S-a scurs o lună de zile de când salutam în paginile site-ului nostru decizia prefectului de Constanța de a corecta abuzurile predecesorilor săi, făcute în cazul companiei Somaco Construct, companie care, în urma unei retrocedări construită din hârtii s-a văzut deposedată de o proprietate obținută cât se poate de legitim. Revenim, astăzi, pentru a ne face mea culpa. Pentru a ne pune cenușă în cap și a recunoaște că am fost naivi.
De la cel mai recent articol pe care l-am scris pe această temă, cel în care anunțam că prefectul începe lupta cu mafia imobiliară, a trecut peste noi o lună grea de iarnă. O lună în care prefectul a făcut din plin dovada incompetenței luând cele mai greșite decizii, în cele mai nepotrivite momente, arătându-se complet incapabil să gestioneze o situație de criză.
Revenind la cazul companiei Somaco Construct și al carierei de piatră de la Sibioara, situație pe care prefectul a cerut instanței s-o remedieze, am constatat cu surprindere că domnul Adrian Viorel Nicolaescu s-a limitat doar la a iniția această luptă în instanță, uitând complet să trimită reprezentanții instituției pe care o conduce, să pledeze cauza în fața judecătorilor. Ceea ce, evident, după cum bănuiți, duce la pierderea procesului foarte rapid. În fond, niciun judecător nu așteaptă ca tocmai tu, cel care ai făcut o plângere, să te decizi să-ți faci apariția în fața lui. Chiar și dacă ești prefectul Constanței. Sau mai ales atunci. Două termene a avut procesul inițiat împotriva retrocedării de la cariera de piatră Sibioara și la niciunul dintre ele nu s-a arătat vreun reprezentant al Prefecturii Constanța. A fost nevoie ca Somaco Construct să facă o cerere de interveniență pentru a-și pleda cauza, ca parte în acest proces și mai ales pentru a face ca acest proces că continue, în speranța că prefectul își va aminti de proces și se va prezenta în fața judecătorilor. Doar așa, putem vorbi încă de o acțiune în instanță împotriva cele mai dubioase retrocedări existente în istoria județului Constanța.
Mai mult, ca să înțelegeți indiferența cu care tratează prefectul județului Constanța acest proces, trebuie subliniat faptul că în fața instanței trebuia trimis, tot din partea Prefecturii, un jurist care să reprezinte Comisia Județeană de Fond Funciar, care deși aflată în subordinea prefectului este parte distinctă în proces. Nici acest lucru nu l-a făcut domnul prefect, arătând fără putință de tăgadă că a uitat complet de acest caz, pentru că nu putem crede că la mijloc este vorba de rea voință ci doar de incompetența cu care Adrian Nicolaescu ne-a obișnuit deja. Pur și simplu, domnul prefect este depășit de funcția pe care o deține. De altfel întreaga poveste își are rădăcinile în perioada în care prefect era Dănuț Culețu, moment în care Comisia Județeană de Fond Funciar pe care o prezida nu s-a prezentat la niciun proces deschis în instanță pentru a stopa retrocedarea de la Sibioara iar câțiva ani mai târziu, în 2014, s-a deschis un proces pentru revizuirea Hotărârii 925 din 2008, pe motivul existenței licenței miniere a firmei Somaco. Procesul a fost pierdut ca tardiv introdus, deoarece Comisia Județeană luase cunoștintă de existența licenței miniere și avea un termen de o lună pentru a iniția acțiunea de revizuire. Comisia nu a inițiat procesul in teremenul legal si așa revizuirea a fost respinsă.
