Astăzi se împlinesc 20 de ani de la moartea lui Corneliu Coposu. Comemorarea acestui simbol al luptei anticomuniste i-a adus in memorie un moment deosebit liderului țărănist Tudorel Chesoi, vicepreședintele PNȚCD.

”L-am cunoscut pe Corneliu Coposu. În două rânduri am avut ocazia să stau pe îndelete cu el de vorbă. Îmi aduc aminte de congresul din 25 – 27 septembrie 1991, când au venit minerii în București și de un moment care, spun eu, a marcat evoluția partidului. Când s-a anunțat candidatura lui Corneliu Coposu la președinția partidului, sala Teatrului Național era arhiplină. Oamenii au început să aplaude și să strige ”Coposu, Coposu”. Președintele de atunci al congresului, un veteran venit din Franța, a întrebat dacă dorim ca aclamațiile să fie luate în considerare ca vot pentru. Sala scanda încontinuu ”Coposu, Coposu”, iar aclamațiile au fost considerate vot pentru. La întrebarea ”Cine este împotrivă?” am ridicat mâna și sala a amuțit. S-a făcut liniște mormântală. Am strigat cu toată puterea: ”Nu sunt împotrivă, dar pentru demnitatea, onoarea și suferințele domnului Coposu doresc să fie ales prin vot secret”. În acel moment cineva m-a tras de haină și m-a întrebat speriat: ”Ce ai făcut, măi? Dacă nu iese?”. La alegeri candida și Ion Rațiu. Mi-a înghețat sângele în vene”, povestește Tudorel Chesoi. Un țărănist din Constanța, învățătorul Cojocaru, a cerut atunci chiar excluderea sa din Congres.

Intr-un gest pe care delegatii nu il anticipau insa, Coposu se adresează membrilor de partid și spune că este de acord cu propunerea. Cere o pauză pentru distribuirea buletinelor de vot.

În pauză, cei doi se întâlnesc față în față. ”Mi-a spus: ”Ai făcut ceea ce trebuia să faci. M-a luat de gât și a mers câtiva zeci de pași așa, prin Teatrul Național”, spune Tudorel Chesoi. Corneliu Coposu a declarat, chiar de la tribuna congresului, că nu ar fi fost de acord decât cu votul secret.Solicitarea învățătorului Cojocaru de excludere a lui Tudorel Chesoi a fost respinsă și, evident, așa cum a consemnat istoria, Corneliu Coposu a devenit președintele PNȚCD, cu o singură abținere.

Povestea nu se oprește însă aici. În scurta vreme, presa a remarcat modul cum s-au desfășurat alegerile în cadrul Frontului Salvării Naționale. Spre deosebire de Corneliu Coposu, care a fost ales prin vot secret, Iliescu a fost desemnat prin aclamații, scrie presa vremii.

Corneliu Coposu a fost liderul opoziției din România postcomunistă. S-a născut în Bobota, Sălaj, în 1914. A fost omul de încredere al liderului PNȚCD Iuliu Maniu.

Pe 14 iulie 1947 a fost arestat împreună cu întreaga conducere a PNȚ, în ceea ce s-a numit Înscenarea de la Tămădău. Până în 1956 a fost ținut în arest preventiv, fără să fie judecat. În 1956 i s-a înscenat un proces pentru “înaltă trădare a clasei muncitoare” și pentru “crimă contra reformelor sociale”. A fost condamnat la muncă silnică pe viață. Până în 1962 a fost închis într-un regim sever de izolare la penitenciarul Râmnicu Sărat. În cei peste 17 ani de detenție a fost mutat de la o închisoare la alta, dintr-un penitenciar într-altul (arestul Ministerului de Interne; închisoarea Malmaison, de pe Calea Plevnei, București; penitenciarul Pitești; penitenciarul Văcărești, din București; penitenciarul din Craiova; penitenciarul Jilava, de lîngă București; penitenciarul Bragadiru; Unitatea de muncă nr. 1 Cap Midia, de fapt Canalul Dunăre-Marea Neagră; lagărul de triere din Ghencea, București și muncă forțată la ferma Bragadiru; Unitatea Militară nr 4, Ocnele Mari; din nou, penitenciarul Văcărești; penitenciarul Poarta Albă, Constanța; penitenciarul Sighetul Marmației; penitenciarul Jilava; penitenciarul Râmnicu Sărat; penitenciarul Gherla; penitenciarul Aiud; din nou, penitenciarul Râmnicu Sărat).

A fost eliberat pe 9 iulie 1962 din penitenciarul Râmnicu Sărat, după care a fost trimis pentru încă 24 de luni în domiciliu obligatoriu în comuna Rubla, județul Brăila. După cum arată Zarojanu, biograful lui Coposu, ”în momentul arestării, Corneliu Coposu cîntărea 114 kg, iar la eliberare – 51”. De menționat faptul că în timp ce Corneliu Coposu era întemnițat, soția sa, Arlette Coposu, a fost închisă în mai multe penitenciare, iar după eliberare a murit de cancer diseminat, pe 27 decembrie 1965.

