– Domnule Stroe Felix, odată ajuns Președinte al Consiliului Județean Constanța, ce proiecte veți demara imediat?

          – Un Spital Regional de Pediatrie este un proiect de care Constanța și județele limitrofe au nevoie urgent și la care eu țin foarte mult. Ne vom concentra toate eforturile astfel încât să asigurăm finanțarea și dotarea corespunzătoare a viitorului spital regional pentru copii, care va deservi atât Constanța cât și sud-estul României. Această unitate medicală va fi dotată cu cele mai noi și performante echipamente medicale; va asigura primirea urgențelor medicale; va fi dotată cu unități performante de imagistică pentru a depista din timp afecțiuni grave; va dispune de cea mai modernă secție de intervenție la nivel național.În realitate, discuțiile CONCRETE despre realizarea unui asemenea proiect de anvergură – însemnând și/mai ales finanțarea sa din bani europeni – au fost demarate în urmă cu aproximativ doi ani de mine. În paralel cu discuțiile legate de domeniul infrastructurii de apă potabilă și uzată, a fost abordat cu reprezentanții Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) – partener strategic și deja tradițional al RAJA SA Constanța – și subiectul construirii unui Spital Regional de Pediatrie la Constanța. Încântați de proiect, cei de la BERD au promis alocarea în mod gratuit a unei echipe de consultanță, în vederea realizării proiectului arhitectural și a studiului de fezabilitate (câteva sute de mii de euro, mai exact 600.000).

Valoarea totală a finanțării Spitalului Regional de Pediatrie Constanța a fost deja stabilită la 230-250 de milioane de euro. Când vorbim de această sumă, nu vorbim doar de ridicarea unei clădiri, vorbim de aparatură în primul rând, de roboți intervenționali, care pot costa și 10-12 milioane euro.

Un alt proiect se referă la Drumul de mare viteză pe axa Nord-Sud a județului Constanța, care să facă legătura dintre județele din nordul regiunii și județul Constanța, dar și cu punctele de interes strategic precum Portul Constanța și Punctul de Trecere al Frontierei Vama Veche. Drumul va începe de la viitorul Pod de la Brăila și va continua pe ruta Smârdan – 2 Cantoane – Mihai Viteazu – Tariverde – Lumina – Ovidiu – Constanța – Eforie – Mangalia și va beneficia de descărcări rutiere pentru toate localitățile din zonele de trecere.

Cred că nu mai are rost să explic cât contează turismul pentru Constanța și cât de important este să ne îngrijim de vizitatorii noștri și până la urmă chiar și de confortul nostru. Anual, peste un milion de turiști ne calcă pragul județului, ceea ce ne situează, fără urmă de îndoială, în topul pe țară. Dar acest număr poate crește considerabil, dacă avem în vedere dezvoltarea infrastructurii rutiere printr-un drum de mare viteză care să facă legătura dintre județele din nordul regiunii și județul Constanța, dar și cu punctele de interes strategic precum Portul Constanța și Punctul de Trecere al Frontierei Vama Veche.

Ultimul proiect mare, dar poate cel mai apropiat sufletului meu este să avem școli europene în județul Constanța. Următorii patru ani sunt cruciali pentru dezvoltarea acestui sector în județul nostru, având în vedere că putem accesa fonduri europene nerambursabile care să ne asigure investițiile. Toate școlile din județ trebuie să beneficieze de lucrări de reabilitare și modernizare, echipamente IT specifice unui proces educațional la standarde europene, conexiune gratuită la internet de mare viteză, sisteme de supraveghere performante pentru creșterea siguranței elevilor, tablete și calculatoare performante pentru pregătirea temeinică a elevilor noștri.

          – Ați fost ministru al transporturilor. Vrem să știm de ce lucrurile merg atât de greu în România și de ce mai avem încă orașe cu drumuri neasfaltate și cum veți grăbi acest proces de recuperare a decalajelor?

– Direcția Județeană de Drumuri a făcut lucrări de anvergură în ultimii ani. S-au acoperit decalaje mari. Planurile lor și ale Consiliului Județean se întind pe o perioadă de 4 ani de acum înainte. Se vor accesa și fonduri europene, pe axa comunitară special dedicată acestor proiecte județene – nu vorbim de drumurile naționale! Eu vreau mai mult decât atât. Să fim un model în ce privește drumurile județene: impecabile!

          – Ce se va face pentru centrele de permanență în localitățile din județ?

Sănătatea nu trebuie să existe doar la oraș, ci avem nevoie să dezvoltăm acest capitol și în zona rurală. În fiecare comună trebuie să avem cabinete medicale dotate cu aparatură, de la stetoscop până la electrocardiograf, ecograf, pulsoximetru, holter, sală de tratamente și consultații. De ce trebuie ca oamenii, pentru chestiuni ușoare să bată drumul până la primul oraș, în cel mai apropiat spital, când putem să facem aceste cabinete medicale în toate comunale.

