Statul de drept. Statul de drept. Statul de drept. Asta e tot ce auzi în această perioadă pe care o traversăm. Statul de drept nu există, iar dacă ești un cetățean care își imaginează că pus în fața unui abuz, instituțiile statului de drept te vor apăra, o să ai o surpriză. Nu se va întâmpla. Pe banii tăi, pe munca ta, pe taxele plătite de tine, în țara pe care tu și strămoșii tăi ați ridicat-o din temelii, instituțiile pe care le-ai mandatat să te reprezinte, te vor călca în picioare fără nicio remușcare.

Scurt istoric. Cazul Somaco versus Primăria Năvodari

Așa s-a întâmplat și cu firma Somaco. Ani de zile în topuri, zeci de diplome primite de la asociațiile de profil. Nu tu datorii, sute de angajați plătiți la zi. Nimic din toate acestea n-au contat, atunci când firma a devenit victima abuzului unui primar care se credea voievod pe moșia lui și pedepsea prin abuzuri orice agent economic ce nu pupa inelul.

Un caz pe care l-am urmărit încă de la început și pe care continuăm să vi-l relatăm. Firma SOMACO a construit câteva clădiri, aparhoteluri, pe malul lacului Siutghiol. Doar că, eroziunea malului amenința serios investiția, iar autoritățile nu păreau interesate să rezolve problema. Așa că reprezentanții firmei cu pricina au cerut voie Apelor Române să rezolve pe banii lor eroziunea, lucru pe care, odată primită aprobarea, l-au și făcut. Niște ani mai târziu, apare în schemă primarul de la Năvodari, Nicolae Matei, care, deranjat de faptul că patronul Somaco, Grigore Comănescu, nu trecea cu bacșișul pe la înalta Poartă, a inventat o găselniță de care s-ar minuna și cei mai ”inventivi” dictatori de pe planeta asta. A venit și a spus că lucrarea care a stopat eroziunea a dat naștere unui teren, pe care SOMACO l-a folosit fără să ceară voie. În consecință, Matei a obligat firma SOMACO la plata măruntei taxe de două milioane de euro. Așa i-a venit lui în cap și cu asta basta. Te pui cu nebunul?

Evident că Grigore Comănescu s-a opus. Și uite așa, a început un lung șir de procese. Doar că se pare că făcătura unui smintit care a ajuns printr-o gravă greșeală a naturii primar, nu se poate desface de reprezentanții statului de drept. Și uite așa, SOMACO se târâie prin procese, de ani de zile, încercând să convingă instanțele că taxa de două milioane de euro e aberantă. Pentru că, nu-i așa, în România dacă vrei să demonstrezi că unu plus unu fac doi, ai nevoie de vreo șapte ani de procese.

Curtea de Conturi, arbitrul care putea tranșa problema. Dar oare vrea asta?

Recent, Comisia de Abuzuri a Senatului României a luat act de această taxă unică în istoria României. În consecință, a sesizat Curtea de Conturi, pentru a analiza situația. Vă reamintim, suntem în statul de drept, unde trebuie să se sesizeze instituțiile una după cealaltă, pentru ca într-un final, poate, poate să ți se dea dreptate. Buuun, Curtea de Conturi a venit în control. Ba chiar, surprinzător, inspectorii și-au făcut datoria și au bubuit Primăria Năvodari cu un raport de 112 pagini, plin de abateri grave. Jumătate dintre aceste pagini erau despre cazul Somaco. Ghiciți care parte a raportului a contestat-o în instanță Primăria Năvodari? Exact. Partea cu SOMACO. În rest a recunoscut tot. fără menajamente. Și fără frica unor sesizări penale, pe care Curtea de Conturi ar fi trebuit să le facă. Dar nu le-a făcut. Și nu le va face. De ce? Răspunsul ni l-a dat un primar de comună, zilele trecute, într-o discuție neoficială, atunci când ne-a spus: ”cine? Curtea de Conturi? Haidi bre, păi inspectorii lor ne învață cum să încălcăm legea, ce naiba”. Cam așa și la Năvodari. Curtea de Conturi a mai fost pe acolo și n-au fost niciodată probleme. Doar n-o să strice frăția acum. Pentru că da, există o prietenie frumoasă între Curtea de Conturi Constanța și Primăria Năvodari. Și probabil cu primăriile din tot județul. Cel puțin, la nivel de conducere a instituției, pentru că inspectorilor care au efectuat controlul nu li se poate reproșa nimic. Peștele se împute de la cap, iar la Curtea de Conturi Constanța, capul pare să fie problema.