În aprilie 1964 a fost pus în libertate, după 17 ani de detenție. A fost angajat ca muncitor necalificat la Întreprinderea de Construcții-Montaj București, atelierul de tâmplarie mecanică. După eliberarea din lunga detenție, Corneliu Coposu a fost invitat la o întrevedere cu liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe care îl cunoștea din perioada interbelică și care s-a scuzat ”pentru închisorile politice. <<N-am putut face nimic, pentru că rușii ne-au dirijat tot timpul. >> În compensație, îi propune să devină juristconsult al Consiliului de Stat, cu 4800 de lei pe lună (un inginer cîștiga cam 800 lei), cu condiția să semneze o declarație. Corneliu Coposu refuză, fără măcar să se uite pe declarație. De asemenea, Dej i-a propus reabilitarea sa și a lui Iuliu Maniu, la care a răspuns <<Maniu ar fi mai indicat să-i reabiliteze pe comuniști>>” . Între 1946 și 1989 Corneliu Coposu a fost permanent urmărit de către poliția politică comunistă, Securitatea, iar dosarul său de urmărire informativă are 38 de volume, circa 17.000-18.000 de file.

După 1989, a reîntemeiat oficial PNȚ sub numele de Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat și a fost președinte al PNȚCD-ului între 1990 și 1995. În această calitate, a fondat Convenția Democrată Română, al cărei prim președinte a fost.

În mai 1995 a fost numit Ofițer al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincție acordată de Republica Franceză cetățenilor străini.

Moartea sa, pe 11 noiembrie 1995, a generat un imens val de simpatie populară pentru forțele politice anticomuniste din România. Deși nu a beneficiat de funeralii naționale, la înmormântarea sa au participat sute de mii de oameni, veniți din întreaga țară.

Convenția Democrată, pe care a creat-o, câștigă alegerile generale din 1996, și pe fondul acestei emoții populare, iar Emil Constantinescu devine președintele României.

Senatorul Christian Gigi Chiru propune organizarea alegerilor parlamentare şi locale în aceeaşi zi, în primăvara anului viitor. Astfel, în opinia parlamentarului constănţean, ţara nu va trebui să treacă printr-o perioadă electorală de aproape un an şi nu va fi aruncată într-o criză politică.

„Mă uit cu îngrijorare că sunt în continuare cetățeni care continuă să protesteze, ceea ce este posibil să se întâmple și după desemnarea guvernului interimar. Pe de altă parte, propunerea de dizolvare a Parlamentului şi de organizare a unor alegeri parţiale/anticipate anul acesta nu reprezintă, în opinia mea, o soluţie viabilă. Sunt de părere că se impune organizarea alegerilor locale şi parlamentare anul viitor. Totodată, este necesară revenirea la forma de alegere a primarilor în două tururi. Dizolvarea parlamentului acum este inoportună pentru că s-ar crea vid legislativ, iar acum este nevoie să depășim momentul care ar putea duce statul într-o criză politică, prin instalarea unui guvern, fie el și tehnocrat, pentru o perioadă scurtă de timp, în vederea rezolvării acestei probleme, în loc să dăm naştere altora noi. Subliniez și faptul că este necesar să reflectăm asupra organizării concomitent a alegerilor locale și a celor parlamentare, chiar dacă mizele electorale diferă. În acest fel, în primăvara anului viitor (în luna aprilie-mai) vom avea alegeri locale, un nou Parlament și un nou Guvern și într-un timp relativ scurt, vom reuși să oprim aruncarea țării într-o criză politică majoră”, a declarat senatorul Christian Gigi Chiru.

 Acesta a subliniat faptul că este obligatoriu să se ţină cont de rezultatele referendumului din 2009, atunci când peste 50% dintre românii cu drept de vot au decis că îşi doresc Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane. „Desigur că referendumul din 2009 a fost complet ignorat, fiind în acest fel ignorată și voința cetățenilor, de reducere a numărului de parlamentari, iar astfel a fost subminată valoarea votului, chiar dacă sistemul nostru politic, consfințit și de Constituție, se fundamentează pe votul majoritar”, a mai precizat senatorul Christian Gigi Chiru.

Consilierul local Tudorel Chesoi s-a dezlănțuit, în cadrul unei conferințe de presă, împotriva avocatului Aurelian Pavelescu, pe care-l consideră vinovat pentru distrugerea Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat. De asemenea, consilierul s-a delimitat de declarațiile pe care avocatul bucureștean le-a făcut la adresa victimelor din clubul Colectiv.

Prin intermediul unei postări, pe Facebook, primarul comunei Peștera, Valentin Vrabie, a făcut un apel la responsabilitate, către colegii din administrația publică. Îl redăm integral.

STIMAŢI COLEGI PRIMARI,
După cum vedeţi, România a fost aruncată în haos, a fost transformată într-un lagăr al sărăciei, iar viitorul acestei naţiuni este condamnat la umilinţă, dacă noi primarii, reprezentanţii cetăţenilor, nu luăm atitudine. Se tot vorbeşte de câţiva ani despre reforma clasei politice, modernizarea statului român şi îmbunătăţirea nivelului de trai însă până acum nimic concret nu s-a realizat. Aşa cum am afirmat în nenumărate rânduri, am fost consideraţi doar nişte păpuşi perfecte, activate în campaniile electorale pentru strângerea de voturi. Procesul administrativ şi principiile fundamentale ale democraţiei au fost terfelite sistematic de cei pe care noi i-am trimis în administraţia centrală. Iar politica practicată de aceştia este complet deconectată atât de la realitatea zilnică a cetaţenilor cât şi de la problemele cu care se confruntă administraţiile publice locale.

