Clubul belgian Genk a anunțat, astăzi, oficial, transferul jucătorului Ianis Hagi. Contractul semnat este valabil până în anul 2024, iar echipa din Ovidiu, FC Viitorul, va încasa pentru transfer suma de 8 milioane de euro.
Genk este campioana Belgiei, astfel că în sezonul actual va juca direct în grupele Champions League.
Salariul jucătorului constănțean va fi de aproximativ 800.000 de euro, net, pe sezon.
După ce sute, sau poate mii de călători, s-au plâns de condițiile deplorabile oferite de firma de transport Grup Media Sud, care deservește linia ce leagă Constanța de Năvodari, și după ce publicația noastră a făcut cunoscute condițiile inumane pe care sunt obligați să le suporte cetățenii nevoiți să utilizeze microbuzele GMS, autoritățile au început să mimeze intrarea în normalitate.
Astfel, au fost declanșate verificări, doar pentru a scoate la iveală lucruri și fenomene, pe care le știe TOATĂ CONSTANȚA, de mai bine de 19 ani.
GMS – foto Primaria Năvodari din 5 Iulie 2019
Cu acest prilej, primăria Năvodari, a trimis o adresă către Consiliul Județean Constanța, prin care informa “că operatorul nu îndeplinește, în acest moment, condiții minime pentru realizarea serviciului de transport public persoane.”
Primăria Năvodari, prin primar, a punctat și deficiențele constate în urmă acțiunilor de control efectuate joi şi vineri, 4 şi 5 iulie 2019, după cum urmează:
Microbuze supra-aglomerate
Lipsa aerului condiționat și a mobilierului deteriorat din microbuze
Comportament neadecvat al șoferilor în relația cu pasagerii
Nerespectarea programului de transport; șoferi care nu opresc în stații
Călătorii cu abonamente și persoanele cu dizabilități nu sunt lăsați să urce
Folosirea de mijloace de transport vechi și foarte uzate
Țuțuianu vrea un “numitor comun” cu transportatorii!
În loc să adopte măsuri URGENTE în vederea remedierii acestei situații strigătoare la cer, președintele CJ, Marius Horia Țuțuianu s-a rezumat la un scurt comunicat, prin care informa opinia publică că se vor face și alte controale “până când vom ajunge la un numitor comun cu transportatorii.” Numitor comun cu încălcarea legii?
GMS – foto Primaria Năvodari 5 Iulie 2019
Chiar la momentul publicării acestui material, călătorii sunt în continuare obligați să suporte aceleași condiții de transport, specifice Evului Mediu, neschimbate față de săptămâna trecută. Cât trebuie să mai îndurăm nepăsarea Consiliului Județean?
REPLICA GMS: “Doleanțele și propunerile s-au lovit de opacitatea funcționarilor publici”
Chiar azi, administratorul Grup Media Sud, Ștefan Pleșca, a ținut să facă următoarele precizări, prin intermediul publicației ProConstanța, din care cităm:
“Într-adevăr firma noastră a fost sancționată în trecut. Dar în același timp, toate doleanțele și propunerile cu care am venit, după aceste sancționări, s-au lovit de opacitatea specifică funcționarilor noștri publici, care se ascund după legi și proceduri.
Vă dau ca exemplu faptul că, în orice mare metropolă europeană, pentru că ne place să ne considerăm europeni, transportul public este subvenționat, procedurile de decontare sunt foarte facile, traseele se modifică în funcție de dezvoltarea orașului, sunt studii periodice privind deplasarea locuitorilor dintr-o parte în alta a orașului.
Lucrul acesta la noi nu se întâmplă, și chiar ne dorim să se întâmple, pentru că asta vine înspre ușurarea și îmbunătățirea serviciilor noaste de transport. Noi vedem relația dintre firmă și autorități ca pe o colaborare continuă.”, a menționat Pleșca pentru ProConstanta, azi, 12.07.2019.
Extras din ProConstanta – Grup Media Sud, publicat 12.07.2019
Cu alte cuvinte, după ce s-a dovedit că nu îndeplinesc condițiile din caietul de sarcini, și că încalcă legea aproape la fiecare kilometru parcurs, reprezentanții firmei Grup Media Sud arată acum cu degetul spre Consiliul Județean (autoritatea care eliberează licența de transport pentru ruta intra-județeană Constanța-Năvodari).
Și după cum se observă, administratorul GMS, Ștefan Pleșca, acuză fără să nominalizeze, Consiliul Județean de lipsă de transparență, asta dacă prin termenul de “opacitate” nu se referă cumva la capacitățile manageriale ale președintelui CJ, Marius Horia Țuțuianu.
GMS face “frecție” unui picior din lemn
În materialul de presă citat anterior, reprezentanții Grup Media Sud ne anunță cu mândrie că începând de azi, “pe relația Constanța -Năvodari și retur, va circula un microbuz nou, dotat cu toate facilitățile menite a asigura un transport decent.”
Cu alte cuvinte, trebuie să fim bucuroși! Adică, după toate eforturile primăriei Năvodari, ale Consiliului Județean Constanța, și după toate plângerile formulate de către cetățeni în ultimii 20 de ani, doar cu atât ne-am ales?
Nicușor Daniel Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, a fost condamnat, azi, definitiv, la 10 ani de închisoare cu executare alături de alte 18 persoane fizice și juridice.
2. Felicia Tăicuţu, fost director general al Direcţiei Generale Economico-Financiare din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, – 3 ani cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, pentru un termen de încercare de şase ani. 3. Titi Cenuşă, arhitect-şef în cadrul Direcţiei Generale de Urbanism şi Lucrări Publice a Consiliului Judeţean Constanţa – achitat. 4. Lucian Simion, şef al Serviciului Utilităţi Publice din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa – achitat. 5. Constantin Vlăducă, inginer în cadrul Serviciului Utilităţi Publice din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa -2 ani cu suspendare 6. Adrian George Gâmbuţeanu, director general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa – 3 ani de închisoare cu suspendare. 7. Gică Ene, inginer silvic în cadrul Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa – 2 ani cu suspendare sub supraveghere, termen de încercare de cinci ani. 8. Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa, pedeapsa de 300 de zile amendă penală în cuantum de 1.000 de lei pe zi-amendă, aşadar, 200.000 de lei amendă penală.
9. Victor Aurelian Coman, administrator al SC Rom Coman SRL – 5 ani și 4 luni. 10. Popa Daniel Dan, administrator al SC Rom Coman SRL, 5 ani și 4 luni închisoare.
11.SCRom Coman SRL a primit pedeapsa de 100.000 de lei amendă penală. 12. Ruxandra Luminiţa Darie, notar public, al cărei nume apare printre inculpaţii celebrului Dosar al Retrocedărilor din Constanţa, a chitată. 13. Florin Georgel Onescu, fost primar al comunei Lipniţa – 3 ani de închisoare cu suspendare.
14.Nela Geileanu, fost secretar al comunei Lipniţa – 3 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de supraveghere de patru ani. 15. Ionuţ Ţiţimeaua, fost director general al Direcţiei Generale de Administraţie Publică şi Juridică din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa – 2 ani de închisoare cu suspendare condiţionată pe un termen de încercare de patru ani. 16. Costică Zelca, administrator al SC Stop SRL – 5 ani de închisoare.
17.SC Stop SRL – 400.000 de lei amendă penală.
„Aplică inculpatei pedeapsa complementară a publicării hotărârii de condamnare, prin intermediul postului de televiziune local TV Neptun şi prin intermediul unui post naţional de televiziune, în număr de câte cinci apariţii în cazul fiecăruia din cele două posturi, cu o frecvenţă de cel mult o apariţie pe săptămână, publicarea constând în citirea şi afişarea, simultan, pe o durată de minimum cinci minute, a extrasului din hotărârea de condamnare privitor la inculpată, conţinând descrierea faptelor pentru care s-a dispus condamnarea, astfel cum au fost reţinute în considerentele hotărârii de condamnare, încadrarea juridică şi pedepsele aplicate“, potrivit minutei judecătoreşti. 18.Tudorel Pârvu fost directori generali ai Direcţiei Buget-Finanţe din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa – 2 ani de închisoare cu suspendare condiţionată.
19.Bogdan Dima, fost directori generali ai Direcţiei Buget-Finanţe din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa – 2 ani de închisoare cu suspendare condiţionată.
– Judecătoarea Ana Maria Trancă a luat act că persoana vătămată Consiliul Judeţean Constanţa nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Iată minuta instanței:
6854/2/2014 – Admite apelurile declarate de inculpaţii Constantinescu Nicuşor Daniel, Tăicuţu Felicia, Cenuşă Titi, Simion Lucian, Vlăducă Constantin, Gâmbuţeanu Adrian George, Ene Gică, Coman Victor Aurelian, Popa Daniel-Dan, Darie Ruxandra Luminiţa, Onescu Florin Georgel, Geileanu Nela, Ţiţimeaua Ionuţ, Zelcă Costică, Pârvu Tudorel, Gavrilă-Dima Bogdan Teoniu, S.C. Stop S.R.L. ?i Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa şi de persoana vătămată Consiliul Judeţean Constanţa împotriva sentinţei penale nr. 142/F din 29 iulie 2016 şi a încheierii de îndreptare de eroare materială din 7 octombrie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I penală în dosarul nr. 6854/2/2014 şi extinde efectele acestora asupra intimatei inculpate S.C. Rom Coman S.R.L. Desfiin?ează, în parte, sentin?a penală apelată ?i în totalitate încheierea din data de 7 octombrie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I penală şi, rejudecând, în fond: I. Descontope?te pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare şi 10 ani interzicerea exerci?iului drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a, b ?i c (dreptul de a ocupa o funcţie de conducere, gestiune sau control în cadrul unei entităţi juridice de drept sau interes public) Cod penal din 1969, aplicată inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor ?i sporul de 3 ani închisoare.
În baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel sub aspectul săvâr?irii infracţiunii de spălarea banilor, prevăzută de art. 23 alin.1 lit. c din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art.5 Cod penal, şi a infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art.5 Cod penal. Înlătură din con?inutul pedepselor complementare ?i accesorii aplicate inculpatului interzicerea dreptului de a alege, prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. a teza I Cod penal din 1969. Reduce durata pedepselor principale ?i complementare aplicate inculpatului, după cum urmează: – 5 ani închisoare ?i 5 ani interzicerea, ca pedeapsă complementară, a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a, b şi c (dreptul de a ocupa o funcţie de conducere, gestiune sau control în cadrul unei entităţi juridice de drept sau interes public) Cod penal din 1969, pentru infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 13/2 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 248 cu aplicarea art. 41 alin. 2, art.75 lit. a Cod penal din 1969 şi art. 5 Cod penal; – 8 ani închisoare ?i 5 ani interzicerea, ca pedeapsă complementară, a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a, b şi c (dreptul de a ocupa o funcţie de conducere, gestiune sau control în cadrul unei entităţi juridice de drept sau interes public) Cod penal din 1969, pentru infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art.13/2 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 248 raportat la art. 248/1, cu aplicarea art.41 alin.2, art.75 lit. a Cod penal din 1969 şi art. 5 Cod penal; – 5 ani închisoare ?i 5 ani interzicerea, ca pedeapsă complementară, a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a, b şi c (dreptul de a ocupa o funcţie de conducere, gestiune sau control în cadrul unei entităţi juridice de drept sau interes public) Cod penal din 1969, pentru infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art.13/2 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 248 raportat la art. 248/1, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art.75 lit. a Cod penal din 1969 şi art.5 Cod penal. În baza art. 33 lit. a, art. 34 alin.1 lit. b şi art. 36 alin.1 Cod penal din 1969, contopeşte pedepsele de 5 ani închisoare, 8 ani închisoare şi 5 ani închisoare astfel reduse cu pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 387 din 28.10.2015 a Tribunalului Constanţa – Secţia penală, definitivă prin decizia penală nr.768 din 29.06.2016 a Curţii de Apel Constanţa – Secţia penală, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.13/2 din Legea nr.78/2000 raportat la art.297 alin. 1, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal şi art.5 Cod penal, şi aplică pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare, pe care o sporeşte cu 2 ani închisoare, urmând ca, în final, inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel să execute pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare.
În baza art.71 Cod penal din 1969 interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerci?iul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a, b şi c (dreptul de a ocupa o funcţie de conducere, gestiune sau control în cadrul unei entităţi juridice de drept sau interes public) Cod penal din 1969, pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 35 alin. 2 şi 3 Cod penal din 1969, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a, b şi c (dreptul de a ocupa o funcţie de conducere, gestiune sau control în cadrul unei entităţi juridice de drept sau interes public) Cod penal din 1969, pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. II. Descontope?te pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatei Tăicuţu Felicia în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor ?i sporul de 1 an închisoare. În baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală achită pe inculpata Tăicuţu Felicia sub aspectul săvâr?irii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art.7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 5 Cod penal. În baza art. 33 lit. a – art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969, contopeşte pedepsele de 2 ani închisoare, 2 ani închisoare şi 2 ani închisoare stabilite prin sentin?a penală şi aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, pe care o sporeşte cu 1 an închisoare, urmând ca, în final, inculpata Tăicuțu Felicia să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare. În baza art. 86/1 Cod penal din 1969, suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale pe un termen de încercare de 6 ani, stabilit în condiţiile art. 86/2 Cod penal din 1969, pe durata căruia inculpata va respecta măsurile de supraveghere stabilite prin sentinţa penală. III. În baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Cenuşă Titi sub aspectul săvâr?irii infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art.13/2 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 297 alin.1 şi art. 309 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1, art.77 lit. a şi art. 5 Cod penal, şi a infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal. IV. În baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Simion Lucian sub aspectul săvâr?irii infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 13/2 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 297 alin.1 şi art. 309 Cod penal, cu aplicarea art.35 alin.1, art.77 lit. a şi art. 5 Cod penal, şi a infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal. V. Descontope?te pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului Vlăducă Constantin în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor. Înlătură sporul de 1 an închisoare. În baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Vlăducă Constantin sub aspectul săvâr?irii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 5 Cod penal. Dispune ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentin?a penală pentru săvărşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. art.13/2 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 248 raportat la art. 248/1 cu aplicarea art. 41 alin.2, art.75 lit. a, art. 74 al. 2, art. 80 Cod penal din 1969 şi art. 5 Cod penal. În baza art. 86/1 Cod penal din 1969, suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în condiţiile art. 86/2 Cod penal din 1969, pe durata căruia inculpatul Vlăducă Constantin va respecta măsurile de supraveghere stabilite prin sentinţa penală. VI. Descontope?te pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 4 luni închisoare şi 5 ani interzicerea exerci?iului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b, d, g (dreptul de a ocupa o funcţie de conducere, gestionare sau administrare într-o entitate economică privată sau de interes public) şi k Cod penal, aplicată inculpatului Gâmbuţeanu Adrian George în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor. Înlătură sporul de 4 luni închisoare. În baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Gâmbuţeanu Adrian George sub aspectul săvâr?irii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art.367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal. În baza art.26 Cod penal din 1969 raportat la art. 13/2 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 248 raportat la art. 248/1 cu aplicarea art. 41 alin.2, art. 75 lit. a, art. 74 alin.1 lit. a, art. 80 Cod penal din 1969 şi art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Gâmbuţeanu Adrian George la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu. În baza art. 71 Cod penal din 1969 interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerci?iul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b ?i c (dreptul de a ocupa o func?ie de conducere, gestiune sau control în cadrul unei entităţi juridice de drept sau interes public) Cod penal din 1969, pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 65 alin. 1 Cod penal din 1969 interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exerci?iul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a, b ?i c (dreptul de a ocupa o func?ie de conducere, gestiune sau control în cadrul unei entităţi juridice de drept sau interes public) Cod penal din 1969 pe o perioadă de 4 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. VII. Descontope?te pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului Ene Gică, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor. Înlătură sporul de 1 an închisoare. În baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Ene Gică sub aspectul săvâr?irii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 5 Cod penal. Dispune ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentin?a penală pentru săvărşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 26 Cod penal din 1969 raportat la art.13/2 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 248 raportat la art. 248/1, cu aplicarea art. 41 alin.2, art.75 lit. a, art. 74 alin. 2, art.80 Cod penal din 1969 şi art. 5 Cod penal. În baza art.86/1 Cod penal din 1969, suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit în condiţiile art. 86/2 Cod penal din 1969, pe durata căruia inculpatul Ene Gică va respecta măsurile de supraveghere stabilite prin sentinţa penală. VIII. Descontope?te pedeapsa rezultantă de 300 zile amendă penală în cuantum de 1.000 lei per zi-amendă, respectiv 300.000 lei amendă penală, aplicată inculpatei persoană juridică R.A.J.D.P. Constanţa, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor. Înlătură sporul de 50 de zile amendă. În baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală achită pe inculpata persoană juridică R.A.J.D.P. Constanţa sub aspectul săvâr?irii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal. În baza art. 26 Cod penal din 1969 raportat la art. 13/2 din Legea nr.78/2000, raportat la art. 248 raportat la art. 248/1 cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 75 lit. a Cod penal din 1969 şi art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpata persoană juridică R.A.J.D.P. CONSTANŢA la pedeapsa de 200.000 lei amendă penală. În baza art. 53/2 raportat la art. 53/1 alin.2 lit. e ?i art. 71/7 Cod penal din 1969, aplică inculpatei pedeapsa complementară privind difuzarea hotărârii de condamnare, prin intermediul postului de televiziune local TV Neptun Constanţa, în număr de 10 apariţii, cel mult una pe săptămână, apariţii constând în citirea şi afişarea simultan, pe o durată de minim 5 minute, a extrasului din hotărârea de condamnare privitor la inculpată, conţinând descrierea faptei pentru care s-a dispus condamnarea, astfel cum a fost reţinută în considerentele hotărârii de condamnare, încadrarea juridică şi pedeapsa aplicată. IX. Descontope?te pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 8 luni închisoare şi 5 ani interzicerea exerci?iului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b, d, g (dreptul de a ocupa o funcţie de conducere, gestionare sau administrare într-o entitate economică privată sau de interes public) şi k Cod penal, aplicată inculpatului Coman Victor Aurelian în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor ?i sporul de 4 ani şi 8 luni închisoare. În baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Coman Victor Aurelian sub aspectul săvâr?irii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal, şi a infracţiunii de spălarea banilor, prevăzută de art. 29 alin.1 lit. c din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 Cod penal. În baza art. 26 Cod penal din 1969 raportat la art. 13/2 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 248 raportat la art.248/1, cu aplicarea art. 41 alin.2, art.75 lit. a, art. 74 alin.1 lit. a, art. 80 Cod penal din 1969 şi art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Coman Victor