Juriștii de la Năvodari și Curtea de Conturi aproape s-au luat de mână

După cum spuneam, a început un nou proces, dintr-un șir lung. Primăria Năvodari a contestat partea din raportul Curții de Conturi referitoare la SOMACO. Curtea de Conturi, evident, și-a trimis juristul să o reprezinte. Reprezentanții SOMACO au apărut și ei la proces, cerând să li se permită intervenția în cadrul procesului, argumentele fiind destul de clare, pentru că firma este totuși parte din povestea asta inexplicabilă.

Bun, după cum spuneam, SOMACO formulează o cerere de a interveni în proces. Judecătorul își face datoria și întreabă cele două părți deja implicate, dacă au obiecții la această cerere. Prima, ia cuvântul jurista de la Năvodari. Evident, se opune acestei cereri. Argumente subțiri, dar încearcă. În fond și la urma urmei, ăsta e rolul ei și îl joacă pertinent. Mai departe, judecătorul dă cuvântul juristului de la Curtea de Conturi, care … șochează.

Jocul pervers al juristului de la Curtea de Conturi Constanța

Departe de noi a ne considera experți în ale dreptului. Dar modul în care a răspuns juristul Liviu Dragomir ne-a lăsat perplecși. Trebuie să înțelegeți un fapt simplu: intervenția SOMACO era de salutat și nu putea fi decât în favoarea Curții de Conturi, pentru că, nu-i așa, firma venea doar să confirme ceea ce raportul instituției spunea deja. Tocmai de aceea, jocul lui Liviu Dragomir a surprins. Tânărul jurist a spus inițial că ”lasă la latitudinea instanței decizia de a admite cererea SOMACO”. Moment în care toți s-au uitat mirați, prietenia dintre cei doi juriști aflați oficial în opoziție nefiind un secret pentru nimeni. Misterul s-a spulberat însă rapid, pentru că după fraza ”lăsăm instanța să decidă”, juristul s-a pornit să înșire toate motivele de pe pământ pentru care respectiva cerere ar trebui RESPINSĂ. Păi, domnule jurist, ori decide instanța, ori îi ceri să o respingă?

Convingerea noastră a fost că am asistat la un joc dublu. Un joc pervers. Cel mai probabil, juristul Liviu Dragomir va spune șefilor de la București că a lăsat instanța să decidă iar celor de la Constanța că s-a bătut ca un leu ca să nu fie admisă prezența în proces a firmei SOMACO.

Aceste jocuri din statul de drept România 2018 au fost, pentru moment spulberate de judecător, care a admis cererea. Începe așadar un proces, în care Curtea de Conturi ar trebui să facă echipă cu SOMACO, împotriva Primăriei Năvodari. Și împotriva unei taxe aberante. Dacă i-ați fi văzut însă, ieri, pe cei doi juriști cum făceau echipă împotriva SOMACO, ați fi înțeles că lucrurile nu stau deloc așa.

Noi vom urmări cazul și vom reveni. În statul de drept, România, sperând că nu se supără primarul și ne pune la plata unor milioane de euro, într-o zi, pentru că așa vrea mușchiul lui.

În urmă cu mai multe luni, sătui de scandalurile în care era implicat senatorul de Constanța Liviu Brăiloiu, am stabilit că acest individ nu va mai avea loc în paginile publicației noastre. Și ne-am ținut de cuvânt. Astăzi, facem o excepție pentru a vă da o veste bună. Se pare că Brăiloiu și-a făcut cărțile pentru un post călduț de parlamentar din partea organizației de la Giurgiu. Știm deja că organizația PSD Constanța a căzut în dizgrația lui Liviu Dragnea. Ce nu știam, până acum, era cine va fi primul ”trădător” care va fugi să-și caute o altă organizație, pentru a primi un loc pe listele electorale. Acum știm și nici nu ne miră. Îi urăm domnului Brăiloiu drum bun și cale bătută!