Și tot în fiecare comună trebuie să avem cabinete stomatologice, și putem să facem asta. Dumnezeu ne dă, dar nu ne bagă în traistă. Avem unul dintre cele mai puternice centre universitare din țară. Universitatea Ovidius are una dintre cele mai prestigioase facultăți de stomatologie din România. Deci resursa umană există, trebuie doar să asigurăm infrastructura.

Și tot legat de sănătate, avem Spitalul din Năvodari, care trebuie transformat într-un spital municipal în adevăratul sens al cuvântului, cu săli de operație ultramoderne și cu o secție performantă de primiri urgențe. Și dacă tot vorbim de urgențe, trebuie să modernizăm și să extindem și secția UPU de la nivelul Spitalui Clinic Județean de Urgență, secție care pe timpul sezonului estival uneori nu poate răspunde cu promptitudine la toate solicitările. Și vă mai spun ceva răspicat și asumat: Trebuie să terminăm odată de renovat acest spital. S-au făcut eforturi, iar guvernarea PSD a reușit să mărească salariile medicilor. Atunci și noi cei din administrațiile locale, trebuie să le asigurăm tot ceea ce este necesar să poată să profeseze în cele mai bune condiții. Și mă refer în special la aparatură. Medici buni avem, dar avem nevoie și de aparatură performantă. Medicina nu se poate face cu algocalmin și stetoscop, trebuie roboți DaVinci, unități de imagistică și de tratament de top.

          – Spuneți că vă doriți să fiți un președinte pentru toți cetățenii județului. Sunteți la rândul dumneavoastră bunic, aveți doi nepoți. Ce proiecte aveți pentru acești copii, domnule Stroe?

Componenta de protecție și asistență socială a fost întotdeauna o componentă majoră a politicii Partidului Social Democrat. Și am reușit mult mai mult decât oricare alt partid politic! Poate în alte zone sărace ale țării, lucrurile stau cum spuneți, dar în privința județului Constanța, pe care l-am străbătut în lung și-n lat, credeți-mă, s-au schimbat multe! Nimeni nu e lăsat să sufere de foame și să umble dezbrăcat. Nu lăsăm pe nimeni în urmă! Cât privește problema educațională, începând chiar cu abandonul școlar, lucrurile sunt într-adevăr grave. Guvernul actual, pentru că el conduce țara în pandemie, a promis tablete elevilor. Ceea ce părea un lux acum un an, a devenit o necesitate, în sistemul de învățământ online și de la distanță. E nevoie și de internet de mare viteză în mediul rural – aici, companiile de profil trebuie potențate și ajutate. E totuși o afacere, dar de ale căror produse avem nevoie cu toții, la cel mai înalt standard pentru toți. E nevoie de calculatoare performante în școli – costurile unui astfel de calculator au scăzut mult, față de acum zece-cincisprezece ani.

          – Cum vedeți faptul că în 2020 mai sunt școli care au toaleta în curte, care nu au căldură, care nu sunt dotate corespunzător? Cum veți acționa în acest sens?

E o problemă pe care toți o cunoaștem și care nu mai poate fi ignorată. Este complet inutil să mai dăm vina pe vechile guvernări, care au fost și de stânga, și de dreapta. Suntem în secolul 21! Dincolo de eforturile pe care le-am făcut și le vom face sporit în continuare, ne-am lovit și de o reticență – unii nu își doresc acest lucru, oricât de paradoxal ar părea.

În privința școlilor, multe din neajunsuri au fost înlăturate, prin eforturile și investițiile Consiliului Județean – lucrurile stau mai bine decât acum zece ani, să zicem. Dar autoritățile locale nu au avut capacitatea să acceseze fonduri nerambursabile până acum. O vor putea face, cu sprijin din partea mea și a Consiliului Județean!

Avem nevoie de Școli europene în județul Constanța. Următorii patru ani sunt cruciali pentru dezvoltarea acestui sector în județul nostru, având în vedere că putem accesa fonduri europene care să ne asigure investițiile. Nu trebuie grevat tot bugetul Consiliului Județean pentru investiții!

          – În acest moment există discrepanțe mari între rural și urban, la nivel național. Ce veți face pentru reducerea acestor diferențe în județul Constanța?