Aurelian la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu. În baza art. 65 alin. 1 Cod penal din 1969 interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exerci?iul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a, b ?i c (dreptul de a ocupa o func?ie de conducere, gestionare sau administrare într-o entitate economică privată) Cod penal din 1969, pe o perioadă de 4 ani. În baza art. 386 alin. 1 din Codul de procedură penală schimbă încadrarea juridică a faptelor re?inute în sarcina inculpatului Coman Victor Aurelian din infrac?iunile concurente prevăzute de art. 9 alin.1 lit. b din Legea nr. 241/2005 şi art. 9 alin.1 lit. c din Legea nr. 241/2005, în infrac?iunea unică prevăzută de art. 9 alin.1 lit. b şi c din Legea nr. 241/2005. În baza art. 9 alin.1 lit. b şi c din Legea nr. 241/2005, condamnă pe inculpatul Coman Victor Aurelian la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. În baza art. 67 alin. 2 Cod penal, interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b, g (dreptul de a ocupa o funcţie de conducere, gestionare sau administrare într-o entitate economică privată) Cod penal, pe o durată de 4 ani. În temeiul art. 65 alin.1 şi alin. 3 Cod penal, interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerci?iul aceloraşi drepturi, prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b, g (dreptul de a ocupa o funcţie de conducere, gestionare sau administrare într-o entitate economică privată) Cod penal. Înlătură din conţinutul pedepselor complementare şi accesorii aplicate inculpatului pe lângă pedeapsa principală de 3 ani închisoare pentru săvărşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 al.1 lit. e din Legea nr. 241/2005, interdicţia exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. d ?i k Cod penal. Reduce durata pedepsei complementare anterior menţionate, de la 5 ani la 4 ani, după executarea pedepsei principale. În baza art. 38 – art. 39 alin.1 lit. b Cod penal ?i art. 10 din Legea nr. 187/2012 contopeşte pedepsele de 3 ani închisoare, 1 an închisoare (stabilite prin sentin?a penală), 3 ani închisoare şi 3 ani închisoare (stabilite prin prezenta) şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, pe care o sporeşte cu o treime din restul pedepselor aplicate, respectiv, 2 ani şi 4 luni închisoare, în final inculpatul Coman Victor Aurelian urmând a executa pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 4 luni închisoare. În baza art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b, g (dreptul de a ocupa o funcţie de conducere, gestionare sau administrare într-o entitate economică privată) Cod penal, pe o durată de 4 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. În baza art. 45 alin.5 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b, g (dreptul de a ocupa o funcţie de conducere, gestionare sau administrare într-o entitate economică privată) Cod penal, pe durata executării pedepsei principale. X. Descontope?te pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 8 luni închisoare şi 5 ani interzicerea exerci?iului drepturilor drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b, d, g (dreptul de a ocupa o funcţie de conducere, gestionare sau administrare într-o entitate economică privată sau de interes public) şi k Cod penal, aplicată inculpatului Popa Daniel Dan în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor ?i sporul de 4 ani şi 8 luni închisoare. În baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Popa Daniel Dan sub aspectul săvâr?irii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal, şi a infracţiunii de spălarea banilor, prevăzută de art. 29 alin.1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 Cod penal. În baza art. 26 Cod penal din 1969 raportat la art. 13/2 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 248 raportat la art.248/1, cu aplicarea art. 41 alin.2, art.75 lit. a, art. 74 alin.1 lit. a, art. 80 Cod penal din 1969 şi art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Popa Daniel Dan la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu. În baza art. 65 alin. 1 Cod penal din 1969 interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exerci?iul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a, b ?i c (dreptul de a ocupa o func?ie de conducere, gestionare sau administrare într-o entitate economică privată) Cod penal din 1969, pe o perioadă de 4 ani. În baza art. 386 alin. 1 din Codul de procedură penală schimbă încadrarea juridică a faptelor re?inute în sarcina inculpatului Popa Daniel Dan din infrac?iunile concurente prevăzute de art. 9 alin.1 lit. b din Legea nr. 241/2005 şi art. 9 alin.1 lit. c din Legea nr. 241/2005, în infrac?iunea unică prevăzută de art. 9 alin.1 lit. b şi c din Legea nr. 241/2005. În baza art. 9 alin.1 lit. b şi c din Legea nr. 241/2005, condamnă pe inculpatul Popa Daniel Dan la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. În baza art. 67 alin. 2 Cod penal, interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b, g (dreptul de a ocupa o funcţie de conducere, gestionare sau administrare într-o entitate economică privată) Cod penal, pe o durată de 4 ani. În temeiul art. 65 alin.1 şi alin. 3 Cod penal, interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerci?iul aceloraşi drepturi, prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b, g (dreptul de a ocupa o funcţie de conducere, gestionare sau administrare într-o entitate economică privată) Cod penal. Înlătură din conţinutul pedepselor complementare şi accesorii aplicate inculpatului pe lângă pedeapsa principală de 3 ani închisoare pentru săvărşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 al.1 lit. e din Legea nr. 241/2005, interdicţia exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. d ?i k Cod penal. Reduce durata pedepsei complementare anterior menţionate, de la 5 ani la 4 ani, după executarea pedepsei principale. În baza art. 38 – art. 39 alin.1 lit. b Cod penal ?i art. 10 din Legea nr. 187/2012 contopeşte pedepsele de 3 ani închisoare, 1 an închisoare (stabilite prin sentin?a penală), 3 ani închisoare şi 3 ani închisoare (stabilite prin prezenta) şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, pe care o sporeşte cu o treime din restul pedepselor aplicate, respectiv, 2 ani şi 4 luni închisoare, în final inculpatul Popa Daniel Dan urmând să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 4 luni închisoare. În baza art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b, g (dreptul de a ocupa o funcţie de conducere, gestionare sau administrare într-o entitate economică privată) Cod penal, pe o durată de 4 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. În baza art. 45 alin.5 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b, g (dreptul de a ocupa o funcţie de conducere, gestionare sau administrare într-o entitate economică privată) Cod penal, pe durata executării pedepsei principale. XI. Descontope?te pedeapsa rezultantă de 300 zile amendă penală în cuantum de 500 lei per zi-amendă, respectiv 150.000 lei amendă penală, aplicată inculpatei persoană juridică S.C.Rom Coman S.R.L., în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor. Înlătură sporul de 50 de zile amendă. În baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală achită pe inculpata persoană juridică S.C. Rom Coman S.R.L. sub aspectul săvâr?irii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal. În baza art. 26 Cod penal din 1969 raportat la art. 13/2 din Legea nr.78/2000, raportat la art. 248 raportat la art. 248/1 cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 75 lit. a Cod penal din 1969 şi art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpata persoană juridică S.C. Rom Coman S.R.L. la pedeapsa de 100.000 lei amendă penală. În baza art. 53/2 raportat la art. 53/1 alin.2 lit. a ?i art. 71/2 Cod penal din 1969, aplică inculpatei pedeapsa complementară a dizolvării. XII. În baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală achită pe inculpata Darie Ruxandra Luminiţa sub aspectul săvâr?irii infracţiunii de complicitate la spălarea banilor prevăzută de art. 26 Cod penal din 1969 raportat la art. 23 alin.1 lit. c din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal. XIII. Înlătură din conţinutul pedepselor complementare şi accesorii aplicate inculpatului Onescu Florin Georgel pe lângă pedeapsa principală de 3 ani închisoare interdicţia exercitării dreptului de a alege, prevăzut de art. 66 alin.1 lit. d Cod penal, precum şi interdicţia dreptului de a ocupa o funcţie de conducere, gestionare sau administrare într-o entitate economică privată, prevăzut de art. 66 alin.1 lit. g Cod penal. Reduce durata pedepsei complementare anterior menţionate de la 5 ani la 4 ani, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. În baza art. 91 Cod penal suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale de 3 ani închisoare aplicată inculpatului Onescu Florin Georgel prin sentin?a penală, pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, stabilit în condiţiile art. 92 Cod penal. În baza art. 93 alin.1 şi 2 lit. d Cod penal, pe durata acestui termen, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere şi obligaţii: – se va prezenta la Serviciul de probaţiune Constanţa la datele stabilite de consilierul de probaţiune, – va primi vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa, – va anunţa în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, – va comunica schimbarea locului de muncă, – va comunica informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă, – nu va părăsi teritoriul României fără acordul instanţei. În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 100 de zile, în cadrul Direc?iei de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei Constan?a sau în cadrul Căminului pentru persoane vârstnice din localitatea Constanţa. Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere. În baza art. 65 alin. 1 Cod penal, pedeapsa accesorie a interzicerii exerci?iului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b, g ?i k din Codul penal se va executa numai în caz de executare a pedepsei principale, pe durata prevăzută de art. 65 alin. 3 Cod penal. XIV. Înlătură din conţinutul pedepselor complementare şi accesorii aplicate inculpatei Geileanu Nela pe lângă pedeapsa principală de 3 ani închisoare interdicţia exercitării dreptului de a alege, prevăzut de art. 66 alin.1 lit. d Cod penal, precum şi interdicţia dreptului de a ocupa o funcţie de conducere, gestionare sau administrare într-o entitate economică privată, prevăzut de art. 66 alin.1 lit. g Cod penal. Reduce durata pedepsei complementare anterior menţionate, de la 5 ani la 4 ani, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. XV. În baza art. 26 Cod penal din 1969 raportat la art.13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 raportat la art. 248/1, cu aplicarea art. 41 alin.2, art.75 lit. a, art. 74 alin.1 lit. a şi b, art. 80 Cod penal din 1969 şi art.5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Zelcă Costică la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu. În baza art. 65 alin. 1 Cod penal din 1969 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerci?iului drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a, b ?i c (dreptul de a ocupa o func?ie de conducere, gestionare sau administrare într-o entitate economică privată) Cod penal din 1969, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. În baza art. 71 Cod penal din 1969 interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerci?iul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a, b ?i c (dreptul de a ocupa o func?ie de conducere, gestionare sau administrare într-o entitate economică privată) Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 86/1 Cod penal din 1969, suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale pe un termen de încercare de 6 ani, stabilit în condiţiile art. 86/2 Cod penal din 1969. Pe durata termenului de încercare, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere: – se va prezenta la datele fixate de consilierul de probaţiune din cadrul Serviciului de Probaţiune Constanţa, – va anunţa în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea, – va comunica şi justifica schimbarea locului de muncă, – va comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă. Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86/4 Cod penal din 1969 privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere. În baza art.71 alin 5 Cod penal din 1969 suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare. XVI. Înlătură dispoziţia de condamnare a inculpatei persoană juridică S.C. Stop S.R.L. la pedeapsa la pedeapsa de 150 zile amendă, în cuantum de 2000 lei per zi amendă, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 Cod penal şi aplicarea dispoziţiilor art. 38 – 39 alin.1 lit. c Cod penal privind concursul de infracţiuni. În baza art. 26 Cod penal din 1969 raportat la art.13/2 din Legea nr.78/2000, raportat la art. 248 raportat la art. 248/1 cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 75 lit. a Cod penal din 1969 şi art.5 Cod penal, condamnă pe inculpata persoană juridică S.C. Stop S.R.L. la pedeapsa de 400.000 lei amendă penală. În baza art. 53/2 raportat la art. 53/1 alin.2 lit. e ?i art. 71/7 Cod penal din 1969, aplică inculpatei pedeapsa complementară privind difuzarea hotărârii de condamnare, prin intermediul postului de televiziune local TV Neptun şi prin intermediul unui post naţional de televiziune, în număr de câte 5 apariţii în cazul fiecăruia din cele două posturi, cu o frecvenţă de cel mult o apariţie pe săptămână, publicarea constând în citirea şi afişarea, simultan, pe o durată de minim 5 minute, a extrasului din hotărârea de condamnare privitor la inculpată, conţinând descrierea faptei pentru care s-a dispus condamnarea, astfel cum a fost reţinută în considerentele hotărârii de condamnare, încadrarea juridică şi pedeapsa aplicată. În baza art.112 alin. 1 lit. e Cod penal confiscă de la inculpaţii Coman Victor Aurelian şi Popa Daniel Dan suma de câte 7.184.628,81 lei. Men?ine măsurile asigurătorii luate prin ordonan?a nr. 215/P/2013 din data de 22.10.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – Direc?ia Na?ională Anticorup?ie – Serviciul Teritorial Constan?a asupra bunurilor apar?inând inculpatului Coman Victor Aurelian (f. 345/vol. 21 d.u.p), precum ?i prin sentin?a penală apelată asupra bunurilor apar?inând inculpatului Popa Daniel Dan, până la concuren?a valorii sumelor supuse confiscării speciale. Înlătură dispozi?ia de luare a măsurii de siguran?ă a confiscării speciale de la inculpa?ii Constantinescu Nicu?or Daniel, Tăicu?u Felicia, Pârvu Tudorel, Gavrilă Dima Bogdan Teoniu, Cenu?ă Titi, Simion Lucian, Vlăducă Constantin, Gâmbu?eanu Adrian George ?i Ene Gică. În baza art. 404 alin. 4 lit. c din Codul de procedură penală, ridică măsurile asigurătorii luate după cum urmează: – asupra bunurilor apar?inând inculpatei Darie Ruxandra Luminiţa, prin ordonanţa nr. 215/P/2013 din 07.04.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – Direc?ia Na?ională Anticorup?ie – Serviciul Teritorial Constan?a (f. 261/vol. 21 d.u.p); – asupra bunurilor apar?inând inculpatului Onescu Florin Georgel, prin ordonanţa nr. 215/P/2013 din 03.04.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – Direc?ia Na?ională Anticorup?ie – Serviciul Teritorial Constan?a (f. 127/vol. 21 d.u.p); – asupra bunurilor apar?inând inculpatului Ene Gică, prin ordonanţa nr. 215/P/2013 din 07.04.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – Direc?ia Na?ională Anticorup?ie – Serviciul Teritorial Constan?a (f. 239/vol. 21 d.u.p); – asupra bunurilor apar?inând inculpatului Ţiţimeaua Ionuţ, prin ordonanţa nr. 215/P/2013 din 03.04.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – Direc?ia Na?ională Anticorup?ie – Serviciul Teritorial Constan?a (f. 139/vol. 21 d.u.p); – asupra bunurilor apar?inând inculpatului Simion Lucian, prin ordonanţa nr. 215/P/2013 din 22.10.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – Direc?ia Na?ională Anticorup?ie – Serviciul Teritorial Constan?a (f. 343/vol. 21 d.u.p); – asupra bunurilor apar?inând inculpatului Pârvu Tudorel, prin ordonanţa nr. 215/P/2013 din 22.10.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – Direc?ia Na?ională Anticorup?ie – Serviciul Teritorial Constan?a (f. 339/vol. 21 d.u.p); – asupra bunurilor apar?inând inculpatului Zelcă Costică, prin ordonanţa nr. 215/P/2013 din 22.10.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – Direc?ia Na?ională Anticorup?ie – Serviciul Teritorial Constan?a (f. 341/vol. 21 d.u.p); – asupra bunurilor apar?inând inculpatului Cenu?ă Titi, prin ordonanţa nr. 215/P/2013 din 22.10.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – Direc?ia Na?ională Anticorup?ie – Serviciul Teritorial Constan?a (f. 347/vol. 21 d.u.p); – asupra bunurilor apar?inând inculpaţilor Constantinescu Nicuşor Daniel, Tăicuţu Felicia, Gavrilă Dima Bogdan Teoniu, Vlăducă Constantin şi Gâmbuţeanu Adrian George, prin sentin?a penală apelată. Respinge ca rămasă fără obiect cererea formulată de numi?ii Ioni?ă Ion ?i Ioni?ă Aurelia, având ca obiect ridicarea sechestrului asigurător dispus asupra imobilului indicat de ace?tia în cererea din data de 09.10.2017. Obligă inculpaţii Constantinescu Nicuşor Daniel, Tăicuţu Felicia, Vlăducă Constantin, Gâmbuţeanu Adrian George, Ene Gică, R.A.J.D.P. Constanţa, Coman Victor Aurelian, Popa Daniel Dan, S.C. Rom Coman S.R.L., Ţiţimeaua Ionuţ, Zelcă Costică, S.C. Stop S.R.L., Pârvu Tudorel şi Gavrilă Dima Bogdan Teoniu la plata sumei de câte 442,85 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în primă instan?ă (onorariu avocat) către persoana vătămată Consiliul Judeţean Constanţa. Înlătură dispoziţia de obligare a inculpaţilor Cenuşă Titi, Simion Lucian şi Darie Ruxandra Luminiţa la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în primă instan?ă. În baza art. 274 alin. 2 Cod de procedură penală obligă pe inculpaţii Constantinescu Nicuşor Daniel, Coman Victor Aurelian şi Popa Daniel Dan la plata sumei de câte 5.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpaţii Tăicuţu Felicia, Vlăducă Constantin, Gâmbuţeanu Adrian George, Ene Gică, Onescu Florin Georgel, Geileanu Nela, Ţiţimeaua Ionuţ, Zelcă Costică, Pârvu Tudorel, Gavrilă Dima Bogdan Teoniu, R.A.J.D.P. Constanţa, S.C.Rom Coman S.R.L. şi S.C. Stop S.R.L. la plata sumei de câte 4000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, restul cheltuielilor judiciare avansate în primă instan?ă rămânând în sarcina statului. În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelurilor rămân în sarcina statului. În baza art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii inculpaţi Constantinescu Nicuşor Daniel, Tăicuţu Felicia, Cenuşă Titi, Simion Lucian, Gâmbuţeanu Adrian George, Coman Victor Aurelian, Popa Daniel-Dan, Darie Ruxandra Luminiţa, Onescu Florin Georgel, Geileanu Nela, Zelcă Costică, Pârvu Tudorel, S.C. Stop S.R.L., în cuantum de câte 1253 lei, onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii inculpaţi Vlăducă Constantin, Ene Gică, Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa şi pentru intimata inculpată S.C.Rom Coman S.R.L., în cuantum de câte 1553 lei, onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat Gavrilă Dima Bogdan Teoniu, în cuantum de 1400 lei, precum şi onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat Ţiţimeaua Ionuţ, în cuantum de 500 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 iulie 2019.
Iată ce au acuzat procurorii:
14 noiembrie 2014
Nr. 1602/VIII/3
COMUNICAT
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată a 19 inculpați (persoane fizice și juridice), în legătură cu un presupus prejudiciu de peste 30 de milioane de lei în dauna Consiliului Județean Constanța și a peste 1 milion de lei în dauna statului român, după cum urmează:
CONSTANTINESCU NICUȘOR DANIEL, președintele Consiliului Județean Constanța (arestat în altă cauză), în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile concurente de:
– abuz în serviciu în formă continuată (6 infracțiuni),
– spălare a banilor,
– constituirea unui grup infracțional organizat.
TĂICUȚU FELICIA, director general al Direcției Generale Economico – Financiare din cadrul Consiliului Județean Constanța, în sarcina căreia s-au reținut infracțiunile concurente de:
– abuz în serviciu în formă continuată (5 infracțiuni),
– constituirea unui grup infracțional organizat.
CENUȘĂ TITI, arhitect șef în cadrul Direcției Generale de Urbanism și Lucrări Publice a Consiliului Județean Constanța, SIMION LUCIAN, șef al Serviciului Utilități Publice din cadrul Consiliului Județean Constanța și VLĂDUCĂ CONSTANTIN, inginer în cadrul Serviciului Utilități Publice din cadrul Consiliului Județean Constanța, în sarcina cărora s-au reținut infracțiunile concurente de:
– abuz în serviciu în formă continuată (4 infracțiuni),
– constituirea unui grup infracțional organizat.
GÂMBUȚEANU ADRIAN GEORGE, director general al Regiei Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri Constanța și ENE GICĂ, inginer silvic în cadrul Regiei Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri Constanța, în sarcina cărora s-au reținut infracțiunile concurente de:
– complicitate la abuz în serviciu în formă continuată (4 infracțiuni),
– constituirea unui grup infracțional organizat.
Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri Constanța, în sarcina căreia s-au reținut infracțiunile concurente de:
– complicitate la abuz în serviciu în formă continuată (4 infracțiuni),
– constituirea unui grup infracțional organizat.
COMAN VICTOR AURELIAN și POPA DANIEL DAN, administratori al SC Rom Coman SRL, în sarcina cărora s-au reținut infracțiunile concurente de:
– complicitate la abuz în serviciu în formă continuată (2 infracțiuni),
– constituirea unui grup infracțional organizat,
– transmitere fictivă a părților sociale în scopul sustragerii de la urmărirea penală,
– evaziune fiscală (3 infracțiuni),
– spălare a banilor.
SC ROM COMAN SRL, în sarcina căreia s-au reținut infracțiunile concurente de:
– complicitate la abuz în serviciu în formă continuată (2 infracțiuni),
– constituirea unui grup infracțional organizat.
DARIE RUXANDRA LUMINIȚA, notar public, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de complicitate la spălarea banilor.
ONESCU FLORIN GEORGEL, primar al comunei Lipnița, jud. Constanța și GEILEANU NELA, secretar al comunei Lipnița, jud. Constanța, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu.
ȚIȚIMEAUA IONUȚ, director general al Direcției Generale de Administrație Publică și Juridică din cadrul Consiliului Județean Constanța, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată.
SC STOP SRL, în sarcina căreia, s-a reținut infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu în formă continuată.
ZELCA COSTICĂ, administrator al SC STOP SRL, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu în formă continuată.
PÂRVU TUDOREL și GAVRILĂ DIMA BOGDAN TEONIU, directori generali ai Direcției Buget Finanțe din cadrul Consiliului Județean Constanța, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2010 – 24.03.2014, inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel, în calitate de președinte al Consiliului Județean Constanța, R.A.J.D.P. Constanța și Gâmbuțeanu Adrian George au constituit un grup infracțional organizat, la care ulterior au aderat și o parte din restul inculpaților, având ca scop săvârșirea unor infracțiuni îndreptate împotriva intereselor economice ale Consiliului Județean Constanța.
Inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu care decurgeau din calitatea de președinte al Consiliului Județean Constanța, determinând un prejudiciu în dauna Consiliului județean Constanța în valoare de 30.782.039 lei, în sensul în care:
a. În perioada 14 mai 2012 – 11 septembrie 2012, a făcut plăți nelegale către Regia Autonomă Județeană Drumuri și Poduri Constanța, în cadrul proiectului de interes public județean „Caravana estivală a județului Constanța”, în cuantum de 1.239.987,60 lei. În acest caz, efectuarea plăților s-a realizat, în multe situații, fără ca lucrările achitate să aibă vreo legătură cu obiectivele proiectului (realizarea de perdele forestiere, reabilitare terenuri degradate, conservare biodiversitate naturală, dezvoltarea turismului ecvestru etc), fără a fi respectate prevederile din H.C.J. nr. 148/2010 și ale Protocolului de colaborare cu autorități ale administrației publice și instituții, respectiv RA ROMSILVA, R.A.J.D.P. Constanța și SC R.A.J.A. SA și fără să existe documentațiile tehnico-economice legale, devize de ofertă și procese verbale de recepție care să ateste realitatea lucrărilor executate în cele 31 de localități, conformitatea acestora cu cerințele tehnico-economice și fără date și informații privind coordonatele cadastrale aferente lucrărilor realizate. Exemple:
În urma cercetării la fața locului, s-a stabilit că pe parcelele 165 și 189, ambele în comuna Saraiul, unde se afirma că fuseseră înființate perdele de protecție, nu existau asemenea lucrări. Pe parcela 165 au fost identificate urmele unei culturi care nu vegetase niciodată, iar pe parcela 189 nu au fost identificate nici măcar urme ale unei asemenea perdele. În realitate, pomii au fost plantați în curtea bisericii din comuna Siliștea de către elevi și de beneficiarii ajutoarelor sociale și nu de către angajații R.A.J.D.P. Constanța.
În orașul Hârșova, în primăvara anului 2011, s-au primit de la Consiliul Județean Constanța 10.000 de puieți de salcâm (și nu 27.000 astfel cum se arată în memoriu) care au fost plantați de populația orașului (și nu de către angajații R.A.J.D.P. Constanța)
În anul 2012, comunei Ciobanu i-au fost livrați, de către Consiliul Județean Constanța, 1500 de pomi fructiferi care au fost plantați în curtea școlii din localitate, precum și 25.000 de puieți de salcâm.
Dintre aceștia din urmă, aproximativ 14.000 de bucăți au fost încredințați unor persoane fizice care i-au plantat pe terenurile lor, iar restul au fost plantați pe drumul dintre Hârșova și comuna Ciobanu. Aceștia din urmă au fost mâncați de animale sau au fost defrișați în toamna anului 2012, împreună cu ceilalți copaci de pe marginea drumului.
b. În perioada 23 iulie 2012 – 07 noiembrie 2012, în cadrul Programului județean de cercetare și refacere a plantațiilor de pomi fructiferi, a efectuat, prin trei ordine de plată, plăți nelegale către R.A.J.D.P. Constanța în cuantum de 773.519,09 lei. Caracterul nelegal al plăților succesive, efectuate în perioada respectivă de Consiliul Județean Constanța, către R.A.J.D.P. Constanța, derivă atât din absența oricăror documente justificative (în sensul legislației specifice aplicabile în materie), care să ateste realitatea lucrărilor facturate și achitate, cât și din nerespectarea flagrantă a condițiilor, obligațiilor și obiectivelor programului în cadrul căruia au fost făcute plățile analizate, impuse prin H.C.J.C nr. 300/2010.
c. În perioada 21 aprilie 2011 – 11 septembrie 2012, a efectuat, prin mai multe acte, plăți nelegale către R.A.J.D.P. Constanța în cuantum total de 1.675.847,95 lei, în legătură cu lucrările de împădurire efectuate pe raza comunei Independența, jud. Constanța. Caracterul nelegal al plăților succesive, efectuate în această perioadă de Consiliul Județean Constanța, către R.A.J.D.P. Constanța, rezultă, pe de o parte, din nerespectarea condițiilor impuse de Hotărârile de Consiliu Județean și dispozițiile Legii nr.46/2008, privind programele și proiectele legate de împăduriri și înființarea de perdele de protecție iar, pe de altă parte, din lipsa documentelor justificative impuse de lege pentru corecta efectuare a plăților respective.
d. În perioada 2010 – 2012, a efectuat plăți nelegale către R.A.J.D.P. Constanța în cuantum de 20.254.603,36 lei, reprezentând contravaloarea unor lucrări de împădurire, fără a fi îndeplinite condițiile impuse prin H.C.J. Constanța nr.310/2009 și H.C.J. Constanța nr.402/2009 și fără a exista documente justificative întocmite în condițiile legii. La baza achitării presupuselor lucrări de împăduriri efectuate pe raza jud. Constanța, de la bugetul U.A.T.J. Constanța către R.A.J.D.P. Constanța, au stat mai multe documente contabile emise de inculpații Coman Victor Aurelian și Popa Daniel Dan, administratori ai SC Rom Coman SRL.
În data de 16 iulie 2013, inculpații Coman Victor Aurelian și Popa Daniel Dan au cesionat în mod fictiv părțile sociale ale SC Rom Coman SRL către o persoană de condiție socială modestă, analfabet, cu scopul de a se sustrage de la urmărirea penală.
e. În perioada 10.09.2012 – 24.03.2014, a încălcat dispozițiile legale care interzic plata în avans, din fonduri publice, pentru achiziția de imobile, precum și pe cele ale prevederilor procesului verbal de negociere. Mai mult, inculpatul a modificat natura actului juridic încheiat cu SC Stop SRL, administrată de inculpatul Zelca Costică, din contract de vânzare cumpărare în antecontract de vânzare cumpărare, data la care Consiliul Județean Constanța urma să dobândească dreptul de folosință asupra a 25 de apartamente și a făcut plăți nelegale către societatea comercială amintită în cuantum de 5.187.156,29 lei. Un alt beneficiu important de care s-a bucurat SC Stop SRL, de pe urma activității ilicite a inculpatului Constantinescu Nicușor Daniel, a fost amânarea cu 5 ani a momentului la care ar fi trebuit să achite impozitul pe profit și taxa pe valoare adăugată, corespunzătoare valorii tuturor celor 25 de apartamente.
f. În perioada 2010 – 2012, a făcut plăți nelegale către SC Domeniul Public și Privat Județean Constanța, în cuantum total de 1.650.925,04 lei. Această sumă de bani reprezenta contravaloarea închirierii a unui număr de 11 autoturisme, cu încălcarea prevederilor legale care impuneau limitarea consumului de carburanți și a numărului de autoturisme pentru toate instituțiile publice, inclusiv pentru consiliile județene (la un număr de șase autoturisme cu un consum lunar pe autoturism de 150 litri benzină/motorină) și interdicția închirierii de autoturisme de către toate instituțiile publice.
La data de 17 iulie 2009, inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel a dobândit Portul Izvoarele, în numele Consiliului Județean Constanța, printr-un contract de vânzare-cumpărare, autentificat la biroul inculpatei Darie Ruxandra Luminița, ambii cunoscând că bunul tranzacționat provenea din săvârșirea unei infracțiuni de abuz în serviciu comisă de către primarul comunei Lipnița, inculpatul Onescu Florin Georgel și de către secretarul acestei unități administrativ teritoriale, inculpata Geileanu Nela.
La data de 28 septembrie 2007, inculpații Onescu Florin Georgel și Geileanu Nela și-au încălcat atribuțiile de serviciu prin includerea nelegală a Portului Izvoarele în categoria bunurilor care aparțineau domeniului privat al comunei, deși acesta aparține, potrivit legii, domeniului public al statului, fiind inalienabil, imprescriptibil și insesizabil.
Astfel, a fost provocat un prejudiciu statului român în cuantum de 1.269.486,85 lei.
La comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel a fost ajutat de ceilalți inculpați, cu funcții de conducere în cadrul U.A.T.J. Constanța, care și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, după cum urmează:
– Tăicuțu Felicia, nu a urmărit legalitatea cheltuielilor angajate de la bugetul U.A.T.J., în cadrul programelor arătate, împrejurări care au dus la plata nelegală a sumelor de bani amintite, către R.A.J.D.P. Constanța.
– Cenușă Titi, Simion Lucian și Vlăducă Constantin nu au verificat respectarea și aplicarea corectă a tehnologiilor de execuție, a contractelor și normelor tehnice în vigoare și au admis la plată lucrări corespunzătoare din punct de vedere calitativ și cantitativ.
– Gâmbuțeanu Adrian George a emis facturile care au condus la plata nelegală a sumelor de bani de către U.A.T.J. Constanța către R.A.J.D.P. Constanța.
– Țițimeaua Ionuț a încălcat dispozițiile legale care interzic plata în avans din fonduri publice pentru achiziția de imobile, prevederile procesului verbal de negociere și a modificat natura actului juridic încheiat cu SC Stop SRL, contribuind astfel la efectuarea de plăți nelegale către societatea comercială amintită.
– Pârvu Tudorel și Gavrilă Dima Bogdan Teoniu i-au ajutat pe inculpații Constantinescu Nicușor Daniel și Tăicuțu Felicia să comită infracțiunea de abuz în serviciu reținută în sarcina lor, prin semnarea unor acte adiționale, în legătură cu contractul de închiriere al celor 11 autoturisme.
În perioada 01.09.2011 – 03.03.2014, inculpații Popa Daniel Dan și Coman Victor Aurelian, în calitate de administratori ai SC Rom Coman SRL, au omis să evidențieze în documentele financiar contabile ale societății venituri obținute din relațiile comerciale avute cu R.A.J.D.P. Constanța, în cuantum de 23.786.168,62 lei, au evidențiat în actele contabile ale SC Rom Coman SRL, cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale, respectiv cheltuieli cu plata zilierilor, dividende fictive, retrageri de la bancomat, plăți către entități afiliate fără documente justificate, în cuantum total de 20.182.023,62 lei și au executat evidențe contabile duble, folosind înscrisuri, respectiv Registre de evidență a zilierilor și „borderouri de plată muncitori zilieri”, provocând astfel un prejudiciu bugetului de stat în cuantum total de 7.672.957,62 lei, echivalent a 1.710.918,82 euro.
Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.269.486,85 lei, raportat la prejudiciul adus statului.
Consiliul Județean Constanța nu a comunicat până în prezent, dacă se constituie parte civilă în cauză, raportat la prejudiciul în valoare de 30.782.039 lei, deși i s-a solicitat acest lucru.
În cauză procurorii au dispus măsura sechestrului asigurător asupra unor bunuri imobile ce aparțin inculpaților: Darie Ruxandra Luminița, Onescu Florin Georgel, Țițimeaua Ionuț, Simion Titi, Coman Victor Aurelian, Zelcă Costică, Pârvu Tudorel și Cenușă Titi.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel București, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză și de a se lua măsura preventivă a interdicției inițierii ori, după caz, suspendării procedurii de dizolvare sau lichidare a SC Rom Coman SRL.
Menționăm că inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel face și obiectul altor două dosare penale, pentru infracțiuni similare, trimise spre judecare (comunicat nr. 510 din 25 aprilie 2014, respectiv 664 din 27 mai 2014).
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
În data de 01 iulie 2019, primarul George Scupra a semnat contractul de finanțare pentru proiectul CONSTRUIRE IMOBIL P+1, CU DESTINAȚIA DE CREȘĂ CU PROGRAM PRELUNGIT, ÎN ORAȘUL OVIDIU.
Valoarea totală a proiectului este de 1.549.760,25 lei. Clădirea va dispune de sală de servire a mesei, dormitoare, cabinet medical, vestiare, grupuri sanitare, birouri și dotări la standarde europene privind siguranța și buna desfășurare a activităților educaționale.
Creșa va fi construită pe șoseaua Natională la nr. 62A (în vecinătatea grădiniței ,,Licurici’’), pe o suprafață de 246 mp, având ca regim de înălțime parter și etaj.
Proiectul este finanțat prin programul POR 2014-2020, Axa prioritară 10 – Îmbunătățirea infrastructurii educaționale.
,,Orașul Ovidiu crește de la an la an ca populație, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Acesta a fost și motivul principal când am demarat acest proiect. Suntem bucuroși ca putem veni cu o soluție viabilă pentru familiile tinere, care în mod justificat aveau această dorință. În scurt timp vom demara procedurile de licitație. Educația este una din prioritățile mele, considerând că investițiile în educație sunt cel mai bun proiect pe termen lung. În orașul Ovidiu , hrana copiilor de la grădinița cu orar prelungit este subvenționată 50% de primărie, paza este gratuită la toate unitățile de învățământ și în fiecare vară investim în modernizarea acestora. Avem o școală și grădiniță nouă în satul Poiana, am reabilitat complet sala de sport de la școala din Culmea și am depus proiectul pentru extinderea Liceului Tehnologic ,,Ion Podaru’’. Totodată sperăm ca și proiectul privind supraetajarea Școlii Gimnaziale Nr. 2 ,,Poet Ovidiu’’ să fie aprobat, pentru a oferi tuturor copiilor, indiferent de vârstă, accesul la un act educațional de calitate, facilitând creșterea rezultatelor școlare pe viitor.’’, a declarat primarul George Scupra.
Pentru remedierea unei avarii survenită astăzi – 08 iulie 2019, la conducta de alimentare cu apă, cu diametrul 100 mm, de la intersecția străzilor Ciprian Porumbescu și Unirii, din municipiul Constanța, echipele de intervenţie ale RAJA S.A. au fost nevoite să blocheze traficul auto pe strada Ciprian Porumbescu, tronsonul cuprins de bd. Mamaia și strada Unirii, în intervalul orar 09,00 – 13,00.
Pentru efectuarea reparației, zona menționată a fost împrejmuită și semnalizată corespunzător, iar pentru fluidizarea traficului a fost anunțată și Poliția Locală.
Abonaţii deserviţi nu sunt afectaţi de această lucrare, întrucât echipele de intervenţie încearcă să efectueze reparaţiile cu conducta sub presiune.
Ne cerem scuze participanților la trafic din zona respectivă, pe care îi asigurăm că echipele RAJA Constanța vor face tot posibilul pentru remedierea avariei într-un timp cât mai scurt.
In cursul acestei seri – 08 iulie 2019, in jurul orei 20,00, la dispeceratul societatii s-au primit mai multe reclamatii privind avarierea unei conducte pe b-dul Aurel Vlaicu. La fata locului s-a deplasat o echipa de interventie, care a constatat ca apa menajera provine de la nivelul retelei interioare, din caminul de vizitare al conductei de refulare, ce apartine centrului comercial Vivo. Imediat, s-a sistat pomparea pe tronsonul de canalizare afectat. Echipele RAJA efectueaza sondaje in vederea stabilirii cu exactitate a locului in care conducta este avariata. Totodata, s-au luat masurile de igienizare a zonei prin spalare tramei stradale.
Echipele RAJA vor asigura tot suportul necesar pentru remedierea situatiei.
Societate comerciale cu profil de construcții ușoare și amenajări peisagistice cu sediul în Valu lui Traian angajează muncitori calificați:
peisagiști
lăcătuși mecanici
sudori
zugravi.
Se asigură: contract de muncă 8 ore/zi, 5 zile pe săptămână și salariu 1263 lei în mână, negociabil. Este obligatorie diploma de specializare. Nu se decontează transportul.
Președintele Asociației Tomis AntiDrog, George Drăgan, este complet nemulțumit și critică dur modul în care înțelege să-și facă treaba Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Constanța, o structură subordonată Ministerului de Interne. În opinia acestuia, BCCO își duce misiunea la îndeplinire cu succes, dar aceste structuri aflate în ograda Agenției Naționale Antidrog care ar trebui să insiste pe munca de prevenire a consumului de droguri nu fac decât să mimeze acțiunile pe care sunt obligate să le pună în practică, intens, în perioada estivală, atunci când festivalurile de la malul mării adăpostesc o mulțime de minori tentați să experimenteze consumul de droguri.
”O structură ce aparține MAI înțelege prin a face prevenție, în plin sezon estival, când problematica drogurilor este una foarte accentuată, să facă postări legate de: consumul ponderat de apă, metodele de contracepție, utilizarea mijloacelor de transport în comun (de ce NU taxi?), probleme de sănătate legate de consumul ,,unei băuturi” (dureri de burtă) …etc! Toate acestea, pentru a trece mult prea ușor peste riscul MAJOR ce presupune consumul de droguri (de mare risc) în cadrul unor ,,festivaluri” sau consumul excesiv de alcool în fața minorilor care au acces la astfel de festivaluri. Ca să nu mai spun că asocierea cu numele festivalului din partea Agenției pare mai degrabă o reclamă mascată și nu își are rostul! Felicităm activitățile BCCO Constanța, singura structură a statului care ÎNTR-ADEVĂR luptă împotriva acestui fenomen, cu efecte tragice în rândul tinerilor!”, a declarat George Drăgan.
Redăm, mai jos, postarea care l-a iritat pe președintele Asociației Tomis AntiDrog, ca să înțelegeți exact de unde s-a născut acest nou conflict.
Pentru remedierea unei avarii la vana de legătură de pe conducta de alimentare cu apă, de pe strada I.G. Duca, din orașul Eforie Nord, RAJA SA a fost nevoită să întrerupă furnizarea apei potabile astăzi – 04 iulie 2019, în intervalul orar 09.00 – 13.00.
Sunt afectați de lipsa apei consumatorii de pe străzile Mărășești, Bucegi, Ghe. Doja și Ion Creangă.
”Ne cerem scuze pentru neplăcerile create abonaților din zonă, pe care îi asigurăm că echipele de intervenție vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei potabile în cel mai scurt timp.”, au precizat reprezentanții RAJA.
Partidul Mișcarea Populară nu susține amplasarea de panouri publicitare în municipiul Constanța. Începând de ieri, contractul de panotaj dintre Primăria Constanța și firma prietenă a lui Mazăre, care a dus la amplasarea celor 647 de panouri publicitare în tot municipiul, s-a încheiat.
Acest contract, ce a adus o imagine urbanistică dezastruoasă timp de 15 ani, a fost total defavorizant pentru Primăria Constanța. Sumele mari de bani încasate pentru publicitatea afișată pe aceste panouri s-au dus în buzunarele firmei prietene a lui Mazăre (Seaview Media) și mai puțin în bugetul administrației locale.
”Am susținut și am avut ca obiectiv de campanie demolarea tuturor panourilor publicitare din municipiul Constanța, panouri care, din punct de vedere urbanistic lasă de dorit și pun în pericol circulația auto și pietonală, precum și viețile omenești (fiind distruse din cauza vremii, multe dintre ele rupându-se și căzând la pământ de-a lungul timpului).
Consider că acestea trebuie demolate urgent de către administrația locală și nicidecum să i se permită apropiatului lui Mazăre să amâne demolarea celor 647 de panouri, iar între timp să încaseze sute de mii de euro pe publicitate, iar Primăriei Constanța să nu i se transfere nimic, deoarece contractul este încheiat.
Este inadmisibil ca această ”golăneală economică” să funcționeze pe spatele constănțenilor. Consider că toți cei care au la această dată afișaj pe panourile aparținând lui Seaview Media, firma apropiată grupării Mazăre, nu fac altceva decât să gireze o ilegalitate și să prejudicieze buget.
Sunt sigur că locuitorii Constanței vor înțelege că începând de azi, toți cei care afișează reclame pe panourile publicitare nu fac altceva decât să susțină economic această firmă care prejudiciază bugetul local (acționarii firmei Seaview Media: Elena Geraldina Neagoe, Carmen Antoanela Stăncescu, Emilian Schwartzenberg, Sorin Ionuț Barbu și Oana Mihaela Schwartzenberg).
Partidul Mișcarea Populară va susține desfășurarea activității de publicitate doar în relație directă cu Primăria Constanța, în așa fel încât sumele mari provenite din publicitate să intre în casieria primăriei, nicidecum în buzunarele unor grupări care ”sug” din bugetul local.
