Preşedintele Klaus Iohannis a acuzat PSD că „a încercat să acapareze întregul stat, toate marile sisteme”. Șeful statului a afirmat că PSD, dinspre care vine un „iz de comunism”, este „înşurubat” în toate structurile statului. Numai prin vot România se poate elibera de „rămăşiţele comunismului”, a fost mesajul preşedintelui Klaus Iohannis la Reuniunea Ligii Aleşilor Locali ai Partidului Naţional Liberal.

”Suntem în război împotriva PSD care a încercat să acapareze întregul stat, toate marile sisteme. PSD nu a atacat doar statul. PSD nu a atacat doar marile sisteme publice. PSD nu a atacat doar democrația românească. PSD i-a atacat pe români și, pentru asta, cineva trebuia să ia partea românilor. Și asta, dragii mei, am făcut eu împreună cu voi!”, a spus președintele Klaus Iohannis, în fața celor 5.000 de aleși locali, parlamentari și simpatizanți PNL, reuniți la Sala Polivalentă din Capitală.

Candidatul susţinut de PNL a adăugat că în ultimii 30 de ani democraţia în România a fost instaurată „greu”, dar „parcă aşa un iz de comunism tot mai simţim când vorbim de PSD”. ”Pesediștii sunt o forță politică care, din păcate, a inhibat în perioade importante dezvoltarea României. Fără PSD, am fi fost mult mai departe”, a afirmat Iohannis. ”Să nu vă imaginați cumva că, prin câștigarea europarlamentarelor și a referendumului, PSD a fost învins. Nici vorbă! Nu faceți această greșeală! PSD este un partid imens. PSD este adânc înșurubat în toate structurile statului”, a spus șeful statului.

”Numai printr-un vot românii pot alege o conducere democratică în adevăratul sens al cuvântului! Numai prin vot ne eliberăm de rămășițele comunismului și de un PSD care a inhibat dezvoltarea României”, a fost mesajul președintelui Iohannis.

Preşedintele le-a cerut primarilor şi consilierilor să le explice oamenilor că trebuie să meargă la vot, să voteze „pentru România normală”. România normală este o țară în care oamenii sunt tratați correct în instituţiile statului, găsesc un loc de muncă pe măsura calificării pe care o au, iar autoritățile garantează siguranța cetățeanului. ”Într-o Românie normală nimeni nu merge într-o piaţă publică să participe la o demonstraţie paşnică şi să fie bătut de jandarmi”, a spus Klaus Iohannis. Într-o Românie normală românii se întorc acasă, toţi participă la viaţa socială, fiecare om are valoare. Iohannis le-a spus de asemenea primarilor şi consilierilor liberali că  le-a adus „ceva simbolic”: i-a anunţat că a promulgat, pentru prima dată într-o zi de sâmbătă, o lege şi anume legea privind debirocratizarea, iniţiată de PNL.

Vremea umilințelor a trecut

Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban, premier desemnat, le-a spus aleşilor locali ai PNL că Guvernul va aloca resurse pentru toate proiectele de dezvoltare eficiente. ”Vremea umilințelor la care ați fost supuși atunci când veneați la București, ca să primiți avize, semnături, aprobări sau toate categoriile de documente inventate de birocrația de la București pentru a bloca proiectele locale, a trecut. De acum înainte, fiecare primar liberal va avea ușa deschisă pentru fiecare instituție din România și nu numai primarii liberali, orice administrator local din România care vrea să construiască ceva bun pentru semenii lui”, a fost mesajul lui Ludovic Orban.

Președintele PNL le-a promis aleşilor locali că „nimeni nu va mai îndrăzni” să bată la uşa unui primar pentru a-l determina să-şi schimbe partidul din care face parte. ”Guvernul va aloca resurse pentru toate proiectele de dezvoltare eficiente, sustenabile, pe care le vor  dezvolta comunitățile locale”, a afirmat Ludovic Orban. El a adăugat că deciziile care privesc viaţa comunităţilor locale şi activitatea autorităţilor locale trebuie luate numai în consultare şi după dezbatere cu reprezentanţii autorităţilor locale.

Premierul desemnat l-a catalogat pe preşedintele Klaus Iohannis drept „ campionul apărării românilor împotriva atacurilor date împotriva libertăţilor cetăţenilor în fiecare zi din ultimii trei ani”. ”Trebuie să vă fie ușor să faceți campanie. Știți foarte bine ce a făcut Klaus Iohannis ca primar al Sibiului și puteți să-i spuneți oricărui român din orice comunitate locală că ceea ce a făcut pentru Sibiu, Klaus Iohannis, va face pentru întreaga Românie, că tot ceea ce s-a întâmplat bun în viața sibienilor în următorul mandat cu un Guvern al Partidului Național Liberal se va întâmpla în viața fiecărui roman”, a spus Ludovic Orban.

”Nu vreau doar să câștigăm alegerile prezidențiale, vreau să câștigăm cu un scor zdrobitor”, a afirmat Ludovic Orban.

Pledoarie pentru descentralizare

Preşedintele Ligii Aleşilor Locali liberali, Gheorghe Flutur, a acuzat guvernul PSD că a luat măsuri fără a se consulta cu reprezentanţii comunităţilor locale. Legea cadru a descentralizării nu s-a mai pus în aplicare, iar prin noul Cod Administrativ s-a renunţat la acest act normativ. „Este o politică de sus în jos, cetăţeanul este slugă a Guvernului” a spus Gheorghe Flutur. Potrivit lui Flutur, care este șeful CJ Suceava, până acum Guvernul a alocat fonduri fără a se ţine cont de strategiile locale, dând ca exemplu programul de cumpărare de ghiozdane gratuite, fără a se ţine cont de faptul că sunt familii care pot asigura copiilor ghiozdane. El a ridicat de asemenea problema patrimoniului deţinut de instituţii naţionale care se află pe teritoriul unităţilor administrativ teritoriale. Este vorba de terenuri nefolosite, triaje de căi ferate sau case de cultură pentru care ar trebui găsită o utilitate.

