Poate că mulți români știu despre Năvodari detalii mărunte. O localitate micuță, undeva în marginea litoralului românesc, umbrită de-a lungul anilor de faima mult mai celebrei Mamaia, care fura toți turiștii veniți la mare în timpul sezonului estival. Năvodari, localitatea aia micuță în care mulți copii au venit în tabără la mare. Localitate în care, în ultimii 10 ani s-a dat un jaf care l-ar face să tresară chiar și pe celebrul Escobar. Miza? Terenuri cu valoare de aproximativ un miliard de euro. Terenuri pentru care un grup de infractori au corupt pe oricine a fost nevoie pentru a-și pune planul în aplicare fie că vorbim de procurori, judecători, avocați sau pur și simplu de funcționari mărunți dar foarte necesari, din instituțiile abilitate. Totul și tot a fost folosit pentru ca terenurile să fie trecute în ”buzunarul” băieților deștepți de la Năvodari, povestea căpătând în unele momente accente de film de ficțiune. Suntem în 2019 și protagoniștii acestui film sunt încă liberi, dovedind prin libertatea lor că la Năvodari până și soarele care sărută marea e corupt și-o sărută doar pentru un tarif generos.
Despre jaful de la Năvodari am tot scris. Dovezile însă continuă să apară, transformând această poveste în cea mai interesantă lucrare despre un sistem corupt, despre exponenții acestui sistem și despre modul în care ei au acționat, în două direcții. Prima direcție: înavuțirea. A doua direcție: distrugerea oricui s-a opus. Ambele direcții s-au construit prin abuzuri strigătoare la cer, abuzuri pe care grupul infracțional protejat nu le-a plătit deocamdată, deși dovezile, așa cum spuneam, ies din ce în ce mai mult la iveală.
Suntem în 2012. Nicolae Matei câștigă din nou Primăria Năvodari, după o campanie electorală stropită cu toate ingredientele: corupție, violență, instigări. Îmbătat de putere, Matei își aduce aminte că un nemernic de om de afaceri l-a contestat în alegeri și decide să-i dea acestuia o lecție. Omul de afaceri, pe numele lui Grigore Comănescu, deține pe malul lacului Siutghiol un complex de vile turistice, în perfectă legalitate, de care primarul nu se poate atinge. Între vile și lac, însă, există un teren, care a rezultat din lucrările efectuate de omul de afaceri, cu acordul Apelor Române, pentru a stopa eroziunea lacului. Acolo se decide primarul să atace. E teren, e rost de taxe, și-o fi zis Matei în barbă. Doar că terenul nu era al Primăriei Năvodari, ceea ce îi încurca planurile.
Așa apare în schemă un apropiat al lui Matei, Octavian Creța. Un cadastrist ce patrona o firmă care învârtea tot felul de contracte cu administrația locală din Năvodari. Un apropiat al lui Matei, care, aflat în suferință din cauza unei boli incurabile, acceptă să se compromită și să treacă fraudulos în proprietatea Primăriei Năvodari terenul dintre clădirile lui Comănescu și lacul Siutghiol.
Atât de neglijent și la întâmplare face lucrarea prietenul lui Matei, încât acum, frauda se vede și de acolo din ceruri, unde a ajuns Octavian Creța între timp. Măsurătorile efectuate doar în birou arată că expertul s-a raportat la un teren de 3723 mp, situat conform documentelor întocmite, lângă Scoica Land, adică la distanță de un kilometru de vilele lui Grigore Comănescu. Și frauda a continuat. În borderoul construit în scopul evidențierii înscrisurilor doveditoare depuse, se arată că actul de proprietate al terenului ar fi HCL 93 din 2011, un nomenclator stradal emis pe 7.03.2012 și o adeverință semnată chiar de primar în aceeași zi. Adică prin trei hârtii, Matei a construit o promendată, i-a dat un nume și a trecut-o în proprietatea orașului Năvodari. Un adevărat magician, primarul! Și n-o să vă vină să credeți, magia acestui scamator i-a vrăjit și pe funcționarii de la OCPI care au luat de bune cele trei documente și au intabulat terenul, cu număr cadastral 109598. Știți ce arată acest număr cadastral, conform documentelor, la nivelul anului 2010? UN TEREN SUB APĂ. Adică în cuveta lacului, adică proprietatea statului. Adică lucrările de stopare a eroziunii efectuate de firma lui Grigore Comănescu au ridicat un teren de sub apă, proprietate a statului pe care primarul l-a sesizat imediat și l-a ”confiscat” prin câteva documente făcute din pix, fără a avea vreo acoperire în realitate. Un fals gândit din răzbunare, pentru că imediat după ce a reușit să atribuie orașului terenului, primarul Nicolae Matei l-a acuzat pe afaceristul Grigore Comănescu că i-ar fi folosit terenul fără a plăti taxe și a impus companiei acestuia o taxă de două milioane de euro. Adică, cea mai mare impunere fiscală din lume. Două milioane de euro pentru un teren pe care Comănescu l-a scos din apă iar Matei din pix.
Probabil ați crede că gluma asta proastă s-a rezolvat de mult în instanță, dar nu. Suntem în 2019 iar cele două părți încă se judecă. Noi urmărim speța, chiar din sala Judecătoriei Constanța, pentru că este, fără îndoială, cel mai interesant proces la care am asistat în ultimii ani. Procesul unui om de afaceri împotriva mafiei de un miliard de euro de la Năvodari.
Vom reveni.