LIVIU BRĂILOIU ÎN SLUJBA UNUI NOU BARON, NICULAE BĂDĂLĂU DE LA GIURGIU

În cadrul unei intervenții telefonice, ieri seară, la postul Realitatea TV, fostul vice-președinte al Consiliului Județean Giurgiu, actualmente secretar general adjunct al PNL Giurgiu, Ionel Dinu, a povestit că Liviu Tit Brăiloiu, senator PSD de Constanța, se pregătește să devină senator de Giurgiu în slujba baronului Bădălău:

“Domnul Brăiloiu este luat și plimbat de domnul Bădălău prin județul Giurgiu, și recomandat ca viitor senator sau deputat de Giurgiu. Asta este recompensa pe care domnul Bădălău i-o dă, pentru acest act legislativ care va intra în vigoare.”

Senatorul de Constanța, Liviu Tit Brăiloiu a inițiat de curând un proiect legislativ care vizează mai multe acumulări de apă din județul Giurgiu. În schimbul acestui serviciu, beneficiarul actului normativ, baronetele de Giurgiu, Niculae Bădălău i-ar fi promis lui Brăiloiu asigurarea unui loc de parlamentar la alegerile din 2020.

Cu implicarea lui Brăiloiu, proiectul lui Bădălău a fost adoptat luni în plenul Senatului, cu 78 de voturi pentru, 18 împotrivă și o abținere.

Actul normativ amintit vizează realizarea unei afaceri colosale prin trecerea “lacului de acumulare Grădinari, inclusiv digurile de contur Zorile și Podișoru, pârâului Valea Ilfovăț și a barajului Grădinari”, în vederea realizării unui proiect “Spațiu de pescuit și agrement”, de la Administrația Națională Apele Române la Consiliul Județean Giurgiu, unde președinte este Marian Mina zis “Scheletul” nimeni altul decât finul baronului PSD de Giurgiu, Niculae Bădălău.

În legătură cu aceste manevre de culise, publicația ZiuaNews susține, pe surse, că se pregătesc și alte “tunuri importante în zona Insulei Mari a Brăilei, în câteva zone agricole din Dobrogea, în Lunca Dunării.”

Când discutăm despre Dobrogea ne putem imagina că afacerile cu materii prime agricole le-au atras atenția baronilor politici din Constanța iar Liviu Brăiloiu se pregătește să tragă niște tunuri alături de colegii de partid. Grupul parlamentar la care s-a alăturat Băriloiu vizează, se pare, preluarea terenurilor agricole productive din județul Constanța de la baronii cu probleme în justiție.

Reamintim că Liviu Brăiloiu a strălucit în Parlament doar prin implicarea în mai multe scandaluri de imagine, după ce a înjurat-o pe Florina Presadă, parlamentar USR, a arătat semne obscene în plen, a bruscat un parlamentar care îl filma sau i-a numit pe jurnaliști ”ciobanii ăia”.

S-a împlinit un an de zile de când Comisia de Abuzuri a Senatului, sesizată de mai multe plângeri ale unor agenți economici din Năvodari, a recomandat Curții de Conturi să analizeze situația administrației locale din oraș și modul în care aceasta își desfășoară activitatea.

Curtea de Conturi, acțiuni ezitante

Încă din acel moment s-a văzut că instituția trimisă să facă ordine ezită să calce pe moșia lui Matei. A fost nevoie de șase luni pentru ca inspectorii Curții de Conturi să se decidă și să poposească în control la Năvodari. Controlul și raportul nu pot fi contestate. Cele două doamne care au analizat activitatea administrației locale din zonă s-au comportat ireproșabil. Ne bucură faptul că în cadrul Curții de Conturi mai există și oameni care știu să-și facă meseria. Păcăt că munca inspectorilor nu este continuată de sesizări penale, care să o confirme și să fructifice această muncă. Vorbim totuși despre un raport de 118 pagini, în care era detaliată, cuvânt cu cuvânt, toată activitatea defectuoasă a primarului Florin Chelaru și a șefului său, Nicolae Matei. Aici, arătăm cu degetul spre conducerea Curții de Conturi Constanța. Vina pare să aparțină domnilor care manageriază filiala instituției de la malul mării, altă explicație nu există. De la nivel central s-a cerut rezolvarea situației, inspectorii și-au făcut datoria, deciziile finale erau în pixul conducerii, care doarme în front.

