Decebal Făgădău, viceprimarul ajuns primar fără voie, nu este altceva decât continuatorul „domniei” lui Radu Mazăre, cel căruia i-a fost secund și părtaș la decizii mai bine de şase ani.  Senatorul Christian Gigi Chiru subliniază faptul că, oricât ar încerca să se delimiteze de acţiunile şefului său, Făgădău nu este altceva decât omul de încredere al lui Mazăre şi al PSD-ului condus de fostul edil şi de Nicuşor Constantinescu.

„Am evitat să fiu omul din opoziție care stă la pândă și critică, însă cu greu pot accepta ideea de amnezie politică a unor personaje locale, care uită, de la mână până la gură, trecutul sau îl şterg fără să clipească. Decebal Făgădău s-a format, încă de tânăr, în echipa Mazăre-Constantinescu. Aşa cum se ştie foarte bine, tatăl său a fost, încă din primii ani, contabilul firmelor tripletei Mazăre-Constantinescu-Strutinsky. Aşadar, faptul că fiul său a ajuns unul din pionii jocului maladiv pe care cei trei l-au disputat în judeţul Constanţa, nu a fost o surpriză pentru nimeni. Poate că uimirea a venit atunci când cel căruia nu îi dădea cineva şanse de succes a ajuns viceprimar, apoi primar interimar şi, mai mult, candidat al PSD la Primăria Constanţa. Este tânăr și, la fel ca primul-ministru Ponta, compromite o generație de politicieni care s-au “pătat” înainte de a ajunge pe scena principală”, a declarat senatorul Christian Gigi Chiru.

Acesta a adăugat că, înainte de toate, fără a-i nega lui Făgădău calitatea umană sau profesională, este obligatoriu să fim cinstiți și să-i analizăm activitatea administrativă.  „Anii pe care i-a petrecut ca viceprimar al lui Mazăre l-au făcut părtaş atât la faptele bune, cât şi la nenorocirile pe care administraţia locală PSD le-a făcut în Constanţa. De toate relele de care este acuzat primarul Radu Mazăre, din perspectiva proastei administrări a oraşului, se face vinovat şi Decebal Făgădău, cel care a tăcut şi a acceptat fără să crâcnească! Tăcerea sa este întocmai ca a unui martor care participă pasiv la o crimă și se ascunde când trebuie să vorbească. Având în vedere că a fost parte a deciziilor fostului primar, acesta va trebui să ne explice nouă, constănțenilor, unde se regăsesc cei peste 1,5 miliarde de euro, banii cheltuiți din bugetul Constanței. Este vorba despre toate autorizaţiile de construire, contractele, banii publici daţi prietenilor, despre  toate nelegiuirile pe care le ştim atât de bine. Aşadar, delimitarea de Radu Mazăre nu îi spală păcatele şi nu ne face decât să credem că s-a făcut frate cu dracul până a trecut puntea şi a ajuns unde şi-a dorit. Ceea ce, atât pentru oraş, cât şi pentru politica locală, înseamnă că am scăpat de necuratul şi am dat de… fratele lui. Au pus mâna pe tot, de la apa pe care o bem, până la analizele medicale efectuate cu bani și la gunoiul pe care îl adună din oraș. PSD Constanța, în frunte cu domnul actual primar, au obligația morală față de constănțeni să își ceară scuze pentru prejudiciul creat asupra patrimoniului orașului și pentru batjocura de care au dat dovadă față de destinele cetățenilor care sunt ca niște prizonieri în orașul lor”, a mai spus senatorul Christian Gigi Chiru.

Organizația municipală Constanța a Tineretului Național Liberal a lansat, în luna aprilie 2015, o amplă campanie de strângere de semnături pentru a impulsiona Primăria Constanța să înceapă programul de reabilitare a străzilor din cartierul Palazu Mare.

Campania, demarată la inițiativa copreședintelui TNL municipiul Constanța Cristina Văsîi (foto), a urmărit interesul cetățenilor din Palazu Mare, având în vedere că mare parte din arterele de circulație din acest cartier sunt impracticabile, urmare a lucrărilor de racordare la sistemul de canalizare executate în anul 2012. „Am strâns aceste semnături pentru a veni în ajutorul cetățenilor din cartierul Palazu Mare pentru că, deși Primăria Constanța a anunțat la începutul acestui an că va demara programul de reabilitare a mai multor străzi din această zonă, până în prezent nu s-a întâmplat nimic. Iar starea străzilor este jalnică. De exemplu, strada Dumbrăveni este atât de deteriorată încât și șoferii de ambulanță se plâng”, susține copreședintele TNL municipiul Constanța, Cristina Văsii.