Facem pe această cale un apel către Adrian Viorel Nicolaescu, să-și aducă aminte care-i sunt atribuțiile de serviciu și să încerce să-și facă datoria. Știm și noi și știe și domnia sa că zilele în fruntea Prefecturii Constanța îi sunt numărate, dar asta nu-i dă voie să-și neglijeze atribuțiile de serviciu, mai ales că prin aceste neglijențe ale dânsului periclitează soarta unor oameni, punând umărul la niște sentințe judecătorești favorabile tocmai celor pe care domnia sa i-a contestat în primul rând. Da, domnule prefect, neglijența dumneavoastră e o formă de favorizare a infractorilor, pe care-i ajutați, prin lipsă, să câștige procesele pe care le inițiați.
Cazul Sibioara, pe scurt
În cazul în care nu sunteți la curent cu retrocedarea abuzivă de la Sibioara, revenim cu un scurt rezumat al cazului, pentru a înțelege de ce insistăm pe acest caz, pe care noi îl considerăm exemplificativ pentru a descrie acțiunile mafiei imobiliare din județul Constanța, în ultimii 25 de ani.
Sintetizând cazul, pe care presa din Constanța și din toată țara l-a preluat și l-a mediatizat în repetate rânduri vă readucem aminte că scânteia scandalului s-a aprins pe 20 septembrie 2005, când septuagenarele Elena Mitrofan din Mihail Kogălniceanu şi Margareta Muscalu din Constanţa au depus la Primăria Lumina o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unui teren extravilan de 20 de hectare, pe care l-ar fi deţinut bunicul lor comun, Nicolae Tudorancea, înainte de naţionalizare. În dovedirea pretenţiilor lor, cele două doamne au anexat cererii certificatul de deces al autorului comun al dreptului pretins de proprietate, deces survenit în anul 1942. Au mai depus o adresă emisă de Arhivele Naţionale pe 3 martie 2005; un contract de asociere pentru exploatarea unei cariere de granit din 1908; certificatele lor de naştere şi căsătorie. Pe 14 noiembrie 2005, Elena Mitrofan a notificat Primăria Lumina, prin executor judecătoresc, solicitând, de această dată, „restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 20 ha – cariera piatră granit, situat în satul Sibioara, judeţul Constanţa, constituind lotul 7, ce a fost proprietatea bunicului meu, Nicolae Sandu Tudorancea.”. „Avem cunoştinţă de faptul că aţi vândut terenul de 20 ha – cariera piatră granit, situat în satul Sibioara, judeţul Constanţa, constituind lotul 7, către SC Somaco Construct SRL, cu sediul în municipiul Constanţa, bd. IC Brătianu nr. 131”, se mai arăta în notificarea bătrânei.
În realitate, în anul 2003, Consiliul Local Lumina a încheiat contractul de asociere nr.2422 din 02.07.2003 (care înlocuia un contract şi mai vechi), cu Somaco Construct SRL, firma care detine Licenţa de exploatare nr.2454 din 24.05.2001, pe un perimetru de 27,8 ha si care continua activitatea extractivă începută în anii 65 de IPMC Constanţa. În 2005, părţile sociale de la Somaco Construct SRL au fost cumpărate, cu patru milioane de euro, de compania constănţeană Comprest Util SRL, aparţinând omului de afaceri Grigore Comănescu. La momentul acelei achiziţii, toate actele de exploatare, acordurile miniere şi licenţele erau perfect valabile, iar redevenţele către stat şi Comuna Lumina erau achitate la zi. Comănescu plătise un audit tehnic, juridic şi financiar, iar experţii însărcinaţi în acest sens i-au garantat că investiţia este certă şi că, în conformitate cu dispoziţiile legale, nimic, dar absolut nimic pe lume, nu poate schimba situaţia.
Ce nu luaseră experții în calcul, atunci când au oferit garanția unei investiții sigure? Grupurile de interese, formate din avocați, funcționari, judecători și tot felul de astfel de ”băieți deștepți”, care și-au suflecat mânecile și s-au pus la treabă, reușind ca prin abuzuri fantastice să retrocedeze cariera de la Sibioara, în ciuda legii, printr-o sumedenie de decizii aberante și nefondate.