Despre raportul întocmit de doamnele de la Curtea de Conturi, am mai scris. Vi-l vom detalia, încă o dată. Trebuie, înainte de toate, să vă dezvăluim un detaliu extrem de important. Din cele 11 abateri grave constatate de către inspectorii Curții de Conturi, una singură a fost contestată în instanță de reprezentanții primăriei Năvodari. Așa că, înainte de toate, trebuie să vedem care sunt faptele pe care ȘI LE ASUMĂ administrația din Năvodari.

Abaterea 1.

Au fost constatate abateri cu privire la fundamentarea programelor anuale de încasare a veniturilor bugetului local pe baze reale și concrete.

La elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru perioada 2012 – 2016 s-a constat subevaluarea veniturilor comparativ cu drepturile constatate, atât în faza inițială de elaborare cât și ulterior prin rectificare astfel încât, funcție de gradul de încasare al veniturilor sunt reprartizate către Trezorerie cote defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, neexistând justificare pentru aceste diferențe, în lipsa înregistrărilor în contabilitate de ajustări de valoare pe seama conturilor de cheltuieli pentru creanțele fiscale incerte.

Abaterea s-a produs pe fondul încălcării prevederilor următorelor acte normative: Legea nr 273/29.06.2006, privind finanțele publice locale, Ordin nr 71/22.01.2013, ordin 116/30.01.2014, ordin 96./28.01.2015,ordin nr 82/18.01.2016/ ordin 640/28.04.2017, OG nr 28./2008, privind registrul agricol.

Primăria Năvodari NU a contestat această abatere. Curtea de Conturi NU a sesizat organele penale, în ciuda faptului că avea obligația legală să o facă. Oare de ce?

Abaterea 2

S-au constatat abateri cu privire la realizarea programelor anuale de încasare a veniturilor bugetului local și modul de raportare al datelor la Ministerul Finanțelor Publice, prin prezentarea unor date eronate.

În perioada 2012 – 2016 UATO Năvodari a procedat la prezentarea de date incorecte referitoare la gradul de încasare al veniturilor proprii, respectiv, drepturile constatate au fost raportate la un nivel inferior celui reale și încasările raportate au fost mai mari și au privit toate drepturile de încasat inclusiv cele de de rămășiță: pe cale de consecință au fost repartizate sume pentru echilibrare din TVA în valoare mai mare deoarece s-a raportat un grad de încasare a unor venituri proprii mai mare decât cel real.

Abaterea s-a produs pe fondul încălcării legii nr 273/29.06.2006, privind finanțele publice locale

Nici această abatere nu a fost contestată de Primăria Năvodari.

Abaterea nr 3

Au fost constatate abateri cu privire la organizarea, ținerea și conducerea contabilității veniturilor locale ale UATO Năvodari.

Se constată faptul că în evidența contabilă a primăriei figurează creanțe fiscale pentru societăți aflate în procedura de insolvență potrivit legii 85/2014 în sumă de 16.479.264 lei, fără ca la inventarierea anuală a activelor să se procedeze la înregistrarea de ajustări de valoare datorare deprecierilor sau pierderilor de valoare, în conformitate cu prevederile OMFP nr 2861/2009, încălcând astfel principiul prudenței.

Au fost încălcate Legea nr 82/1991 legea contabilității, ordin nr2861 din 9 octombrie 2009, OMFP nr 1917/2005 și legea 85/2014.

Nici această abatere nu a fost contestată de Primăria Năvodari.