Prin investițiile majore într-un județ, unii înțeleg poate că ele se concentrează în special în jurul marilor aglomerări urbane, în jurul porturilor maritime și de pe Canalul Dunăre – Marea Neagră și Midia – Năvodari sau a orașelor de pe traseul marilor căi de acces, cum este autostrada (Medgidia, Cernavodă, Ovidiu, Agigea). Și uneori așa și este. Dar forța de muncă ce arată cea mai mare disponibilitate – și disperare, dacă termenul nu e prea dur… – se află în mediul rural. Acolo într-adevăr condițiile de viață s-au mai îmbunătățit – și nu vorbesc doar de domeniul pe care îl cunosc cel mai bine, alimentarea cu apă – dar și televiziune prin cablu, internet (aici mai trebuie investit, în special pentru sistemul de învățământ din rural, mai ales în timp de pandemie!). Însă oamenii au nevoie de locuri de muncă și venituri constante, nu numai sezoniere.

Sunt investiții din bani europeni în agricultură – culturi cerealiere, viticultură, creșterea animalelor – care pot fi atrase! Sau al meșteșugurilor și producței de serie mică. Dar și în domeniul infrastructurii: imaginați-vă cum ar fi să legăm nordul de sudul județului cu un drum rapid cu patru benzi! La asta se referă sprijinul pe care Consiliul Județean îl poate oferi prin statut și atribuții UAT-urilor, pentru reducerea diferențelor dintre urban și rural. Vorbesc de cele care țin de condițiile de trai – mereu vor fi diferențe, date de specificul fiecărui mediu socio-cultural.

          – Avem multe sate lângă Dunăre cu potențial turistic real, în care localnicii nu au nicio perspectivă și nici locuri de muncă…

Am în vedere și dezvoltarea limesului dunărean (Ostrov-Hârșova), total neglijat de guvernele și administrațiile județene din ultimii 30 de ani. E un concept puțin cunoscut publicului larg, dar important. Sunt mai multe obiective arheologice pe acest aliniament: de la Ostrov până la Măcin chiar, de la Silistra până la Marea Neagră. Sunt resturi de așezări civile romane și feudale. Au fost descoperite monede romane, cioburi, opaițe. Chiar și brățari. Și la Ciobanu, nu numai la Hârșova, amfore romane și cioburi din epoca feudală timpurie. O altă descoperire care merită pusă în valoare este altarul roman cu inscripție, descoperit pe cetatea de la Gârliciu. Sunt obiective care vor fi puse în valoare cu investiții minime, fără îndoială. Aici vor lucra, vor supraveghea chiar oamenii locului, oamenii din zonă.

Să nu uităm satele pescărești de la sud și nord de Cernavodă. La sud sunt podgorii cu un imens potențial turistic – Rasova, Aliman, Ostrov, Adamclisi etc., iar la nord vestigii arheologice și istorice – Capidava, Topalu… Trebuie doar sprijiniți și finanțați, de preferință din fonduri europene, nerambursabile. Se pot face degustări, puncte de vânzare și desfacere la prețuri de producător, spații de cazare, trasee turistice…

          – Atragerea de fonduri europene pentru creșterea nivelului de trai al constanțenilor din mediul rural?

Orice proiect dezvoltat în mediul rural cu bani europeni duce la creșterea nivelului de trai. Haideți să ne gândim puțin care este cea mai mare problemă a mediului rural. Eu cred ca lipsa locurilor de muncă este poate cea mai spinoasă problemă în aceste zone. Acum imaginați-vă ce înseamnă investițiile în acest mediu, fie că vorbim de educație – școli, infrastructura rutieră – drumuri sau agricultură. Toate aceste investiții înseamnă locuri de muncă și implicit venituri sigure, decente.

          – Agricultura – soluții pentru sisteme de irigații?

Haideți mai întâi să vedem ce poate să facă în mod concret Consiliul Județean pe acest palier. Indiferent de ceea ce noi ne dorim, trebuie să avem în vedere respectarea Legii 215/2001, legea administrației publice locale. Dar vă pot spune că și pe parte de agricultură, pot fi implementate proiecte cu finanțare europeană. Noi ne propunem, ca prin intermediul CJ, prin direcția care va funcționa aici, să ajutăm și mediul privat cu partea de îndrumare și proiectare, dar și cu partea de cofinanțare.

S-a mai discutat de partea de reabilitare a sistemului de irigații, dar din păcate la ora actuală nu există o situație exactă a ceea ce este în teren. S-ar putea să avem surpriza că nu mai avem ce reabilita și atunci trebuie să ne gândim la un proiect care să refacă în totalitate acest sistem. Dar până la refacere putem să implementăm proiecte mici, zonale cu finanțare europeană, care să satisfacă această nevoie a irigațiilor pentru terenurile agricole. De partea astea cu irigațiile s-a preocupat foarte mult ministrul Petre Daea. Să nu uităm că avem deja pus în funcțiune canalul de irigații Carasu-Galeșu. Dar astea sunt proiecte în care ar trebui să se implice ministerele, nu numai Consiliul Județean.