Dezvoltarea economică a României depinde în mod fundamental de infrastructura de transport pe care aceasta se poate baza. Deși s-au investit sume enorme și s-au făcut multe promisiuni, autostrăzile au întârziat să apară, iar căile ferate sunt degradate și pline de restricții. Astfel, România are cea mai slab dezvoltată infrastructură de transport din UE. Investițiile străine care ar putea ridica nivelul de trai din România ne ocolesc și pierdem oportunități pe măsură ce întârziem la acest capitol. Avem nevoie de autostrăzi, căi ferate, conexiuni intermodale și, mai ales, de conectarea regiunilor istorice pentru a reduce decalajele de dezvoltare între regiuni. Până acum, procesul de construire a infrastructurii a fost blocat politic. Corupția generalizată, instabilitatea politică și vanitatea unor miniștri care voiau să taie mai multe panglici decât să construiască kilometri de autostradă. Toate acestea trebuie să se oprească.

În același timp, România are cea mai slabă siguranță rutieră din UE, după Croația și Bulgaria, ocupând prima poziție în clasamentul european privind rata deceselor pe șosele, cu 96 de morți la un milion de locuitori, dublu față de media UE.

Principiile și prioritățile pe care le voi urmări cu consecvență în mandatul de Președinte, pentru un program transformațional al infrastructurii din România, vor fi:

Conectarea provinciilor istorice cu autostrăzi

Prioritatea absolută a construcției de infrastructură în România este conectarea provinciilor istorice cu drumuri rapide și sigure. Trebuie legată Transilvania de Muntenia și finalizat coridorul european Nădlac-Constanța prin proiectele A1 Sibiu-Pitești și A0 Autostrada de Centură a Bucureștiului. Moldova este defavorizată prin lipsa de infrastructură modernă și trebuie conectată de Transilvania prin autostrada A8 Iași-Tg. Mureș și de Muntenia prin autostrada A7 Suceava-București. Rețeaua de drumuri rapide și sigure trebuie să conecteze toate zonele țării pe principiul “nimeni nu e lăsat în urmă”. În același timp, politica investițională trebuie să fie predictibilă și realistă față de resursele disponibile, prin alegerea acelor soluții tehnice care maximizează beneficiul. Finanțarea europeană este esențială, precum și prioritizarea proiectelor din Master Plan și a coridoarelor trans-europene de transport care străbat România, spre exemplu, A3 Ploiești-Brașov, A6 Lugoj-Caransebeș-Turnu Severin-Craiova, A3 Transilvania Cluj-Oradea-Vama Borș, A13 Sibiu-Brașov, drumurile exprese Pitești-Craiova, Arad-Oradea, Măcin-Constanța- Vama Veche, legăturile cu Republica Moldova, Serbia, Ucraina și Bulgaria.

Modernizarea și reînnoirea căilor ferate

Viteza medie comercială a trenurilor a ajuns la minime istorice, 44 km/h la pasageri și 16 km/h la marfă, în timp ce aproape 75% din rețeaua de căi ferate este scadentă la reparații capitale. Politica investițională trebuie reorientată de la reconstrucții-mamut care au costuri uriașe, durate de implementare de ordinul zecilor de ani și beneficii limitate (calea ferată rezultată nu este de mare viteză) către proiectele de reparație capitală care să readucă rețeaua la parametrii constructivi și să elimine sutele de limitări de viteză. Construcțiile noi trebuie gândite pentru beneficiu maxim per capital investit.

Finanțarea adecvată a infrastructurii de transport: un program pe 10 ani

Alocările bugetare pentru investiții s-au prăbușit în ultimii ani. Pentru investiții în rețeaua națională de autostrăzi și drumuri naționale alocarea anuală este de aprox. 0,05% PIB de la bugetul de stat. Pentru reparații capitale și întreținerea căilor ferate, alocarea este de sub 0,01% PIB. Sunt sume infime raportate la nevoi. Cu alocări mici și inconstante, direcționate schimbător după culoarea politică, nu putem avea decât cârpeli și cioturi de rețea.

Obiectivul de finanțare al rețelelor rutiere și feroviare – întreținere, reparații capitale și investiții – trebuie să fie de 1% PIB în medie pe următorii 10 ani. Numai așa putem face un salt calitativ semnificativ al rețelei de transport românești.

Profesionalism în gestionarea infrastructurii de transport

Instituțiile care se ocupă de drumuri și căi ferate în România, ministerul Transporturilor și companiile subordonate, au eșuat dramatic în misiunea lor, iar lipsa de competență a acestora a ajuns de notorietate. Un program transformațional pentru infrastructura de transport a României, în valoare de zeci de miliarde de lei, nu poate fi gestionat decât cu profesionalism, continuitate și responsabilitate. Este nevoie de reformă profundă în mecanismele de gestiune ale marilor proiecte de infrastructură. Oamenii competenți trebuie recrutați și lăsați să își facă meseria.

Încrederea între mediul public și mediul privat (ingineri, proiectanți, constructori) este esențială pentru implementarea acestui program ambițios. Statul trebuie să fie un partener predictibil, corect și implicat în ceea ce ține de el, iar mediul privat trebuie să vină cu eficiență, expertiză și inovație în acest parteneriat pentru transformarea infrastructurii românești.

Trebuie să rescriem regulile după care funcționează sistemul medical românesc, astfel încât să avem și în România o asistență medicală de calitate și un mecanism de gestionare a bugetului asigurărilor de sănătate corect pentru toți românii. Suntem singura țară din UE în care, în doar doi ani, au fost identificate 41 de cazuri de corupție la nivel înalt în sistemul medical românesc. Avem nevoie de o nouă lege a sănătății care să redea medicinei de familie rolul său esențial în orice sistem medical modern, o lege care să încurajeze competența, nu obediența în spitale și să reașeze sistemul de asigurări de sănătate pentru ca cetățenii chiar să beneficieze de servicii în schimbul contribuțiilor lor. Avem nevoie de o Strategie de Resurse Umane care să ofere medicilor posibilități reale de dezvoltare profesională în țară.