Abaterea nr 4

Au fost constatate abateri cu privire la nestabilirea, neurmărirea și neîncasarea de la contribuabili persoane juridice a taxei pe teren cu amenajare piscicolă.

Societatea MATFISH SRL exploatează amenajarea piscicolă Tașaul, în temeiul contractului de concesiune FN/9.04.2008 încheiat cu Compania Naționașă de Administrare a Fondului Piscicol pentru o suprafață de teren de 1970.15 hectare aflate în perimetrul localității Năvodari, fără ca aceasta să procedeze la declararea bunului concesionat pentru care datorează taxă de teren estimată la suma de 123.500 de lei. În lipsa declarației de impunere în toată perioada 2008 – 2016, pentru terenurile aflate în extravilan. Aferente amenajării piscicole, în suprafață de 1900 hectare, ce fac obiectul contractului de concesiune, concomitent cu neimpunerea din oficiu, organul fiscal nu a procedat la efectuarea controlului fiscal pentru verificarea destinației terenul în vederea încadrării corecte și reale în corespondență cu activitatea de fapt.

În mod similar, s-a constatat că SC CHERHANAUA TAȘAUL SRL a avut emisă ultima viză anuală la data 11.04.2016. Ulterior, pentru această locație, a solicitat aviz firma SC DELTA ROMPES SRL. La nivelul Serviciului de Taxe și Impozite nu a figurat și nu figurează înregistrat în Registrul Fiscal niciunul dintre cei doi agenți economici.Aceștia au fost omiși de la impozitare.

Legi încălcate: legea571/22.12.2003, OG 92/2003, HCL nr 171/28.07.2011, HCL 242/2011, LEGEA 207/2015.

Și aceste încălcări ale legii au fost recunoscute de edilul din Năvodari.

Abaterea nr 5.

Au fost constatate abateri cu privire la nestabilirea, neurmărirea și neîncasarea taxei pe teren de către operatorii portuari în condițiile în care categoria de folosință a terenului închiriat din infrastructura portuară a fost schimbată în teren cu construcții și, ca atare, nu mai intră sub incidența scutirilor prevăzute de Codul Fiscal.

În perioada 2012 – 2016 au fost constatate cazuri de nedeclarare în vederea impunerii precum și neimpunerea din oficiu a unor suprafețe de teren închiriat ce fac parte din infrastructura Portului Midia Năvodari, în condițiile în care nu au fost prezentate documente de scutire pentru terenurile închiriate și construite, respectiv, avizul privind categoria de folosință a terenului închiriat și construit, emis de oficiul de cadastru.

Pentru un număr de șase operatori portuari ce aveau contracte de închiriere cu CNAPMC nu au fost emise decizii de impunere pentru calculul taxei de teren cu construcții în conformitate cu legea 227/2015, pentru suma de 186.281 lei.

Legea încălcată227/2015. Primăria și-a recunoscut abaterea. Nicio plângere penală, evident.

Abaterea nr 6

Au fost identificate abateri de la legalitate cu privire la transmiterea unui teren din domeniul public al orașului Năvodari în folosință gratuită în favoarea societății Conpet SA Ploiești.

Echipa de audit a constatat că prin HCLO 170/18.03.2016 s-a aprobat darea în folosință gratuită în favoarea CONPET S.A. Unei suprafețe de teren deși aceasta nu se încadra în prevederile legii.

S-a încălcat Constituția României art 136, Noul Cod Civil ar 866, art 874-875, legea 215/2001art 124, legea 213/1998, legea 238/7.06.2004.

Primăria Năvodari a admis cele constatate. Curtea de Conturi doarme.

Abaterea nr 7

S-au constatat abateri în ceea ce privește verificarea desfășurării de activități fără eliberarea de autorizații de funcționare și aplicarea vizei anuale pentru agenții economici care desfășoară activități economice pe raza UATO Năvodari.

Din verificarea modului de autorizare a societăților, cu activități hoteliere, baruri, cantine, pentru perioada 2016 – 2017 s-a constatat faptul că pentru un număr de 51 de societăți comerciale înregistrate, existau autorizații și avize de funcționare pentru un număr de 15 societăți, deși un număr de 22 de societăți au desfășurat activitate economică confirmată de personalul Poliției Locale Năvodari în urma inspecției efectuate pe teren la solicitarea echipei de audit.

