Citind postarea lui Aurelian Pavelescu, prin care contestă decizia de a institui doliu național pentru trei zile, milioane de înjurături, de moduri de-a-l terfeli pe acest impostor, îți vin în cap. Judecând după puhoiul de ”cuvinte frumoase” cu care l-au binecuvântat românii, e clar că nu suntem singurii care am simțit această nevoie. Nu merită însă, efortul de-a-ți umple sufletul de noroi, doar pentru a-i da acestui domn un răspuns.
Partidul Național Țărănesc s-a înființat în 1926, având la cârmă doi oameni a căror activitate este consemnată și respectată de către istorie, Iuliu Maniu și Ion Mihalache. Oamenii ăștia doi, de care tinerii din ziua de astăzi nu au auzit niciodată, au plătit cu viața, murind în pușcărie, pentru că au avut curajul de a se opune comunismului. Pentru că au crezut în partidul lor și nu s-au dezis de el.
Putem doar să ne imaginăm că, astăzi, Maniu și Mihalache se răsucesc în mormânt, din cauza lui Pavelescu, acest veritabil incendiu care a ars din temelii orice membru al partidului care i s-a opus. Un domn care, prin acțiunile sale, a tocat, mărunt, orice intenție de vot pe care ai putea-o avea înspre PNȚCD.
La televizor imaginile dramatice curg. 30 de tineri morți, părinții lor răvășiți de durere așteaptă să ridice trupurile. ”Am rămas doar cu un număr, spune un tată, fiica mea a murit, era arhitect, doctor în arhitectură”. În asemenea momente, taci și te rogi pentru liniștea celor ce trăiesc o dramă. Sau îți vezi de treaba ta, dar respecți durerea oamenilor.
Nu și Aurelian Pavelescu. Acest avocățel care, efectiv, nu există în politica din România, simte nevoia să se afirme, atacând exact acei oameni care în aceste momente trăiesc drama lor. Pe domnul avocat îl deranjează faptul că sunt trei zile de doliu național. Știe el că la litera legii scrie altceva. De spiritul legii n-a auzit niciodată. De umanitate e clar că nici atât. El vrea pur și simplu să iasă în evidență cu orice, chiar dacă prin asta calcă în picioare durerea unor semeni ai lui.
Chiar dacă prin asta distruge și ultima fărâmă care a mai rămas din PNȚCD. Putem doar să ne imaginăm că de fapt asta și urmărește. După ani de zile de procese împotriva unor oameni care nu-l vor drept lider al lor, oameni care nu acceptă ideea că Pavelescu e continuatorul lui Maniu sau al lui Mihalache, probabil că Pavelescu vreau să cedeze un partid pe care se asigură că nu l-ar mai vota nimeni.
L-am contactat pe Tudorel Chesoi, unul dintre puținii oameni care nu s-au dezis de țărănism și istoria sa, nici sub ”domnia” urâtă a Paveleștilor. Am simțit un om dezamăgit. ”Sunt tată, nu știu cum poți să nu respecți durerea acestor părinți. Așa e acest om, caută să câștige notorietate cu orice preț. Nu pot decât să-mi cer eu scuze pentru acest individ. În rest, el e un compromis politic. S-a sinucis prin această postare a lui, din punct de vedere politic, deși politica e ultima chestiune la care mă pot gândi acum. Vreau doar să-mi exprim regretul imens față de tragedia care a avut loc în București și solidaritatea față de familiile celor decedați. Condoleanțe și Dumnezeu să-i aibă în pază”, ne-a declarant Tudorel Chesoi.
Pavelescu și-a încasat, evident, zeci de răspunsuri generoase în onomatopee, pe care le merită din plin. Noi îi transmitem doar atât: dacă mai ai, domnule avocat, un singur dram de onoare, mâine ar trebui să te retragi din viața politică. Definitiv.