Administrația prezidențială are în atribuții monitorizarea și analizarea strategiei naționale de sănătate publică. În mandatul meu, sunt câteva măsuri pe care le voi urmări cu prioritate pentru a reda românilor sănătatea de care au nevoie:

Finalizarea infrastructurii critice în sănătate – spitale regionale și transformarea României într-un centru european de inovație în sănătate

România are nevoie de spitale noi, cele promise, dar niciodată realizate: 3 spitale regionale construite și dotate corespunzător la Cluj, Iași și Craiova până la finalul mandatului meu de președinte.

România are nevoie de medici la sate și de fonduri alocate sănătății pentru medicina primară. România are nevoie de un sistem sanitar care să poată salva vieți – secțiile de mari arși din spitale necesită investiții pentru ca pierderi de vieți precum cele în urma tragediei de la Colectiv să nu se mai întâmple.

Dar tot România poate și trebuie să devină și unul dintre cele mai puternice centre europene de inovație în Sănătate, prin stimularea financiară și sprijin logistic acordat antreprenorilor care propun soluții tehnologice de îmbunătățire a calității vieții pacienților. Avem resurse pentru dezvoltarea unor platforme interuniversitare între facultățile de medicină, IT și cele tehnice pentru a crea pe plan intern inovație în biotehnologie, cu sprijin din partea sectorului privat. Astăzi, scutirile de impozit acordate cercetătorilor și inovatorilor care lucrează în acest domeniu sunt aplicate unui număr limitat de activități eligibile, ceea ce inhibă investițiile în domeniu. România poate și trebuie să devină cel mai important jucător regional în cercetare și inovare în domeniul biotehnologiei și e-health.

O nouă lege a sănătății

Legea actuală a Sănătății este veche de 13 ani și a suferit mii de modificări și amendamente. În 2006, când a fost aprobată legea nr. 95, nu existau nici sistemul informatic, nici spitale construite din donații, nici posibilitatea de a analiza științific cantități uriașe de date despre sănătatea populației cu ajutorul tehnologiei, nici conceptul de medicină bazată pe valoarea serviciilor medicale.

Pe hârtie, statul român le oferă cetățenilor săi servicii medicale extinse, dar în realitate fiecare dintre noi știm că trăim într-o mare minciună oficială. Serviciile medicale nu sunt plătite la valoarea lor reală, achizițiile efectuate în sistemul medical sunt infestate de corupție, investițiile nu se bazează pe nevoile oamenilor, ci pe interesele unor cercuri de putere.

Și în tot acest timp, costurile cu serviciile medicale au devenit o problemă din ce în ce mai apăsătoare pentru milioane de familii. România se numără printre țările europene cu o rată mare a populației expuse la cheltuieli catastrofice din motive medicale. Acest lucru înseamnă că sunt foarte multe familii care au ajuns la sapă de lemn atunci când cineva drag s-a îmbolnăvit.

Avem nevoie de o nouă lege a sănătății care să țină costurile sub control. Voi iniția un grup de lucru pentru o nouă lege a sănătății, care va implica toți actorii relevanți ai sistemului: reprezentanți ai pacienților și ai organizațiilor societății civile cu activitate în domeniul sanitar, reprezentanți ai universităților de medicină și ai departamentelor de sănătate publică, experți în economie și politici de sănătate, reprezentanți ai medicilor de familie, ai asistentelor medicale și moașelor, ai managementului din sistemul medical public și privat.

Împreună vom elabora o nouă lege a sănătății care va urmări cu precădere modernizarea sistemului de asigurări de sănătate și întărirea asistenței medicale primare.

Sistemul de asigurări de sănătate trebuie modernizat și așezat pe principii de cost-eficiență. Românii sunt printre cetățenii europeni care au cheltuieli medicale direct din buzunar peste media UE și în creștere. Ca rezultat, accesul la servicii medicale de calitate este redus, iar oamenii devin mai săraci și mai bolnavi. Sistemul de asigurări de sănătate trebuie modernizat astfel încât statul să le poate oferi românilor protecție financiară în caz de boală și acces la servicii medicale atunci când au nevoie.

• Cheia unui sistem medical modern sustenabil financiar este întărirea asistenței medicale primare și a programelor de prevenție. Noua lege a sănătății trebuie să redea medicilor de familie rolul de temelie a sistemului medical, atât prin stimulente profesionale și financiare, cât și prin programe inovatoare care să crească accesul oamenilor din toate mediile de rezidență la asistență medicală. Voi susține creșterea ponderii bugetului alocat medicinei de familie de la 6%, cât este în prezent, la 10% – un nivel apropiat de media statelor europene.

• Noua lege a sănătății va avea reguli noi, mai flexibile, privind stimulentele fiscale acordate activităților din domeniul cercetării și inovației din sfera medicală.

Strategia Națională de Resurse Umane în Sănătate

România are 2,8 medici la o mie de locuitori: suntem sub media UE de 3,6 medici la o mie de locuitori și pe penultimul loc în Europa. Alte state non-UE din regiune, ca Serbia sau Macedonia, stau mai bine decât noi.

România este principalul rezervor de medici străini care practică în vestul Europei: în ultimul deceniu țara noastră a pierdut 800 milioane de Euro (aproximativ 80 milioane Euro anual) educând medici aici în România, medici care astăzi profesează în alte țări. Ultimele date disponibile ne arată că peste un sfert (26%) din posturile pentru medici existente în sistemul public de sănătate sunt vacante, cu dezechilibre imense între orașe și sate. Guvernarea PSD a ignorat situația. Sondajele în rândul medicilor arată că principalul motiv de emigrare în ultimii ani este absența posibilităților de dezvoltare profesională și dotarea deficitară a spitalelor publice. Mărirea salariilor a fost benefică, dar este departe de a fi suficientă, cum ne arată și experiența din alte țări: este nevoie de o strategie care să ofere medicilor români un sistem care să-i motiveze să rămână să profeseze acasă, în România.