Legi încălcate: OG nr 99/2000, legea 273 din 29 iunie 2006, legea 227/2015.

Primăria Năvodari nu a contestat cele descoperite. Cine răspunde pentru încălcarea legii?

Abaterea nr 8

S-au constatat abateri cu privire la stabilirea, urmărirea și încasarea impozitelor pe mijloacele de transport auto și apă.

Echipa de audit a identificat o persoană care deși deținea un autoturism în proprietate, nu era înregistrat în evidența fiscală a entității, impozitul datorat fiind de 279 lei. De asemenea au fost constatate cazuri de contribuabili care nu erau înregistrați în evidența entității cu un număr de cinci ambarcațiuni nedeclarate la Năvodari. Sumele datorate, 8535 lei debite și majorări și 1395 lei amenzi.

Legi încălcate: legea 227/2015, legea 273/2006.

Primăria Năvodari a admis cele constatate. Curtea de Conturi? Nimic.

Abaterea nr 9

S-au constatat abateri cu privire la stabilirea, urmărirea și încasarea veniturilor din concesiuni și închirieri.

S-A constatat că la nivelul Registrului Agricol nu s-a procedat la înregistrarea în format electronic a tuturor datelor de identificare a gospodăriilor de orice fel de pe raza UATO Năvodari, motiv pentru care există inadvertențe între evidența existentă la nivelul Registrului Agricol.

Legi încălcate: legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică/ OUG nr 34/2013,legea 273/2006

Primăria Năvodari a fost de acord cu cele constatate. Așa .. și?

Abaterea nr. 10

S-a constatat ineficiența măsurilor întreprinse de către UATO Năvodari în vederea recuperării creanțelor fiscale datorate de contribuabili persoane juridice. Este vorba, aici, de creanțe fiscale restante de peste 16 milioane lei.

Din analiza creanțelor fiscale restante pentru societățile aflate în procedura insolvenței potrivit OUG 854/2014, în valoare de 16.163.045, se constată ineficiența măsurilor de executare silită care nu au condus la urmărirea și încasarea acestora, anterior deschiderii procedurii.

Mai mult, din totalul de 26.608.964 lei creanțe fiscale și nefiscale ale firmelor aflate în procedura de insolvență, la masa credală nu au fost înscrise toate creanțele care figurează înregistrate în contabilitate ci numai suma de 11.335.567 lei., adică 42,60 %.

De asemenea, se constată creanțe fiscale înregistrate în contabilitate și în evidența pe plătitor în sumă de 671.320 lei, care NU mai pot fi recuperate datorită radierii societăților, creanțe care sunt evidențiate atât în evidența analitică pe plătitor cât și în contabilitate.

Legi încălcate: OG nr 92/2003 republicată, legea 85/2014.

Și în acest ultim caz, Primăria Năvodari a admis cele constatate. Nici aici nu s-a întocmit o plângere penală pentru recuperarea prejudiciului imens pe care l-a suferit UAT Năvodari.

Pentru ca aceste abateri să fie corectate, Curtea de Conturi a impus măsuri, fără însă ca inspectorii să revină pentru a cerceta modul în care aceste măsuri au fost puse în aplicare, lucru care de altfel nici nu s-a întâmplat. Nu putem să nu ne întrebăm, care mai e rolul instituției respective în acest caz, dar începe o acțiune, sesisează nereguli iar apoi lasă lucrurile în aer, exact când ar trebui să ceară pedepsirea celor ce și-au bătut joc de administrația locală?

Cazul SOMACO strică apele dintre Curtea de Conturi și Primăria Năvodari

Nu există dubiu, cea mai importantă neregulă descoperită de inspectorii Curții de Conturi este legată de ”taxa” pe care firma SOMACO a primit-o de la Primăria Năvodari, condusă la acea vreme de Nicolae Matei, în cuantum de (țineți-vă bine) DOUĂ MILIOANE DE EURO. Impunerea fiscală pare a fi fost o răzbunare a primarului de la acea vreme, împotriva omului de afaceri Grigore Comănescu, cunoscut pentru faptul că are tupeul să nu cotizeze la bunăstarea financiară a primarilor din zonele în care-și desfășoară afacerile.