Aceasta a adus la cunoștință faptul că TNL Constanța a depus, în data de 18 iunie a.c., la sediul Primăriei Constanța o cerere prin care solicita informații privind instituția care a executat lucrările de racordare la sistemul de canalizare, în ce perioadă au fost executate lucrările și dacă executantul acestor lucrări a fost sancționat contravențional.

În urma solicitării, Primăria Constanța a anunțat, prin intermediul mass-media, că principalele străzi din cartier vor intra de luni, 22 iunie a.c., într-o amplă acțiune de reparare și întreținere, fiind vizate străzile Santinelei și Dumbrăveni. „Din informațiile noastre, nu se lucrează pe niciuna dintre străzile anunțate de primărie. Vom monitoriza cu atenție dacă programul de asfaltare promis de autoritățile locale va prinde contur. Avem în continuare semnăturile cetățenilor din Palazu Mare și vom acționa în instanță Primăria Constanța dacă se răzgândește în privința reabilitării străzilor din acest cartier”, a mai spus Cristina Văsii.

Facem precizarea că acțiunea de strângere de semnături pentru reabilitarea străzilor din cartierul Palazu Mare face parte din proiectul TNL Constanța „Cunoaște-ți comunitatea”.

Au trecut șase luni de la învestirea domnului Klaus Iohannis în funcția de președinte al României, perioadă în care “România lucrului bine făcut” a devenit, mai degrabă, “România lucrului bine tăcut”.

Așteptărilor celor care au ieșit la vot în noiembrie 2014 cu privire la reformarea profundă a clasei politice (mai ales a “noului PNL”), la funcționarea statului și a instituțiilor sale în slujba cetățeanului și la un președinte care sancționează ferm derapajele politicului îndreptate împotriva românului de rând și a statului de drept, domnul Klaus Iohannis le-a răspuns cu două cărți, un palton trântit pe capota mașinii, câteva discursuri plate și goale de conținut, precum și cu o febrilă activitate de postac pe rețelele de socializare online. În aceste șase luni de zile, domnul Klaus Iohannis a dat impresia că este mai mult un președinte de Facebook și mai puțin un președinte de țară, un om care vorbește puțin și care, din păcate, nu face nici cât vorbește.

Sfidarea opiniei publice (numirea lui Dan Mihalache în funcția de șef al cancelariei prezidențiale), stângăciile (susținerea Alinei Gorghiu pentru funcția de co-președinte al PNL), reacțiile întârziate și neconvingătoare (cazurile Vosganian și Șova), promulgarea unor legi din registrul “USL trăiește” (alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin și a președinților de Consilii Județene prin vot indirect), arată că domnul Klaus Iohannis are nevoie de mai mult timp pentru a înțelege rostul funcției deținute astăzi, pentru a pricepe cu ce speranțe a fost votat de români dar, mai ales, pentru a se comporta ca un șef de stat, garant al reprezentării și respectării interesului național în fața intereselor politicianiste.

Din păcate, România anului 2015 nu are la dispoziție timpul de care domnul Iohannis încă mai are nevoie pentru a se acomoda cu funcția de președinte.

Sperăm ca și domnul Klaus Iohannis să înțeleagă acest lucru iar până la finele primului său an de mandat, “România lucrului bine făcut” să producă și lucruri bine făcute, nu doar vorbe fără fapte.

Mihai Petre

Președinte

M10 Constanța

Adoptarea legii pensiilor speciale pentru parlamentari este una dintre cele mai elocvente forme de manifestare a disprețului clasei politice față de românul de rând.

Coaliția, care se agață de guvernare, a demonstrat că procesul în sine al guvernării nu are niciun fel de legătură cu România și cu cetățeanul, ci numai cu protejarea și conservarea unor privilegii personale de moment, dar și de viitor. Toți parlamentarii, indiferent de nume și partid, care au votat acest proiect legislativ, sunt o rușine pentru Parlament și pentru națiunea română. Aceștia reprezintă modelul de parazit al societății care urmărește să-și pună la adăpost lipsa de caracter, incompetența profesională și realizările inexistente în viața de zi cu zi, printr-o pensie imorală. Este inadmisibil ca un parlamentar, pentru patru ani de făcut nimic pentru români, să fie recompensat cu o pensie de 1.500 lei, în timp ce un român simplu, după minimum 35 de ani de muncă adevărată, să aibă o pensie mai mică.