Una din prioritățile mele ca Președinte al României va fi aprobarea și implementarea Strategiei Naționale de Resurse Umane în Sănătate, un plan de măsuri inteligente și concrete pentru una din cele mai importante și inteligente bresle ale României: medicii.

Împreună cu medicii și asistentele medicale vom promova calitatea asistenței medicale în România

Una din cele mai dureroase realități de la noi este că România se află printre țările europene cu cea mai ridicată mortalitate evitabilă – 53.867 de decese considerate evitabile s-au înregistrat în România în ultimul an, suntem pe primul loc în UE la acest capitol. Cu alte cuvinte, românii mor mult mai des decât ceilalți europeni de boli care în mod normal pot fi vindecate sau prevenite.

Aceste cifre tragice sunt rezultatul unui sistem medical din care adesea lipsește respectarea protocoalelor de tratament și în care aplicarea metodelor moderne de management medical și organizare a echipelor medicale sunt o excepție, nu o regulă.

Un medic care trebuie să stea 36 de ore în spital pentru că nu există colegi care să-l înlocuiască, obosește și poate greși mai ușor. Un medic care nu are întotdeauna medicamentele necesare la dispoziție, nu poate acorda pacientului cel mai bun tratament, chiar dacă știe și dorește să o facă. Un medic care pierde zilnic minute prețioase cu birocrația sau cu sistemele electronice blocate, nu mai are timp pentru comunicare cu pacientul.

Ca președinte al României mă voi implica direct și activ în dezvoltarea unui sistem medical modern care să ajute medicul și personalul medical să fie cea mai bună versiune a sa, nu să-l împingă către greșeli și epuizare.

Premierul desemnat Ludovic Orban a prezentat joi, 24 octombrie, liberalii care urmează să facă parte din viitorul Guvern, care va avea 16 ministere.

• Vicepremier – Raluca Turcan
• Ministerul Finanțelor Publice – Florin Cîţu
• Ministerul Afacerilor Interne – Ion Marcel Vela
• Ministerul Afacerilor Externe – Bogdan Aurescu
• Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu
• Ministerul Lucărilor Publice, Dezvoltării și Administrației – Ion Ștefan
• Ministerul Apărării – Nicolae Ionel Ciucă
• Ministerul Sănătății – Victor Costache
• Ministerul Educației și Cercetării – Monica Cristina Anisie
• Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Virgil Popescu
• Ministerul Muncii – Violeta Alexandru
• Ministerul Mediului – Costel Alexe
• Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor – Lucian Bode
• Ministerul Agriculturii – Adrian Oros
• Ministerul Fondurilor Europene – Ioan Marcel Boloș
• Ministerul Culturii – Bogdan Gheorghiu
• Ministerul Tineretului și Sportului – Ionuț Stroe

Cine sunt și ce recomandări au persoanele nominalizate să facă parte din Guvernul PNL?

Vicepremier Raluca Turcan:

Raluca Turcan va avea în coordonare Fondurile Europene, Dezvoltarea, Educația, Sănătatea, Munca, Tineret și Sport și Justiție.

Lider al grupului Parlamentar PNL din Camera Deputaților, președinte PNL Sibiu și prim-vicepreședinte PNL.  S-a remarcat de-a lungul anilor ca un om politic activ, responsabil și foarte implicat. Proiectele promovate de deputatul Raluca Turcan au urmărit:

– Reducerea abandonului școlar prin măsuri pro-active precum ”Școală după școală”, alimentație diversificată în școli, transportul elevilor și profesorilor.

– Întărirea învățământului profesional-dual, buna calificare a profesorilor;

– Diminuarea inflației prin eliminare supra-accizei la carburanți, a supra-impozitării contractelor de muncă part-time;

– Reducerea birocrației pentru sprijinirea mediului de afaceri;

– Apărarea independenței justiției și a siguranței cetățeanului;

– Asigurarea dreptului de vot pentru românii din afara țării.

La Sibiu a sprijinit atragerea de fonduri pentru construcţia de grădiniţe, pentru reabilitarea şi dotarea şcolilor şi liceelor, a spitalului județean, s-a implicat în campanii de ajutorare şi donare de fonduri pentru persoane aflate în risc social.

Ministerul Finanțelor Publice – Florin Cîţu

Absolvent al Grinnell College din SUA, masterand în economie în cadrul Iowa State University (2002) și doctorand al Iowa State University. Profesionist în economie – finanțe datorită experienței vaste pe care a obținut-o ca economist în cadrul Băncii Naţionale a Noii Zeelande (2001-2003) şi în cadrul Băncii Europene de Investiţii (2003-2005). În România, a fost economist şef (2006-2007) la ING Bank, șef al departamentului pieţe financiare (2007-2011). În 2016 a fost ales senator pe listele PNL. În prezent este liderul senatorilor PNL, membru în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital (din 1 februarie 2018) şi al Comisiei pentru afaceri europene (24 septembrie 2018).

Ministerul Afacerilor Interne – Ion Marcel Vela

Senatorul liberal a fost președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, de la Senat, în perioada februarie – septembrie 2018. Din acestă postură a convocat audieri și a solicitat, de nenumărate ori, ca dosarul violențelor de la protestul Diasporei din București să fie desecretizat. A fost ales de trei ori primar al municipiului Caransebeș, din 2004 până în 2016. De asemenea, a primit titlul de “Luptător cu rol determinant in Revoluţia din Decembrie 1989” din partea preşedintelui României Klaus Iohannis.

Ministerul Afacerilor Externe – Bogdan Aurescu

Diplomat de carieră, ministrul Afacerilor Externe în perioada 24 noiembrie 2014 şi 17 noiembrie 2015 și consilier prezidențial pentru politică externă la data de 6 mai 2016. Bogdan Aurescu a fost coordonatorul echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina privind delimitarea maritimă în Marea Neagră, verdictul fiind unul favorabil. 9700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă au revenit României, adică 79,34% din zona aflată în dispută.

