţiile publice locale cât şi pentru bugetul de stat sunt de ordinul miliardelor de euro şi din păcate nu văd alte surse din care le-am putea acoperi. Toate acestea au condus spre cea mai neagră veste pentru România: economia a intrat în recesiune, după ce două trimestre consecutive (Trimestrul 1 si Trimestrul 2 din 2014) au înregistrat contracţie economică. 
Din păcate interesele obscure au dus războiul politic pe culmile înalte ale eolienelor, reuşind să pună gaz pe foc într-un domeniu în care oricum toţi actorii se războiesc între ei, de mai bine de un an de zile. Deşi producătorii de energie eoliană au solicitat Guvernului României să ia în considerare recomandările Comisiei Europene privind neretroactivitatea măsurilor introduse şi adoptarea acestor măsuri într-un mod transparent şi predictibil, care să dovedească angajamentul Guvernului față de investitori şi consumatori, demersurile acestora au rămas fără ecou. Inclusiv Comisia Europeană în cadrul “Ghidului pentru bune practici în domeniul energiei” atrage atenţia că “schimbările retroactive la schemele de suport vor scădea încrederea investitorului şi vor reduce investiţiile în acest sector”.
Însă marea miză este de fapt în strânsă legătură cu schema de ajutor de stat pentru marii consumatori industriali de energie, schemă care presupune reducerea cu pana la 85% a numărului de certificate verzi pe care aceştia erau obligaţi să le achiziţioneze. Marii consumatori de energie, precum ArcelorMittal şi Alro Slatina, au făcut de mai multă vreme presiuni pentru scutirea lor de la plata certificatelor verzi. Guvernul condus de dumneavoastră a cedat într-un final acestor presiuni şi s-a gândit să le acorde un astfel de ajutor de stat estimat la aproximativ 750 milioane de euro, astfel că de la 1 octombrie 2014, conform HG 495/2014 şi HG 620/2014 acesta va începe să-şi producă efectele pentru o perioadă de zece ani. În total, vor fi ajutaţi cam 300 de mari consumatori. Ceilalţi, milioane de consumatori casnici dar şi firmele mai mici, vor suporta, într-o formă sau alta, subvenţiile către cei mari. Nu-mi este clar însă cum va fi suportată această sumă: de la bugetul de stat sau prin distribuirea certificatelor verzi pe care ar fi trebuit sa le plătească marii consumatori către micii consumatori şi populaţie. Şi chiar nu pot înţelege de ce pentru marile investiţii in domeniul eolian care ar fi adus cu siguranţă beneficii certe şi vizibile nu se găsesc fonduri pentru subvenţionare însă pentru un grup restrâns de interese din domeniul industriei prelucrătoare se găsesc. De ce noi cetăţenii de rând trebuie să susţinem marii consumatori?!
În prag de alegeri prezidenţiale, generozitatea partidului de guvernământ vizează şi administraţiile publice loale. Astfel, sarabanda pomenilor electorale continuă cu taxa pe construcţii speciale. Aceasta ar putea fi redusă de la 1,5 la 1% şi toate veniturile încasate din acest impozit ar putea intra în bugetul autorităţilor publice locale. Dar abia din anul 2015! Nu aş vrea să văd însă cum după stingerea jarului electoral, calul alb al promisiunilor virtuale din campania electorală se va metamorfoza în aceiaşi mârţoagă care în prezent abia mai suflă.

Îmi exprim, încă o dată, consternarea faţă de politica energetică defectuoasă promovată atât de Guvernul dumneavoastră cât şi de fostul ministru al energiei domnul Constantin Niţă. Nu vreau să cred că am în faţă un Guvern care funcţionează şi care emite pe banda rulantă hotărâri şi ordonanţe la presiunea şi şantajul unor grupuri de interese. În acelaşi timp consider că pentru a avea un sistem energetic performant este nevoie de cel puțin două lucruri: o stabilitate a legislației și o finanțare corespunzătoare a acestuia. Modificările continue în legislaţie au devenit pentru Romania un impediment în calea investiţiilor străine din piaţa de energie regenerabilă.