Dacă de la Coaliția de guvernare nu ne putem aștepta decât la măsuri de protecție în fața justiției și de creștere a veniturilor personale, din păcate, nici PNL, prin vocea Alinei Gorghiu, nu este prea departe de categoria de partid retrograd și interesat numai de privilegiile membrilor săi. Declarația co-președintelui PNL, potrivit căreia “nu am reușit să găsim argumente care să poată să ne ajute să promovăm o sesizare la Curtea Constituțională și nici nu o să facem exercițiul acesta de dragul de  a-l face știind că se pierde la CCR, se va respinge o asemenea sesizare” este echivalentul unei spălări pe mâini, ba chiar al unei înțelegeri tacite între PSD și PNL, de genul: “adoptați voi legea pensiilor speciale, n-o atacăm la CCR pentru că, și noi, ne vom bucura de efectele ei”.

Dacă mergem pe această logică fracturată, PNL nu ar mai trebui să depună nicio moțiune de cenzură întrucât deznodământul este predictibil. În plus, nu trebuie exclusă varianta unui “quid pro quo” viitor între PNL și PSD iar liberalii să întoarcă acest serviciu făcut propriilor parlamentari, de colegii social-democrați.

Indiferent de cât de mult se străduiește PNL să mimeze opoziția, este evident că “USL trăiește”.

Războiul surd din PSD Constanţa, care se ducea de câteva luni bune în culisele partidului, a devenit public. Taberele erau deja poziţionate pe flancuri, din momentul în care conducerea judeţeană a fost atribuită senatorului Nicolae Moga. În luna aprilie, aplicând decizia centrală a PSD-ului, Moga a cerut îndepărtarea din funcţiile de conducere a membrilor trimişi în judecată în dosare de corupţie. Două nume importante au fost atunci epurate din demnităţile deţinute la partid: Zanfir Iorguş – care era preşedintele interimar al organizaţiei din Mangalia şi al colegiului 5 deputaţi, respectiv Nicuşor Constantinescu – preşedintele executiv al organizaţiei judeţene. Ambii erau trimişi în judecată în dosare de corupţie, astfel că ambii, potrivit criteriilor lui Ponta, trebuiau să plece din conducere. În vreme ce Iorguş s-a împăcat foarte uşor cu situaţia, ba chiar el însuşi şi-a dat demisia pentru a uşura epurarea, Nicuşor s-a răzvrătit, dând comunicate de presă şi aducând hârtii oficiale care atestau că nu şi-a pierdut funcţia. Ignorând zvâcnirea lui Nicuşor din dormitorul în care-şi ispăşea arestul la domiciliu, Moga nu a reacţionat în niciun mod. Dar lipsa de reacţie a fost speculată drept slăbiciune. În consecinţă, Nicuşor a pornit să cucerească o nouă redută, cu ocazia propunerii de îndepărtarea a lui Adrian Gâmbuţeanu de la conducerea Regiei de Drumuri. Şi acesta îndeplinea condiţiile de epurare, însă a scăpat ca prin minune, graţie unei strategii a lui Nicuşor. Şi aşa, câştigând două confruntări mărunte, Nicuşor a pregătit în tăcere atacul decisiv.

Ultima zvâcnire a lui Nicuşor de a-şi lua partidul înapoi

Înarmat cu o ştampilă, pe care Moga nu o recunoaşte, Nicuşor Constantinescu s-a instalat, chiar zilele trecute, în sediul de la Hotelul Astoria, de unde a început să transmită adrese oficiale în numele partidului, cerând unor organizaţii locale să-i raporteze tot felul de situaţii şi date referitoare la alegerile interne. Apoi, pe 11 iunie a.c., acesta a emis o decizie privind înlocuirea lui Felix Stroe din funcţia de şef al colegiului 3 deputaţi cu Adrian Gâmbuţeanu, precum şi o alta de suspendare a întregului birou al organizaţiei Mangalia şi de încredinţare către Horia Constantinescu a conducerii interimare, atât a organizaţiei mangaliote, cât şi a organizaţiei colegiului 5 deputaţi. Ultima decizie stipula şi faptul că alegerile interne de la Mangalia, stabilite pentru 14 iunie a.c., urmau să fie decalate la o dată ce urma să fie ulterior stabilită. Întâmplarea face că, la Mangalia, erau unele nemulţumiri legate de singurul candidat propus pentru funcţia de preşedinte la alegerile din 14 iunie, pe numele său Neculai Tănasă, în condiţiile în care acesta este lipsit de anvergura funcţiei. Însă în colegiul 3 deputaţi nu domnea nicio incertitudine, mai ales că, sub conducerea lui Felix Stroe, organizaţia devenise puternică, reuşind chiar să câştige, prin dialog, poziţia de viceprimar al oraşului Cernavodă. Sub acest aspect, înlocuirea lui Stroe cu Gâmbuţeanu nu putea să fie decât semnul unei răfuieli, precum şi atacul decisiv dat de Nicuşor Constantinescu, pentru a-şi lua partidul înapoi.