În perioada 2010-2011 a fost negociator-şef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea antirachetă şi al Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi SUA.

Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu

Avocat și doctor în drept, ministru al Justiției în perioada 2008 și 2012. Cătălin Predoiu a coordonat redactarea noului Cod Penal și a noului Cod de Procedură Penală. Prin noua legislație penală au fost înăsprite pedepsele pentru mai multe infracțiuni. De altfel, codurile întocmite de Cătălin Predoiu  ca ministru al Justiției au fost atacate, în ultimii trei ani de zile, de PSD, social-democrații votând mai multe modificări menite să şubrezească legislaţia penală şi să îi salveze pe infractori. Totodată, Cătălin Predoiu a redactat actul normativ pe baza căruia Agenția Națională de Integritate și-a repornit activitatea, după ce vechea lege fusese declarată neconstituțională.

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației – Ion Ștefan

Deputatul liberal de Vrancea a decis să intre în politică după ce a coordonat o afacere privată de succes, cu profit de milioane de euro. A absolvit Institutul de Marină Civilă (IMC) – Inginer Electromecanic, iar la Camera Deputaților activează în Comisiile pentru industrii şi servicii și Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Ion Ștefan este cel care a inițiat proiectul de lege care prevede că angajaţii din mediul privat vor putea primi al 13-lea şi al 14-lea salariu. Este o soluție europeană de participare a angajaților la profitul companiilor, iar acest profit să fie o compensație pentru munca depusă. Proiectul, care se află în dezbatere parlamentară, le va da posibilitatea salariaţilor din mediul privat să primească aceste beneficii, 20% din cheltuielile salariale urmând să fie deduse din impozitul pe profit.

Ministerul Apărării – Nicolae Ionel Ciucă

Militar de carieră, șef al Statului Major al Armatei, care a participat la numeroase misiuni militare în afara țării, precum Irak, Afganistan sau Bosnia. Între anii 2001 și 2004 a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie, cu care a participat la Misiunea Enduring Freedom I, Afganistan (2002-2003) și Antica Babilonia, Irak (2004). La finalul anului 2018, ministrul Apărării Gabriel Leș (PSD) a încercat să-l schimbe din funcția de șef al Statului Major, dar președintele Klaus Iohannis a decis să îi prelungească mandatul. Situația a fost dezbătută de instanță, care a dat câștig de cauză Administrației Prezidențiale.

Ministerul Sănătății – Victor Costache

Renumit chirurg cardiovascular, absolvent al Facultăţii de Medicină din Iaşi, cu rezidențiat făcut în Franța. Victor Costache a practicat chirurgia cardiacă la Institutul Inimii din Quebec, la spitalele universitare din Grenoble şi Toulouse şi a fost coordonatorul serviciului public din Annecy. În prezent conduce Secţia de Chirurgie Cardiovasculară şi Toracică a Spitalului European Polisano din Sibiu.

De asemenea, de numele lui Victor Costache sunt legate primele intervenţii pe cord deschis realizate la Sibiu, înființarea unui centru de excelență în Chirurgia Cardiacă Minim Invazivă, singurul din Transilvania, dar şi nenumărate operaţii efectuate în premieră mondială, europeană sau naţională:

▪️ prima operaţie la nivel mondial de înlocuire a valvei mitrale prin abord minim invaziv cu tehnologia de sutură automată

▪️ primul caz din Europa de înlocuire endoscopică a valvei aortice cu tehnologia de sutură automată

▪️ prima plastie mitrală endoscopică realizată cu ajutorul dispozitivului de ultimă generație Memo 4D, din Europa de Est

Ministerul Educației și Cercetării – Monica Cristina Anisie

Este expert ȋn domeniul educaţiei naţionale şi profesor de Limba și literatura română la una dintre cele mai bune instituţii de ȋnvăţământ din ţară, Colegiul Naţional de Informatică ”Tudor Vianu” din București. A fost inspector general adjunct la Inspectoratul Şcolar Bucureşti (2009-2011), secretar general adjunct la Ministerul Educaţiei (2011-2012), consilier ȋn cadrul Administraţiei Prezidenţiale (2012-2014), Director Direcția Inspecție Școlară ȋn Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (2014-2016), secretar de stat ȋn guvernul tehnocrat (2016 – 2017) şi apoi din nou consilier ȋn cadrul Administratiei Prezidentiale. Monica Anisie este i coordonatorul Comisiei de Educație pentru Învățământ Preuniversitar a PNL şi organizează, periodic, dezbateri pe tema educației în cadrul proiectului “România Educată” iniţiat de președintele Klaus Iohannis.

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Virgil Popescu

Doctor în științe economice, conferențiar universitar la Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor și vicepreședinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților. Are diplomă de inginer obținută la Facultatea de Automatică din București. A fost secretar de stat la ministerul Economiei în perioada noiembrie 2013-februarie 2014 și în perioada 2007-2008 secretar de stat la Departamentul pentru Dialog Social din cadrul Guvernului.

Ca vicepreședinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților a reușit să modifice o serie de legi pentru a ajuta administrațiile locale să realizeze, mai ușor, extinderea rețelei de gaz metan. Printre acestea se numără legea 167/2018 de modificare a legii Energiei electrice și a gazelor naturale care permite concesionarea către administrațiile locale a distribuției de gaze naturale către populație.

Ministerul Muncii – Violeta Alexandru

Una dintre cele mai cunoscute activiste din societatea civilă. Fost director executiv al Asociației Pro Democrația, fondator și director al Institutului pentru Politici Publice. În 2015 a făcut pasul în politică și a devenit membru al guvernului tehnocrat, deținând portofoliul de Ministru pentru Consultare Publică și Dialog Civic.