Și, ca o confirmare, aceasta a fost singura neregulă descoperită de inspectorii Curții de Conturi, pe care Primăria Năvodari a contestat-o în instanță. Țineți cont, reprezentanții Primăriei au acceptat nereguli care arată prejudicii de milioane de lei, dar n-au dorit să renunțe la o taxă impusă aberant, în mandatul trecut, situație care arată clar că la mijloc sunt implicate orgolii puternice. O ”afacere” marca Nicolae Matei.

Scurt istoric …al celei mai mari taxe de pe pământ

Și tot o afacere a gândit Grigore Comănescu (nu pe modelul Matei, din fericire) și la Năvodari, acolo unde a construit, pe malul lacului Siutghiol, mai multe aparthoteluri. Doar că afacerea i-a fost pusă în pericol de eroziunea malului, pe care s-a oferit să-l consolideze pe propria cheltuială, cu acordul Apelor Române. După ce această lucrare s-a finalizat, primarul Nicolae Matei a susținut că bucata de mal consolidată a intrat în posesia Primăriei Năvodari și că, pentru folosința acestui teren nou rezultat, firma SOMACO trebuie să plătească două milioane de euro. În realitate, așa cum o arată și raportul Curții de Conturi, administrația condusă de Nicolae Matei nici măcar nu intabulase terenul respectiv, așa că taxa e aberantă și nulă.

Desigur, noul primar Florin Chelaru a refuzat să remedieze răul comis, pentru că la vremea la care s-a petrecut abuzul era chiar președintele comisiei care a stabilit celebra taxă pentru firma SOMACO. Complice, deci, la un abuz de zile mari, Chelaru n-avea cum să admită că a greșit, așa că a continuat această șaradă. Și ce e mai rău, e că pare că are sprijinul Curții de Conturi.

Raportul contestat în instanță. Pariem pe un câștig al Primăriei?

Așa cum spuneam, Chelaru nu a acceptat raportul întocmit de Curtea de Conturi și a ales să-l conteste în instanță. Procesul, care a avut prima înfățisare în ziua de 24 aprilie, a consemnat câteva episoade interesante. Am fost și noi prezenți și tocmai de aceea vi le putem prezenta.

În primul rând, între juriștii ce reprezentau cele două părți s-a văzut o prietenie de zile mari. Și, dacă unul dintre cei doi nu ne-ar fi recunoscut, am fi asistat la o partidă de pupături ca la o cumetrie, pentru că juristul Curții de Conturi s-a îndreptat cu zâmbete și brațe deschise spre reprezentanta Primăriei Năvodari, obligând-o pe aceasta să-i semnaleze prezența presei în apropiere. A fost o secvență demnă de cascadorii râsului, dar care atestă faptul că lucrurile s-ar putea să fie stabilite în afara sălii de judecată.

Și, a mai fost ceva, ce prefigurează golănia ce se pune la cale între cele două părți. Firma SOMACO a solicitat să intervină în proces, de partea Curții de Conturi, solicitare care … a fost refuzată. O decizie nejustificată și care spune multe. În momentul în care vrei să arăți instanței că raportul pe care l-ai întocmit este întemeiat, ajutorul firmei al cărei caz e prezentat în aproape jumătate din raport este neprețuit. De ce l-ai refuza? Poate pentru că ”planurile” sunt altele și firma SOMACO riscă să le strice?

Noi vom urmări în continuare acest caz, pentru că ”taxa” de două milioane de euro este cel mai mare abuz care s-a săvârșit în țara asta vreodată. Nu poți să nu fii curios până unde va duce nesimțirea autorităților care ignoră un abuz de asemenea magnitudine.

Sperăm să ne înșelăm noi, deși, așa cum spuneam, suntem în stare să pariem că juristul Curții de Conturi Constanța nu-și va susține cazul cu toată convingerea. Vom trăi și vom vedea.