Ponta l-a suspendat pe Nicuşor din partid

Momentul ales nu era unul cu totul rău, din moment ce PSD-ul la nivel naţional se confrunta cu problema dosarului penal al premierului Ponta şi cu moţiunea de cenzură introdusă de liberali. Pe acest fond, este de presupus că Nicuşor spera ca centrul să-şi vadă de treburile lui, lăsând Constanţei câmpul deschis pentru puciuri interne şi dreptul forţei. N-a fost însă aşa, iar calculul s-a dovedit greşit, de vreme ce Victor Ponta, în calitatea lui de preşedinte al PSD-ului, a intervenit urgent în problemă şi a emis o dispoziţie privind suspendarea provizorie a lui Nicuşor Constantinescu din calitatea de membru de partid, până la întrunirea organului colectiv de conducere al PSD Constanţa, care urmează să decidă, definitiv – potrivit statutului – în această chestiune.

Nicușor a vorbit două ore neîntrerupt. Ținte: binomul SRI-DNA și Felix Stroe

Nicușor Constantinescu stabilise încă de dimineață o conferință de presă. Nu se știe ce avea de gând să le spună jurnaliștilor pentru că decizia de suspendare a sa din calitatea de membru al PSD, semnată rapid de Victor Ponta și transmisă presei constănțene de Nicolae Moga, l-a redus pe Constantinescu la tăcere, dacă ne referim la activitatea sa de politician social democrat. Avid însă de vorbit în fața ziariștilor, Nicușor Constantinescu, a venit totuși și și-a vărsat of-ul, legat de dosarele penale făcute abuziv, lui și prietenilor Mazăre și Strutinsky. Două ore a vorbit Nicușor Constantinescu, neîntrerupt, despre lucrurile care-l dor, spre exasperarea jurnalilștilor care au fost nevoiți să suporte o căldură infernală pentru a-l asculta. În final, a revenit și la situația sa din PSD, rezolvând lucrurile simplu: ”n-am văzut hârtia prin care sunt suspendat, deci ea nu există deocamdată, o să mă mai gândesc ce urmează după ce o văd. Oricum, încă nu sunt exclus din partid, așa că mă veți găsi aici, la partid, în fiecare zi.”, a spus, vizibil încântat de postura de persona non grata, Nicușor Constantinescu.  Au urmat apoi atacuri la colegii din PSD de care președintele CJC se declară dezamăgit, pentru că au avut rezultate slabe la prezidențiale și mai ales pentru că n-au sărit să-l apere atunci când a fost arestat (abuziv spune el).

Replica PSD-iștilor nu a întârziat să apară. Printr-un comunicat de presă, Nicolae Moga, președinte interimar al PSD s-a delimitat de orice demers pe care-l face Nicușor Constantinescu, gest pe care acesta din urmă nu a dorit să-l comenteze foarte tare, spunând că el cu Nicu Moga vorbește frecvent, dar sunt chestiuni de ordin personal ce nu pot fi spuse în fața presei. Culmea, dușmanul declarat al lui Nicușor Constantinescu a devenit Felix Stroe, directorul RAJA, ”fostul meu prieten” cum îl alintă Nicușor, care crede că Stroe dorește să-i facă rău pentru a ajuta UNPR-ul (?!), o explicație într-un fel sau altul halucinantă. Mai mult ca sigur că Stroe, cunoscut ca un personaj puternic, refuză să fie obedient. Pentru că …

Judecând la rece, conflictul dintre Moga și Constantinescu pare o ”făcătură”, un scenariu construit pentru ochii celor de la București, menit să dea impresia că deocamdată Organizația Județeană a PSD Constanța se curăță și dându-i timp de fapt lui Nicușor să-și adune oameni de partea sa, oameni cu care să încerce să preia controlul organizației la viitorul Consiliu Județean al Partidului sau, așa cum o spune chiar el, să creeze un Partid al Dobrogenilor cu care să reintre în viața politică. Vom trăi și vom vedea!