Violeta Alexandru s-a remarcat prin transparentizarea activității Guvernului şi lobby-ul constant pentru implementarea principiilor bunei guvernări. La începutul mandatului de ministru, informațiile publice erau comunicate în proporție de 25% ȋn plan local și 40% ȋn plan central, iar spre finalul mandatului rata comunicării crescuse la 90%. În 2017, s-a înscris în Partidul Naţional Liberal devenind consilierul pentru “bună guvernare” al președintelui Ludovic Orban. Anul acesta, a devenit președinte al PNL București, lansând un amplu program de reformare a filialei şi deschidere faţă de cetăţeni şi societatea civilă din Bucureşti.

Ministerul Mediului – Costel Alexe

Cel mai tânăr ministru al cabinetului Ludovic Orban este vicepreşedinte al Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor. A absolvit Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi, Facultatea de Geografie.  A fost membru fondator al Ligii Studenţilor la Geografie şi primul preşedinte ales al Ligii Studenţilor la Geografie. Costel Alexe este doctor ȋn climatologie şi un ecologist convins. Şi-a propus ca obiective principale stoparea defrişărilor ilegale, iniţierea celui mai amplu proiect de reȋmpădurire a României şi consolidarea colaborării dintre instituţiile subordonate Ministerului Mediului şi societatea Civilă.

Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor – Lucian Bode

Deputatul liberal este președintele Comisiei pentru transporturi şi infrastructură de la Camera Deputaților. A fost ministru al Economiei în Guvernul Ungureanu și  a absolvit Universitatea din Oradea, Facultatea de Electrotehnică și Informatică, specializarea inginer electromecanic. Are și un masterat în “Managementul Securității în Societatea Contemporană”, la Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. De asemenea, Lucian Bode a făcut parte din Comisiile parlamentare de ancheta privind activitatea SC Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM SA în perioada 2007-2018 și cea privind activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Ministerul Agriculturii – Adrian Oros

Deputatul liberal este vicepreședinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, doctor în ştiinţe medicale – domeniul medicină veterinară, prorector al Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca şi vicepreşedinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România.

Ministerul Fondurilor Europene – Ioan Marcel Boloș

Este profesor universitar doctor la catedra de Finanţe Contabilitate de la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii, din Oradea, și director al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, cea mai performantă agenţie regională din ţară ȋn materie de absorbţie a fondurilor europene, cu peste 4 miliarde de euro absorbiţi ȋn ultimii ani.

În trecut, Marcel Boloş a mai fost secretar de stat ȋn Ministerul Transporturilor ȋn perioada guvernului tehnocrat şi director ȋn Primăria Oradea, unde a ȋnfiinţat Direcţia care scrie şi coordonează proiectele europene ale municipiului. În prezent, Oradea este cel mai performant oraş din ţară ȋn materie de absorbţie a fondurilor europene, cu peste 610 milioane de euro atraşi ȋn 10 ani.

Ministerul Culturii – Bogdan Gheorghiu

Deputatul liberal a absolvit Facultatea de Arte- Actorie și licența susținut-o la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași – Facultatea de Actorie. Ulterior a devenit jurnalist și a realizat mai multe emisiuni la radio și televiziuni locale. Din 2016 a fost ales deputat pe listele PNL și este membru în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaților.

Ministerul Tineretului și Sportului – Ionuț Stroe

Deputatul liberal a fost, în perioada 2007 – 2009, directorul Direcţiei de Programe Recreative şi Divertisment pentru Tineret, la Autoritatea Naţională pentru Tineret. Are diplomă de Inginer Diplomat IT&C, la Universitatea din Craiova – Facultatea de Automatică, Calculatoare şi Electronică, Secţia Calculatoare – Limba Engleză, și diplomă de master în Finanţe şi administrarea afacerilor, la Universitatea din Craiova – Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor. A fost ales deputat de Dolj în trei mandate legislative consecutive, 2008-2012, 2012-2016 și 2016-prezent, a fost vicelider în Grupul parlamentar al PNL și liderul Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).

În următorii 10 ani, România trebuie să devină parte indispensabilă a nucleului Uniunii Europene, precum și un actor regional important. Suntem membri NATO, avem un parteneriat strategic cu Statele Unite, reprezentăm un pilon de stabilitate în regiune, participăm cu trupe alături de aliații noștri, suntem așezați într-un punct de inflexiune pe noua hartă geo-politică mondială. Toate aceste lucruri sunt oportunități pe care, dacă vom ști să le valorificăm, vor contribui decisiv la creșterea rolului României în lume. Securitatea și prosperitatea durabilă a cetățenilor României și a românilor de pretutindeni depinde direct de această poziționare.

Creșterea integrării euro-atlantice

Sistemul de alianțe occidentale din care România face astăzi parte este singura garanție credibilă a securității, integrității și prosperității noastre. Mai mult, în contextul special al unei emigrații majore a populației de vârstă activă către țări din UE, apartenența României la nucleul european este și o garanție a păstrării unei legături consistente cu acea parte a corpului național aflat în afara granițelor țării. Creșterea capacității noastre de acțiune trebuie să vizeze tocmai o mai mare integrare în structurile internaționale din care facem parte, cu scopul de a influența acele decizii care au un impact asupra întregii națiuni, din țară și de peste hotare.

Ca membri NATO, vom continua sporirea capacității de furnizor de securitate în plan regional și internațional, militând pentru consolidarea relevanței articolului 5 al Tratatului de la Washington. Urmărim realizarea Capabilității Operaționale depline a NATO Ballistic Missile Defense (BMD).

Vom susține procesul de extindere a UE către toate țările din Balcanii de Vest, pornind de la ideea respectării stricte a criteriilor de aderare, inclusiv pe tema drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Este în mandatul și responsabilitatea Președintelui de a juca un rol mult mai activ în cadrul instituțiilor europene, inclusiv în Consiliul European și de a deveni membri ai celor mai evoluate forme de integrare europeană – spațiul Schengen și zona euro. Trebuie să deblocăm procesul de aderare a României la Schengen prin convingerea partenerilor europeni că țara noastră îndeplinește nu doar condițiile tehnice de aderare, cât și pe cele politice care țin de angajamentul ferm față de valorile europene ale democrației și statului de drept. Statul de drept nu este negociabil, nici la nivel de țară, nici la nivel de Uniune. Susțin crearea unui mecanism orizontal, aplicabil în toate statele membre, de monitorizare a derapajelor față de statul de drept, pe modelul MCV, implementat cu succes în Bulgaria și România.