În situația în care paragrafele citate anterior din Programul de Guvernare nu sunt simple perdele de fum şi Cabinetul dumneavoastră chiar înțelege că energia reprezintă sângele economiei, vă solicit imperativ intervenţia, pentru a defini mecanismele menite să asigure predictibilitatea legislaţiei fără de care politicile publice româneşti nu au cum să câştige încrederea mediului investiţional. Consider că revenirea la forma iniţială a legii 220/2008 în ceea ce priveşte schema de acordare a certificatelor verzi, predictibilitea legislativă dar şi dialogul corect ar putea avea drept rezultat atât recâştigarea încrederii investitorilor cât şi refacerea acestui sector extrem de important pentru economia României. Însă mai departe este nevoie de interesul și implicarea dumneavoastră pentru a se produce o schimbare. 
Vă mulţumesc pentru atenţia acordată acestei probleme atât de importante. Aştept cu interes răspunsul dumneavoastră!

Primar,
Valentin Vrabie

Ești din Cernavodă? Mâine s-ar putea să nu ai apă

Hapurnea Ioan Dorian
-
0
Ești din Cernavodă? Mâine s-ar putea să nu ai apă

Pentru executarea unor lucrări de reparații la conducta de pe strada Mihai Eminescu din orașul Cernavodă, SC RAJA SA este nevoită să întrerupă furnizarea apei potabile, marți, 23 septembrie 2014, în intervalul 08,30 – 17,30.

Vor fi afectați de lipsa apei potabile consumatorii din cartierele Nord, Spital, Tudor Vladimirescu, Victoriei și zona de case de pe străzile Răsăritului, Dunării, Mihail Sadoveanu, Crinului, Viitorului și Ioachim Ionașcu.

RAJA își cere scuze față de abonații afectați de această oprire și îi asigură că echipele de intervenție care execută lucrările vor face tot posibilul pentru finalizarea intervențiilor și reluarea furnizării apei potabile în cel mai scurt timp. Totodată, roagă toţi consumatorii afectaţi de această oprire să-şi asigure rezerva minimă de apă pentru consum şi uz casnic pe perioada întreruperii furnizării apei.

Un colecționar de gunoaie și-a dat foc la casă. Vecinii, revoltați de neimplicarea autorităților

Hapurnea Ioan Dorian
-
0
Un colecționar de gunoaie și-a dat foc la casă. Vecinii, revoltați de neimplicarea autorităților

În această dimineață, un apel 112 anunța că pe strada Răsuri o magazie a luat foc, pompierii fiind chemați să intervină. Sosiți la fața locului, angajații ISU  Dobrogea s-au lovit de o situație mai rar întâlnită. O magazie ardea cu flăcări mari, într-o curte plină de gunoaie, fier vechi și tot felul de obiecte, adunate acolo de-a lungul timpului. Intervenția pompierilor s-a dovedit astfel extrem de dificilă, pentru că sub mormanul de fiare, incendiul putea reizbucni oricând.

Vecinii povestesc că situația ”colecționarului de gunoaie” trenează de ani de zile, în ciuda faptului că au fost făcute sesizări la toate instituțiile abilitate pentru a igieniza zona și a-l avertiza pe proprietar că încărcătura din curtea sa e un pericol pentru toată zona, fiind un veritabil focar de infecție. Mai mult decât atât, proprietarii curții pline de gunoaie, familia Gavrilă, o au în întreținere pe sora, respectiv cumnata lor, de 82 de ani, persoană cu handicap, pentru care încasează ajutor social. Și acest lucru a fost sesizat de vecini către autorități, fără a se fi primit vreodată un răspuns. ”O țin acolo pe bătrâna respectivă, pentru că e de fapt casa ei și după ce moare le va rămâne lor. Fiica lor e ceva mare grefieră și de aia nimeni nu se atinge de ei. A fost poliția locală anul trecut, le-a dat amendă 500 de lei și le-a pus în vedere să curețe curtea, dar nu s-a schimbat nimic. Chemăm Poliția și nu face nimic, stă la poartă și spune că nu poate intra. Sudează tot timpul printre fiarele alea și uite la ce s-a ajuns, o să  ne dea foc la toți și nimeni nu intervine”, ne-a spus Dumitru Gheorghe, unul dintre vecinii revoltați de situația pe care nimeni nu vrea s-o rezolve de ani de zile.

1...281282283...347Page 282 of 347

© Constanța - All Rights Reserved / made with by digitalART & MWP