Institutul Național de Statistică, prin Direcția Județeană Constanța, a publicat pe data de 12 aprilie, noul Anuar Statistic pentru anul 2018. Documentul conține o serie de date absolut relevante, care reflectă într-o mare măsură starea socială și economică a județului nostru.

Pentru că l-am studiat și pe cel din 2017, pot spune că m-am familiarizat cu formatul dar și cu informațiile cuprinse în acest document, pe care-l apreciez și-l consider de mare interes, nu atât pentru trecut, cât pentru viitor.

Constanța se încălzește

Din datele publicate în Anuarul pentru 2018 aflăm că încălzirea globală afectează și orașul nostru, în ciuda faptului că, de ani de zile, Constanță se află printre județele cele mai puțin poluate. Dar fenomenul încălzirii este unul global, și indiferent cine și unde poluează, ne afectează de-o potrivă.

Astfel, dacă media temperaturii anuale, în intervalul 1901 – 2000, a fost de 11,4 grade, în 2000 – 2017 media a urcat la 12,9 grade. Avem deci o diferență de 1,5 grade înregistrată de staţia meteorologică Constanţa. Chiar mai releventă decât maxima este minima medie lunară, care în intervalul 1901-2000 a fost de -18,6 grade, iar în 2017 s-a poziționat la doar -3,6 grade.

Populația județului scade

Dacă în anul 1992, la doi ani de la schimbarea de regim, județul Constanța înregistra 748.769 de locuitori, azi au mai rămas doar 677.419 și aceasta în condițiile în care, în ultimii ani, foarte mulți cetățeni din alte județe (precum Brăila) au preferat să se mute la Constanța.

În doar 27 de ani am pierdut 71.350 de locuitori, adică 2.642,6 în medie pe an. Desigur, cifra este influențată și de scăderea natalității.

Și mai există un aspect, mai greu de verificat, care se referă la persoanele cu domiciliul stabil în Constanța, dar care lucrează și locuiesc (fără forme legale) în alte orașe. Ei bine, acestea nu sunt prinse în datele prezentate, deoarece o asemenea evidență nu există. Totuși, avem mii, dacă nu zeci de mii de constănțeni mutați în București, unde locuiesc în chirie, fără viză de flotant, și fără a beneficia de un contract de închiriere declarat la ANAF. Aceste persoane sunt evidențiate în Constanța, dar, de fapt, locuiesc aproape permanent în București.

Căsătoriile sunt în creștere față de anii trecuți, dar în scădere cu 28% în comparație cu anul 1990

Căsătoriile sunt într-o ușoară creșetere față de perioada 2011 – 2013. Am ales în mod special acest interval, de după criza economică declanșată la nivel mondial la finalul lui 2007, care în mod evident a influențat negativ și numărul căsătoriilor. Este cunoscut faptul că, lipsa siguranței economice generează fenomene sociale ce influențează în mod direct numărul căsătoriilor, rata natalității, speranța de viață, și altele.

Dacă luăm ca referință, intervalul 1990 – 2017, anul cu cele mai puține căsătorii a fost 2013, atunci când la Constanța s-au oficiat doar 3969 de cununii civile. Ulterior, în 2014 cifra a urcat la 4176, în 2015 la 4635, în 2016 la 4767 iar în anul 2017 a atins 4816.

Totuși, prin comparație cu 1990, atunci când în Constanța s-au înregistrat 6654 de căsătorii, avem o diferență de 1838, adică o scădere cu aproape 28% în ultimii 29 de ani.

Număr record de divorțuri în 2016

Anul 2016 a rămas marcant pentru Constanța în privința divorțurilor. Astfel, în cadrul intervalului de referință 1990 – 2017, anul 2016 a avut 1398 divorțuri, aceasta fiind cea mai mare cifră din perioada amintită. Situația a fost similară și-n 2015, atunci când s-a înregistrat o cifră aproape identică cu 2016, mai exact 1331 divorțuri declarate.

Rata divorțurilor este mai mare la oraș

Cele 9 orașe din județul Constanța, înregistrează o rată mai mare a divorțuilor față de mediul rural, chestiune legată din nou de componenta economică și de accesul la informație.

Astfel, dacă în anul 2017 în urban am avut 3456 de căsătorii și 924 divorțuri, în mediul rural s-au înregistrat 1360 de căsătorii și 298 divorțuri. Cu alte cuvinte, prin raportul divorțuri – căsătorii, în 2017, în orașe am avut o rată a divorțurilor de 27% iar în rural un procent de doar 22%.