Comunitățile românești din afara țării, prioritate de politică externă

Peste 5 milioane de români au plecat din țară în ultimii 30 de ani. Iar ritmul nu pare să încetinească. Numai anul trecut au plecat 260.000, adică un oraș de mărimea Galațiului s-a mutat afară din țară. Obiectivul meu ca președinte este să opresc acest exod, să le dau românilor motive suficiente să își caute fericirea aici, în țară.

Dar în același timp, românii care au plecat trebuie să știe că statul român nu i-a uitat și le este alături atunci când au nevoie. De aceea, ca președinte, îmi voi asuma rolul principal de reprezentare a comunităților românești, atât în relația cu autoritățile statului român, cât și în cea cu autoritățile statelor în care trăiesc aceste comunități.

Din primul an de mandat, voi veni în Parlament cu un mesaj privind starea comunităților românești din afara țării. Mesajul va fi anual și va fi elaborat după consultarea comunităților din Diaspora, a instituțiilor românești cu atribuții în politica externă și a reprezentanților statelor în care trăiesc aceste comunități. Mesajul Președintelui despre Diaspora are ca obiectiv sensibilizarea instituțiilor și a publicului cu privire la problematica specifică a diasporei, dar și direcții concrete de soluționare a problemelor din perspectivă instituțională și/sau diplomatică.

Democrația, drepturile omului și liberul schimb

În mandatul meu, România va deveni un stat-referință pentru susținerea valorilor democratice, a economiei libere și drepturilor omului.

În acest sens vom lucra alături de partenerii europeni la aspectele care vizează apărarea și creșterea puterii normative a UE. În mod concret vom face ca puterea politică a celui de-al șaselea stat ca pondere de populație și al nouălea ca suprafață în UE să conteze la nivel european.

Atât în materie de comerț liber cât și în materie de promovare și apărare a drepturilor omului, UE este astăzi actorul mondial cel mai important. Miza nu este doar una de percepție, ci este vorba de natura societăților în care trăiesc copiii și nepoții noștri. Într-o lume în care competiția globală pentru putere, resurse și influență este la o intensitate fără precedent în ultimele decenii, România este obligată să contribuie la consolidarea și extinderea rolului global al UE.

Susținere pentru Republica Moldova

Prin rolul său european și în cadrul relațiilor bilaterale, România trebuie să contribuie mai activ la drumul integrării Moldovei în Uniunea Europeană. Credem că printr-un efort susținut al autorităților și al societății moldovenești dar și cu sprijinul României, Republica Moldova poate deveni membră a Uniunii Europene până în anul 2030. Stabilitatea politică, dezvoltarea economică și reforma societății moldovenești depind de intensitatea politică a proiectului integrativ.

Aplicarea Tratatului de Asociere al Republicii Moldova la UE face deja proba concretă a avantajelor economice și sociale.

Instrumentele naționale și cele europene trebuie să fie aliniate. România nu trebuie să lipsească din procesul de rezolvare a conflictului înghețat de pe teritoriul Moldovei. Integritatea statală și teritorială a Republicii Moldova este o condiție de securitate europeană.

Totodată, România poate să facă mai eficientă asistența pentru dezvoltare acordată Republicii Moldova ca parte din contribuția României la efortul pe care îl face UE în această direcție. În acest sens, sectoare-cheie ca educația, sănătatea, furnizarea de energie și cultura trebuie să fie prioritare pentru direcțiile de acțiune ale României în relația cu Republica Moldova. Continuarea inițiativelor economice comune și a proiectelor strategice de interconectare energetică derulate împreună cu Republica Moldova va fi o reconfirmare a dorinței de stabilitate și a unui parcurs spre integrarea europeană.

Tehnologia și politica externă

Amenințările de securitate evolutive, marcate inclusiv de emergența unor strategii hibride în care tehnologia joacă un rol major cer răspunsuri adaptate. De la politici privind securitatea cibernetică la strategia națională pentru inteligența artificială, toate își găsesc expresie într-un mix de politici naționale și aliate și într-un proces de formulare de politici europene și euro-atlantice.

Strategia Națională de Apărare a Țării trebuie sistematic testată în ceea ce privește relevanța ei în raport cu tehnologii și amenințări emergente.

Plasarea României între țările care au un sector de IT avansat și care adoptă soluții tehnologice pentru servicii publice și comunitare este imperativă pentru obiectivul unei economii prospere și durabile și a unei societăți performante. Vulnerabilitățile de securitate și dependențele sistemice pe care le generează acestea sunt serioase, dar mai puțin costisitor de gestionat decât decalajul de productivitate și calitate a vieții cetățenilor în raport cu media UE.

România trebuie să participe activ la procesul de planificare și reglementare internațională care să permită gestionarea riscurilor de securitate în domeniul tehnologic. Protecția datelor și a comunicațiilor, asigurarea unui spațiu digital liber de interferențe ilicite și manipulări statale și din partea unor grupări non-statale sunt priorități deja actuale.

Ideal, spațiul digital ar rămâne demilitarizat și liber. În realitate, acesta face obiectul unor operațiuni ofensive sau subversive majore.

Viitorul democratic, liber al societăților noastre și expresia unor valori europene depind de apărarea acestui spațiu cu aceeași stringență ca cea dedicată apărării teritoriului național, a spațiului aerian sau a apelor teritoriale. Similar, capacitatea de cooperare cu aliații este imperativă în condițiile în care competitori strategici ai aliaților României alocă resurse majore domeniului.