Trebuie să conştientizăm că fără voturile noastre, ale primarilor care plecăm capul în jos, în faţa cetăţenilor gârboviţi de atâtea jriji şi nevoi, aceşti demnitari ar fi doar o virgulă între subiect şi predicat! Este de datoria noastră morală să ne apărăm cetăţenii care ne-au acordat votul lor de încredere, care şi-au pus speranţele în noi! Evenimentele pertecute în stradă în ultimile zile demonstrează că cetăţenii s-au săturat să îndure atâta umilinţă iar printre cei responsabili de această situaţie suntem şi noi primarii. Suntem conştienţi cu toţii că nemulţumirea oamenilor de rând este echivalentă şi cu funcţionarea defectuoasă a administraţiilor publice locale. Primăriile şi-au pierdut menirea pentru care au fost înfiinţate, au ajuns să funcţioneze doar pe criterii politice şi din păcate actul administrativ este condiţionat politic.

Mai sunt doar şase luni pâna la următoarele alegeri locale, când vom fi obligaţi să cerşim din nou votul cetăţenilor. Şi vom fi întrebaţi unde am fost noi, reprezentanţii lor, atunci când au ieşit în stradă şi au devenit victime ale hienelor politice. Şi de ce am permis în toţi aceşti ani să se ajungă la această degradare cultural-naţională. Acestea vor rămâne doar întrebări fără răspuns iar flacăra speranţei va ajunge cenuşă dacă şi acum stăm cu mâinile în sân! Avem datoria morală să fim alături de cetăţeni atunci când aceştia vor să-şi facă auzit glasul!

Consider că DEPOLITIZAREA INSTITUŢIILOR PUBLICE reprezintă cel mai important element al reformei din perspectiva consolidării democraţiei. Aceasta vine din nevoia unei reforme reale în administraţia publică, prin separea ei de palierul politic, pentru a evita ingerinţele politice în actul administrativ local şi judeţean. Avem nevoie de adevăraţi profesionişti şi nu de politruci care ajung în funcţii cheie doar pentru că au acelaşi numitor comun: sunt loiali membri de partid şi vajnici contributori la campaniile electorale.

Sunt convins că împreună putem schimba în bine societatea românească, vitorul nostru şi mai ales al copiilor nostri. Să ne gândim foarte bine, măcar în al doisprezecelea ceas, ce viitor le alegem lor, ce viitor are această naţiune. Vă adresez prin intermediul acestei scrisori propunerea mea de a dezbate aceste probleme în cadrul unei întâlniri care va avea loc luni, 9 noiembrie 2015, la Căminului Cultural Peştera, începând cu ora 10.

Cu respect,
Primarul INDEPENDENT al comunei Peştera, judeţul Constanţa,
Valentin Vrabie

Protestele din seara trecută au reușit performanța de a dărâma un guvern care își pierduse oricum legitimitatea de foarte mult timp. Un premier trimis în judecată și un vicepremier obraznic cu cetățenii și sfidător la adresa bunului simț nu pot conduce o țară. Vocile zecilor de mii de oameni care au cerut demișii în stradă, în multe dintre orașele țării, au fost auzite.

Ponta, Oprea și echipa lor au plecat, alungați de cetățeni. E normal și sănătos pentru democrație să se petreacă așa. Puterea vine la popor și tot poporul e cel care ți-o poate lua. Prin vot sau, mult mai direct, în stradă, prin proteste.

Însă demisiile lui Ponta, Oprea și compania nu rezolvă criza sistemică în care se află România. E momentul unui nou început. E momentul ales de români pentru a începe de la zero. De la zero mandate. E momentul să demisionam, cu toții, pentru că alegerile anticipate să poată avea loc în cel mai scurt timp, fără niciun alt obstacol constituțional. E momentul, oricât de dureros ar suna pentru colegii încremeniți în scaunele de parlamentari, ca senatorii și deputații să demonstreze că înțeleg ceea ce li se cere din piața publică.

Eu am un mandat oferit de constănțeni. Sunt deputat în Parlamentul României, la primul mandat, și îi reprezint pe cei care mi-au încredințat această înaltă demnitate. și cred cu tărie că gestul corect pe care îl pot face în perfect acord cu voința alegetorilor mei este să anunț ferm că mandatul meu nu va sta în calea anticipatelor. îi anunț public pe cetățeni și pe colegii parlamentari că demisia mea în alb este deja pregătită. Iar în momentul în care și parlamentării Puterii vor înțelege că trebuie să demisioneze, așa cum ne cer românii în stradă, și se va ajunge la consens politic pentru alegeri anticipate, demisia mea va fi prima care va fi pusă pe masă.

Mihai Tararache