Totodată, considerăm că panotajul stradal trebuie să aibă un nou regulament, astfel încât să fie spart monopolul unei singure firme, iar locațiile în care se vor amplasa aceste panouri să fie aprobate individual în Consiliul Local și numai după un regulament de urbanism stabilit în mod profesionist.
Poziția mea și a consilierilor Partidului Mișcarea Populară este de a spune NU panotajului stradal din municipiul Constanța, considerând a fi o poziție corectă față de constănțeni”, a declarat Claudiu-Iorga Palaz.
Pentru efectuarea lucrărilor anuale de reparații și întreținere a unor instalații și rețele electrice din localitatea Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa, Enel Distribuție Dobrogea va întrerupe furnizarea energiei electrice joi – 04 iulie 2019, în intervalul orar 09.00 – 17.00.
Fără curent, puțurile ce alimentează localitatea Nicolae Bălcescu, nu vor putea funcționa în parametrii optimi, iar abonații deserviți vor avea apă cu presiuni reduse la robinete în intervalul mai sus menţionat.
Ne cerem scuze pentru neplăcerile create abonaților, pe care îi asigurăm că, de îndată ce se va relua alimentarea cu energie electrică, lucrătorii RAJA vor porni pompele și vor relua furnizarea apei.
Totodată, rugăm toți consumatorii afectați să își asigure rezerva minimă necesară de apă pentru consum şi uz casnic pe perioada lucrărilor.
Inspectorii din cadrul Serviciului Public de Impozite și Taxe Constanța au încheiat campania de informare pe teren cu privire la modul de declarare și achitare a taxei de dezvoltare și promovare a turismului în stațiunea Mamaia și Sat Vacanță.
În timpul campaniei desfășurate în luna iunie, au fost verificați 509 contribuabili și s-a constatat că 369 operatori economici au depus declarațiile, în timp ce 140 operatori economici nu au depus declarațiile pentru taxa de dezvoltare și promovare a turismului în stațiunea Mamaia și Sat Vacanță, urmând a fi impuși ulterior.
Naționala de fotbal a României a câștigat patru puncte din dubla cu Norvegia și Malta, egalând-o la puncte pe Suedia în clasamentul grupei F din preliminariile Campionatului European 2020. În acest moment, „tricolorii” au șanse bune de calificare la turneul final, dar urmează o toamnă „de foc”.
România a remizat pe trenul Norvegiei (2-2), grație unei duble reușite de Keșeru. Atacantul lui Ludogoreț a înscris cel de-al doilea gol în minutele de prelungire, după ce gazdele au condus cu 2-0 în repriza secundă. Naționala antrenată de Cosmin Contra a jucat prost în prima repriză, cum o făcuse și în Suedia. Gheorghe Grozav și Paul Anton, cele două „găselnițe” ale selecționerului, au fost cei mai slabi „tricolori”. Jocul ofensiv s-a schimbat o dată cu intrarea lui Ianis Hagi, care a adus un plus de determinare și inspirație. Trebuie remarcate și intervențiile lui Ciprian Tătărușanu, din situație de unu la unu cu atacanții adverși.
Fără probleme în Malta
Partida din Malta nu a avut istoric, fiind controlată de România de la început până la sfârșit. Pușcaș a pus o diferență de două goluri între cele două naționale în prima jumătate de oră. Chipciu a majorat scorul până la pauză, pentru ca Dennis Man să facă 4-0, în minutul 90+1. „Tricolorii” au terminat partida în inferioritate numerică, Chipciu fiind eliminat pentru cumul de galbene.
Spania conduce cu autoritate grupa F, cu 4 victorii din tot atâtea meciuri, golaveraj 11-2. Pe locul secund sunt, la egalitate de puncte (7), România și Suedia, ai noștri având un golaveraj mai bun (+6, în comparație cu +1).
Urmează o toamnă „de foc”, în care reprezentativa țării noastre va întâlni, pe teren propriu, principalele contracandidate la unul dintre locurile care asigură calificarea directă:
România – Spania (5 septembrie 2019, 21:45) – Arena Națională, București
România – Norvegia (15 octombrie 2019, 21:45) – Arena Națională, București
România – Suedia (15 noiembrie 2019, 21:45)
În afara acestor meciuri, mai sunt cele cu Feroe și cu Malta, care, în mod normal, vor adăuga 6 puncte la „zestrea” tricoloră:
România – Malta (8 septembrie, ora 19:00)
Feroe – România (12 octombrie, ora 19:00)
Pe site-urile care publică știri din pariuri se vorbește despre șansele de calificare în raport cu cotele fixate de agențiile de pariuri online. Spania și-a consolidat statutul de favorită clară, iar Suedia este creditată cu a doua șansă. A treia vine România, care „a luat fața” Norvegiei, în contextul în care cele două echipe aveau cote asemănătoare la începutul campaniei de calificare.
Cote la pariuri pentru câștigătoarea Grupei F de calificare:
Spania – 1.08
Suedia – 10.00
România – 26.00
Norvegia – 34.00
Aceste cote se vor modifica semnificativ dacă România le va învinge, pe teren propriu, pe Suedia și Norvegia. Sunt două victorii la îndemână, după ce am văzut până acum.
Să nu ne facem iluzii cu Spania
Oamenii de fotbal din România au reacționat după meciurile din Norvegia și Malta.
„Pușcaș este un goleador. E un jucător de viitor, un atacant care poate să marcheze pentru noi. Keșeru nu a marcat, dar s-a mișcat bine. Man a intrat bine. În repriza a doua, parcă am sesizat o dorință de a marca la atacanții noștri. Au fost cam egoiști. De înțeles, pentru că își doresc să prindă echipa și să facă o figură bună”, a spus Gavril „Pele” Balint, care a avertizat: „Cu Spania să nu ne facem iluzii, pentru a nu avea deziluzii”.
„Cosmin Contra s-a convins pe ce jucători se poate baza. Trebuie să bage și jucătorii mai tineri. Cred că viitorul naționalei va fi cu jucători tineri. Cu Malta a fost un antrenament plăcut, dar să ne raportăm la meciul cu Norvegia. Am reușit să egalăm pentru că, de când a venit Contra, naționala joacă până în ultimul minut, ceea ce e un lucru pozitiv.
Suntem la mâna noastră în aceste preliminarii, dar cred că vom avea un meci dificil inclusiv cu Norvegia, pe teren propriu. Cu Spania va fi extrem de greu. Totuși, nu le va fi ușor nici spaniolilor să joace cu un stadion plin în deplasare cu noi”, a opinat și Florin Prunea, noul manager general al lui Dinamo.
Un punct obținut în primul meci al toamnei, contra Spaniei, ar fi fantastic!
Ca urmare a solicitărilor reprezentanților mass media, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să comunice următoarele: Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în trei dosare distincteși începerea urmăririi penale într-un al patrulea dosarfață de mai multe persoane (inculpați și suspecți) din cadrul Primăriei Constanța, după cum urmează:
FĂGĂDĂU DECEBAL, la data faptei viceprimar al municipiului Constanța,
CONSTANTIN NICOLETA, la data faptei şefă a Serviciului autorizaţii în construcţii din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa,
DINESCU FULVIA ANTONELA, la data faptei director executiv adjunct al Direcţiei Administraţiei Publice Locale din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa
toți trei pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, faptă asimilată infracţiunilor de corupţie și față de
TĂNASE LUIZA ELENA, la data faptei arhitect-șef al primăriei municipiului Constanța,
MAZĂRE RADU ŞTEFAN, la data faptei primar al municipiului Constanța,
ambii pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, infracțiune asimilată infracţiunilor de corupţie.
Starea de fapt reținută de procurorii anticorupție în această cauză a fost mediatizată prin comunicatul nr. 1126/VIII/3 din 04 decembrie 2017 (https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8534 ) și se referea la construirea, cu nerespectarea dispoziţiilor legale, în zona centrală a stațiunii Mamaia, a unui imobil în regim P+5E-6E cu destinație cazare și alimentație publică. Imobilul a fost ridicat în baza unei autorizații de construire, emise în anul 2009 de primăria municipiului Constanţa.
2. MAZĂRE RADU ŞTEFAN, la data faptei primar al municipiului Constanța, pentru săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În luna mai 2007, inculpatul Mazăre Radu Ştefan, în calitate de primar al municipiului Constanţa, cu încălcarea prevederilor legale, a iniţiat un proiect de hotărâre în vederea vânzării prin negociere directă şi nu prin licitaţie publică, către o societate comercială, a unei suprafeţe de 4.000 mp teren, amplasată în intravilanul mun. Constanţa, zona Lacului Siutghiol.
Ulterior, inculpatul a perfectat contractul de vânzare-cumpărare a acestui teren, deşi preţul de 110.000 euro fără TVA (25,25 euro/mp) era vădit mai mic decât cel real (300.305euro fără TVA).
În luna noiembrie 2012, procedând în aceeași manieră, inculpatul a permis realizarea unui schimb de terenuri cu o societate comercială în condiţii vădit păgubitoare pentru patrimoniul municipiului Constanța.
Tranzacţia a fost una inutilă şi a reprezentat o formă disimulată de înstrăinare directă (nu prin licitaţie publică) şi la preţuri mult mai mici decât cele reale a unor terenuri ce prezentau interes pentru firma respectivă.
Tranzacţia a fost încheiată în forma propusă de inculpat în anul 2018, iar prin această tranzacție societatea comercială a cedat suprafaţa de 542 mp, evaluată la suma de 15.718 euro, și a primit la schimb 412 mp, evaluați la 76.396 euro.
3. MAZĂRE RADU ŞTEFAN, la data faptei primar al municipiului Constanța, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, în formă continuată.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 2007-2009, inculpatul Mazăre Radu Ştefan, în calitate de primar al municipiului Constanţa, cu încălcarea prevederilor legale, a înstrăinat, la prețuri subevaluate (aproximativ 700.000 euro), opt terenuri în suprafață totală de aproximativ 6.000 m.p. din domeniul privat al municipiului Constanța, situate toate în stațiunea Mamaia.
În realitate, prețul acestor terenuri se ridica la aproximativ 2.200.000 euro.
4. Într-o cauză separată, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un număr de 29 de funcționari din cadrul primăriei municipiului Constanța, pentru săvârşirea unor infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul (sub forma autoratului și a complicității).