La fel ca în alte domenii actuale de securitate, succesul demersurilor interne și externe ale României va depinde de existența unor politici publice robuste și de o comunitate de securitate în care sectoarele public, privat și civic își păstrează independența, dar sunt în cooperare. Pe aceste dimensiuni se articulează și contribuția regională și globală a României.

Sunt Dan Barna. Știu că încă nu știi prea multe lucruri despre mine, așa că dă-mi voie să mă prezint.

Am 44 ani și sunt sibian. În copilărie îmi făceam vacanțele de vară în Poiana Sibiului și la Rășinari. Apoi liceul, la Gheorghe Lazar: volei, baschet și istorie – chiar voiam să mă fac arheolog. Dar ai mei m-au convins să dau la o facultate care să-mi dea ulterior mai multe opțiuni profesionale. Dacă tot i-am menționat pe ai mei: tatăl meu a lucrat în Italia – în construcții – vreme de 15 ani. Deci știu cum e.

Am făcut Dreptul, la București. Stăteam în gazdă cu Werther, motanul meu negru, și le acordam asistență juridică tinerilor la Centrul de Informare pentru Tineret. Am absolvit în 1998, iar apoi am avut o experiență care m-a marcat, la Institutul Internațional pentru Dreptul Dezvoltării. După care m-am angajat, „cum se face”, la o casă de avocatură serioasă unde am fost avocat de consultanță. Eram OK, doar că nu mă pasiona ceea ce făceam. Adică voiam să fac, nu doar să conspectez mii de pagini de legislație. Viața era ultra-confortabilă, dar nu era locul meu acolo. Așa că într-o bună dimineață mi-am dat demisia.

Norocul meu a fost să dau repede de un anunț al Delegației Comisiei Europene care căuta monitori de proiecte. Și așa a început totul. Au urmat 6 ani extraordinari (2001-2007) în care am trecut cam prin toate rolurile și pozițiile posibile pe care le poți avea în relație cu instituțiile europene: evaluator, monitor financiar, coordonator național de campanii, asesor, formator, consultant strategic. Apoi, pentru că România urma să adere la UE, am fost unul dintre cei 17 români admiși pentru a fi certificați internațional ca instructori în domeniul fondurilor structurale.

Unul dintre ceilalți 16 era Dragoș Jaliu, cu care m-am înțeles atât de bine încât am decis să fondăm o companie. Primul proiect s-a constituit într-un site – fonduri-structurale.ro – care a devenit rapid cea mai relevantă sursă privind finanțările din România. Apoi am dezvoltat un curs de management de proiect care a devenit, prin calitatea conținutului și prin abilitățile noastre de formatori, un curs de referință pentru toți cei interesați și implicați în domeniul fondurilor europene.

Dar compania nu a fost singura schimbare din viața mea: tot în 2007 m-am căsătorit la Sibiu cu Olguța, care a fost impresionată, sper, de magnifica tocăniță pe care știam s-o gătesc.

Vreme de 10 ani compania a mers ca pe roate, iar eu am contribuit în calitate de expert la implementarea a 12 mari proiecte finanțate prin Fondul Social European. „Și au trăit fericiți până la…”

…până în mai 2016, când am primit un telefon de la Dacian Cioloș. Avea nevoie de un expert în fonduri europene pentru poziția de Secretar de Stat la Ministerul Fondurilor Europene. M-am sfatuit cu Olguța, apoi cu partenerul meu, și în cele din urmă am decis să accept. Au fost 6 luni epuizante, în care am coordonat închiderea perioadei de finanțare 2007-2013 și o parte dintre lansările de apeluri pentru nouă perioadă, 2014-2020. În total, am ajutat la atragerea în România a 7,3 miliarde de euro.

Am învățat enorm în acele 6 luni. Am învățat că dacă ești decis să rezolvi ceva, poți depăși ideea că „nu se poate!” din cauza sistemului, a funcționarilor sau a legilor citite de-a-ndoaselea. Au fost momente când am ajuns până în vârful Ministerului Finanțelor pentru a corecta mecanisme care făceau imposibilă plata sau recuperarea TVA-ului de către beneficiarii de finanțări europene. Am reușit de fiecare dată, pur și simplu pentru că nu l-am acceptat pe „nu se poate”.

Și m-a pătruns atât de bine acest „ba se poate!” încât la sfârșitul guvernului tehnocrat m-am hotărât să contribui mai departe la reformarea României. Era un singur loc în care mi se părea ca pot face asta – în USR. Am avut 100 % încredere în ei, iar ei acum au încredere în mine și îmi susțin candidatura la prezidențiale.

Oamenii din partid spun ca sunt mai degrabă un idealist. Cei care mă cunosc din „fonduri europene” zic ca sunt un realist. Mă bucur, pentru că așa mă vad și eu: un idealist realist. Suficient de idealist încât să vreau să trăim cu toții fericiți în România – nu în altă parte. Și suficient de realist încât să am un plan concret despre cum să izbutim acest lucru.

CINCI MOTIVE SĂ VOTEZI PENTRU DAN BARNA

1. România are mare nevoie de un președinte „full-time”. Adică de un președinte non-stop, care nu dispare și nu tace atunci când trebuie să ia decizii. Dan Barna va fi un astfel de președinte.
2. Are voința să se bată pentru lucrurile care sunt cu adevărat importante pentru societate, așa cum a făcut-o la Fără Penali în Funcții Publice.
3. Este un om nou în politică, are alte modele si altă mentalitate decât politicienii de până acum.
4. Cu Dan Barna președinte, Alianța USR PLUS va avea toate șansele să formeze viitorul guvern, care va fi condus de Dacian Cioloș.
5. Dan Barna președinte este cea mai bună garanție că lucrurile pentru care noi am intrat în politică pot deveni realitate. E vorba de independența justiției, transparență în cheltuirea banului public, reforma administrației publice, finalizarea autostrazilor, Fără Penali în Funcții Publice, spitale curate si școli mai bune.