Cei mai muți se căsătoresc între 25 și 35 de ani și divorțează după

În județul Constanța, numărul cel mai mare de căsătorii se înregistrează în intervalele de vârstă 25 – 29 (1694 căsătorii) și 30-34 de ani (839 căsătorii). Mai există un interval, de la 35 la 39 de ani, în care rata căsătoriilor se menține ridicată la 429 (cam jumătate, față de intervalele de vârstă precedente).

În mod evident, vârsta la care cetățenii județului nostru aleg să-și unească destinele prin căsătorie este în creștere, urmărind trendul național și european. Iar aici trebuie ținut cont și de tradiționalismul specific minorităților din Constanța, un județ în care, o mare parte a populației menține încă un anumit tip de conservatorism în privința căsătoriilor și divorțurilor.

Datorită creșterii vârstei la care oamenii se căsătoresc, avem și o creștere a vârstei la care femeile devin mame pentru prima dată. Astfel, vârsta medie a mamei la naștere a urcat de la 23,9 ani în anul 2000, la 27,3 ani în 2017. Noroc că ține ruralul media mai jos, pentru că, în orașe, mamele nasc la 28,4 ani (2017) în timp ce la țară media este la 24,7 ani (2017).

Bărbații se recăsătoresc mai ușor

Din totalul de 4816 căsătorii în 2017, am avut 764 de persoane aflate deja la a doua căsătorie, iar dintre acestea 318 erau femei și 434 bărbați. Cu alte cuvinte, în Constanța, bărbații au avut șanse crescute să se recăsătorească, această situație fiind mai ușor acceptată social – dacă ne reportăm stric la anul 2017.

Femeile divorțează mai de tinere decât bărbații

Foarte interesant de observat sunt intervalele de vârstă privind divorțurile din județul nostru. Dacă barbații divorțează masiv în intervalul 35 – 44 de ani, femeile divorțează mai de tinere, în intervalul de vârstă 30 – 39 de ani.

Astfel, în anul 2017, în județul Constanța am avut 504 femei divorțate, care aveau o vârstă cuprinsă între 30 și 39 de ani, interval în care, doar 454 de bărbați au divorțat.

În schimb, situația se reglează mai târziu, deoarece, în intervalul 40 – 44 de ani, avem 246 de bărbați divorțai față de doar 198 de femei în această situație. Explicați este una destul de simplă: din pricina faptului că, bărbații se căsătoresc cu femei mai tinere, atunci când intervine divorțul, bărbații au o vârstă mai înaintată decât cea a femeilor de care divorțează.

Cele mai multe divorțuri intervin după 5 ani de la căsătorie

Așa cum observăm din datele prezentate de Institutul de Statistică, în județul Constanța, cei mai mulți divorțează, nu în primii ani, ci după 5 ani de la căsătorie. Astfel, din 1222 de divorțuri înregistrate în anul 2017, exact 511 divorțuri s-au petrecut la 5 – 14 ani de la căsătorie. În intervalul 5-9 ani avem 280 divorțuri, iar în pentru grupa 10 – 14 ani avem alte 231 de divorțuri.

Ulterior, în etapa 15-19 ani de la căsătorie, cifra scade la 153 de divorțuri, pentru ca la peste 20 de ani de la căsătorie să avem un nou salt, la 285 de divorțuri.

Înțelegem astfel că majoritatea divorțurilor încep să se producă la 5 ani de la căsătorie (nu la începutul relației), și că, pe măsura trecerii timpului, șansele de divorț cresc, în loc să scadă, așa cum poate ne-am aștepta. Cu alte cuvinte, dacă ne uitam cu 5 ani în spate, adică la anul 2012, atunci când au avut loc 4139 de căsătorii în tot județul, observăm că 280 de cupluri au început să divorțeze din 2017 (începând cu 5 ani de la căsătorie). 

O altă variabilă importantă, care influențează șansele de divorț, este numărul copiilor. Astfel, divorțurile tind să scadă în funcție de numărul de copii. În 2017, din cele 1222 de cupluri divorțate, 764 nu aveau copii, în timp ce cuplurile care aveau cel puțin un copil și totuși au divorțat, sunt la jumătare, mai exact 332.