Din ordonanța întocmită de procurori au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia:
În perioada octombrie 2008 – februarie 2012, funcționarii respectivi, cu încălcarea legii, au înstrăinat către mai multe persoane fizice și juridice, un număr de 32 de terenuri (în total 14.922 mp) la prețuri vădit mai mici decât cele reale.
Inculpaților și suspecților li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale sunt etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Polaris M Holding anunță două acțiuni de dezinsecție în Mangalia și stațiuni. Joi, 4 iulie, între orele 06:00 — 11:00, pe toate zonele verzi ale stațiunii Neptun, iar Sâmbătă, 6 iulie, în același interval orar, pe zona municipiului Mangalia și în celelalte stațiuni aferente.
Substanța folosită pentru dezinsecție — VectoBac, este avizată de Inspectoratul pentru Sănătate Publică Bucuresti.
Acest ANUNT este distribuit pentru informarea tuturor apicultorilor si sericicultorilor din zona, precum si circumscriptiilor sanitar-veterinare, pentru luarea măsurilor de protectie necesare în vederea protejării familiilor de albine si viermilor de mătase, in scopul evitarii contactului acestora cu insecticidele distribuite.
În cazul in care conditiile meteo vor fi nefavorabile — ploaie, vânt puternic etc, actiunea se amână, urmând să anunțăm o nouă dată la care se va face dezinsectia.
Undeva la mijlocul lunii decembrie, anul trecut, mai mulți reprezentanți ai Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și Petiții din cadrul Senatului României soseau în control la Prefectura Constanța. Cazul care atrăsese atenția comisiei era cel al exploatării miniere de la Sibioara, retrocedată în mod dubios către două bătrâne ce pretindeau că bunicul lor a fost cândva proprietarul terenului respectiv.
Vizita reprezentanților Senatului la Prefectură nu a fost întâmplătoare. De ani de zile, din interiorul acestei instituții care s-ar presupune că veghează legalitatea actelor administrative din județ, s-au girat cele mai nenorocite tunuri, puse în operă de politicienii ce au condus Constanța.
Despre cazul carierei de piatră retrocedată ilegal, am scris deja peste 50 de articole, în ultimii șase ani de zile. Este vorba despre cariera de la Sibioara, din interiorul căreia a fost retrocedată o bucată de teren importantă, către câteva babete care și-au adus aminte la finalul vieții că tatăl lor avea sigur teren acolo. Avocatul lor, Ionel Hasotti, a construit un caz cum numai în filme vezi. A retrocedat într-o carieră de piatră, în ciuda faptului că legea interzice expres această situație, a reușit să-l determine pe primarul localității să spună că acolo NU există o carieră de piatră, deși administrația locală avea un contract cu proprietarul carierei, a convins judecătorii să facă recurs la o o decizie judecătorească încheiată definitiv și irevocabil și în final a reușit să convingă instanța să acorde daune materiale bătrânelor ce s-au declarat traumatizate de faptul că în toții anii de proces nu s-au putut folosi de exploatarea minieră care nu există.
Și a mai avut un atu de partea lui, domnul avocat Ionel Hasotti. De la Claudiu Palaz încoace, care a refuzat să facă jocuri strâmbe în acest caz, toți prefecții trecuți prin funcție au pus câte o cărămidă în favoarea avocatului, făcând tot posibilul să-l ajute să ridice fundația unui caz corupt.
Prefectul avocat, Eugen Bola, a avut grijă de colegul avocat Ionel Hasotti
Avocatul Eugen Bola a fost prefect din partea USL în 2012. Nu s-a descurcat prea grozav ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, fiind cunoscut pentru faptul că în mijlocul iernii a închis orașul, interzicând mașinilor care voiau să fugă de furtuna de zăpadă, să intre în oraș la adăpost. În ceea ce privește cazul SOMACO, însă, fostul prefect și actualul șef la ITM a tras tare pentru a-și ajuta colegul avocat liberal. Astfel, după zeci de petiții pe care le-a emis către comuna Lumina, cerând imperativ ca babetele să fie puse în posesie, prefectul n-a mai așteptat și a făcut-o de la sine putere. În ciuda faptului că legea nu-i oferea această putere. Dar, pentru unii legea este opțională, ne-am obișnuit deja cu asta.
De la Eugen Bola, cazul Sibioara a luat-o pe o pantă diferită, în rău. Lucru care nu este de mirare, având în vedere că fostul prefect nu s-a sfiit niciodată să afirme că este rudă de sânge cu avocatul expert în retrocedări, Ionel Hasotti.
Omul lui Nicușor Constantinescu a tras tot cu avocații
Decizia abuzivă a prefectului Eugen Bola a dat naște unui nou proces, evident, pentru că juriștii SOMACO n-au ezitat să o atace în fața instanței. De asemenea, compania SOMACO a încercat să construiască un caz solid, pe considerente legate de faptul că legea interzice în mod expres retrocedarea unui teren aflat într-o carieră de piatră. Între timp, apele s-au tulburat și la Prefectură a fost instalat Radu Volcinschi, omul care trebuia să aibă grijă ca fugarul Nicușor Constantinescu să nu fie suspendat din funcție, oricât ar lipsi de la Consiliul Județean. Volcinschi a pus și el umărul la retrocedarea abuzivă. Chestionat de instanță legat de solicitarea SOMACO, prefectul Volcinschi dădea asigurări că retrocedarea nu se va efectua în carieră și că se va urmări mersul legal al situației. Mesajul prefectului a convins astfel instanța să respingă cazul, considerând că nu mai există un temei. Doar că Volcinschi a uitat imediat de cele spuse instanței, evident. Mai mult, Comisia Județeană a Prefecturii, condusă de prefect, a mimat o acțiune în instanță pentru reglementarea situației, pe care a introdus-o prea târziu, obligând astfel judecătorii să o respingă.
Tehnocratul Adrian Nicolaescu a continuat jocul de-a mima de la Prefectură
Șansa a părut că surâde companiei SOMACO, atunci când în funcția de prefect a fost instalat Adrian Nicolaescu. Acesta a continuat mimarea dreptății, fiind de fapt primul prefect care a avut curaj să le dea în posesie bătrânelor terenul retrocedat ilegal. Nu le-a dat și pășunile din jur, pe motiv că legea interzice retrocedarea lor, dar le-a dat o bucată de exploatare minieră, deși există aceleași interdicții. După ce a luat decizia de a pune bătrânele în posesie, prefectul Nicolaescu și-a contestat propria decizie, ca într-un film cu proști. Doar că, a uitat să trimită juriști la instanță, așa că în final a pierdut. Cum spuneam, un veritabil joc de-a mima.
Și a venit Ioan Albu, cu o singură misiune: cariera de la Sibioara
După plecarea lui Nicolaescu, prefect a fost înscăunat Ioan Albu. Cazul a continuat în instanță, acolo unde judecătorii au trântit povestea, în ciuda tuturor dovezilor prezentate de firma SOMACO Construct. Motivația a fost una subțire și este legată de faptul că povestea ar fi fost lămurită de alte instanțe în anii trecuți dar și de un document fals, care nu prezintă niciun fel de element de autenticitate. Astfel, decizia luată de judecător împotriva firmei SOMACO, ar fi putut fi desființată, cu concursul reprezentanților Prefecturii. Doar că la Prefectură, Ioan Albu, un tânăr care a terminat dreptul la Spiru Haret, din nou, a formulat apelul după data limită la care era obligat s-o facă, trântind astfel din nou cazul.
Claudiu Palaz, singurul prefect care și-a respectat blazonul
Reprezentanții Senatului au cerut să stea de vorbă cu singurul prefect care începuse să pună lucrurile la punct, în cazul Sibioara. Iată ce declara, la acea vreme, Claudiu Palaz: ” În perioada când am fost prefect nu am fost de acord să retrocedez o carieră a statului. Această carieră este exceptată de la retrocedare. Ulterior, onor prefecții care au venit au formulat plângere penală în acest sens, încercând să forțeze ca această carieră să fie luată de niște șmecheri, căci acesta este termenul. Nu cred că și-ar fi permis fostul prefect să facă sau să sugereze să se facă apel tardiv. Procedural, vă spun, și am fost prefect, plicul care a fost comunicat către Prefectură a dispărut, a fost furat – acesta este termenul pe care cred că trebuie să ni-l asumăm – de la comunicare, tocmai pentru a induce în eroare prefectul pentru a face apel tardiv. O șmecherie juridică. Sunt convins că jurista prefecturii se află în spatele acesteia, pentru că justificarea ei a fost că acestea sunt procedurile interne, ori nu putem să avem, ca instituție, o procedură internă privind modul în care se face o cale de atac în judecătorie, atât timp cât ai lege care îți prezintă termene fixe care trebuie respectate. Dacă se va face mai adânc ancheta de către Comisia de Abuzuri a Senatului și se dorește să se facă lumină în acest, sunt convins că vinovatul va fi descoperit și îmi asum că, administrativ, din partea juristei este făcută această șmecherie. Dacă nu se va rezolva acest lucru, dacă nu se găsește un vinovat ca pe cale penală să se facă dovada că a fost reacredință sau abuz în serviciu, eu vă zic că acest titlu de proprietate rămâne pe această carieră. Iar statul român o va pierde, în favoarea unor șmecheri, care se vor apuca să facă această exploatare, cu sprijinul anumitor instituții ale statului”
Având în vedere decizia instanței din 26 iunie, de a oferi daune materiale clientelor lui Ionel Hasotti, din buzunarele cetățenilor comunei Lumina, putem conchide că fostul prefect Claudiu Palaz a avut dreptate. Iar asta se vede și din felul în care fiecare prefect care s-a perindat prin funcție a pus câte o cărămidă la fundația acestui caz corupt.
Constanța pare a se fi transformat în fieful infractorilor. Aici, nimeni nu te va deranja dacă tunurile pe care le dai însumează cel puțin o sută de milioane de euro. Bani să ai, sistemul ți se așază la picioare. Judecători, procurori, polițiști, notari, avocați. Vitrina Constanței are expus orice vrei să cumperi, pentru a-ți duce la îndeplinire furtul. Altfel e greu de explicat de ce toată lumea închide ochii iar un asemenea caz, relatat de ziarele constănțene și naționale, pe larg, nu este anchetat minuțios. Oare de ce?