          – Alte priorități chiar de la începutul mandatului?

Direcția pentru fonduri europene!

Cel mai important va fi implementarea, în cadrul Consiliului Județean, a unei Direcții dedicate atragerii de fonduri europene nerambursabile. O direcție bine structurată și dimensionată, cu zeci de specialiști în domeniu, care – atenție! – nu vor fi plătiți din bugetul Consiliului, ci din banii alocați de Uniunea Europeană! Acest model de succes funcționează deja la turație maximă de mulți ani în cadrul RAJA SA, compania din România cu cel mai mare grad de absorbție a fondurilor europene – undeva la 25-30% din ce reușește să atragă România!

          – Sunteți candidatul PSD într-un județ important. Cum credeți că se vor poziționa forțele politice după alegerile din 27 septembrie 2020?

– Facem parte dintr-un peisaj politic național, dinamic. La rândul nostru, în teritoriu, am avut și putem avea alianțe și colaborări, care să ducă la votarea, la realizarea unor proiecte importante. Toate acestea trebuie să aibă în vedere în primul rând binele comun. Nu putem rămâne înghețați în proiect – unii-s „de dreapta”, ceilalți „de stânga”. Doctrinele ideologice au importanță doar pe direcțiile mari, strategice. În viața reală, „dreapta” și ”stânga” au mai guvernat împreună – și la nivel național, și local. Din păcate, nu întotdeauna cu rezultatele maximizate.

Orgoliile sunt mari. Eu nu sunt un om orgolios, sunt un om practic. Haideți să ne unim atunci când e nevoie, și să facem! Putem avea rivalități – cu alte județe, regiuni, cu alte țări dacă vreți, dar nu aici, între noi. Modelul sabotajului românesc de la Bruxelles, împotriva României, trebuie abandonat!

Haideți să votăm cu obiectivitate pentru siguranța zilei de mâine, pentru siguranța familiilor noastre! Haideți să ne gândim cu toții ce înseamnă pentru economia județului nostru 2 miliarde de euro, atrași într-un singur mandat!

Mai multe detalii despre activitatea și programul candidatului PSD-ALDE-PNTCD-ADER, citiți aici: www.stroefelix.ro sau pe https://www.facebook.com/stroefelix.ro.

Pe candidatul Stroe Felix îl regăsiți pe locul 9 pe buletinul de vot pentru alegerea președintelui Consiliului Județean Constanța, la alegerile locale din 27 septembrie.

Comandat de PSD filiala Constanta,

CMF 21200019

Executat de Dorian Punctro Press SRL 

Candidații PSD Constanța pentru Primărie și respectiv Consiliul Județean, Decebal Făgădău și Felix Stroe, au participat astăzi la o conferință de presă, alături de musafirul Cozmin Gușă, care și-a arătat public susținerea pentru cei doi constănțeni.

”Pe românește și clar, sunt aici ca să susțin candidaturile lui Felix Stroe pentru președinția Consiliului Județean Constanța, respectiv a lui Decebal Făgădau la funcţia de primar al municipiului Constanţa. Demersul meu este pozitiv, gândit, dedicat pentru acești doi pesediști, și eu sunt pesedist, membru la Organizația Sectorului 1 din București, din octombrie, cu o scurtă pauză datorată lui Dăncilă care a luat decizia să mă excludă din partid în plină campanie electorală. Nu a fost efectivă excluderea pentru că, anul trecut în toamnă, colegii mei din București nu au acceptat acea excludere.  Nu am fost extrem de activ în această campanie electorală, nu pentru că nu  aș fi vrut ci pentru că aşa s-au aranjat treburile. Am fost însă, în ultimele două săptămâni activ în judeţul Constanța, unde m-am ocupat mai consistent și de campania independentului Mohammad Murad la primăria Mangalia, unde campania merge destul de bine și unde alianța dintre independentul Mohammad Murad și PSD Constanța, prin susținerea la președenția Consiliului Județean a lui Felix Stroe, eu zic că merge bine, este efectivă, unde trebuie să ne concentrăm în următoarea perioadă să facem transferul de voturi eficient și dintr-o parte și în alta. PSD înseamnă mult, ar putea să însemne şi mai mult la Mangalia. Aceste două candidaturi, la Constanţa, sunt mult mai bune faţă de ceea ce oferă liberalii,” a declarat Cozmin Gușă.

În cadrul conferinței de presă, Felix Stroe a vorbit din nou despre subiectul său preferat, RAJA Constanța, companie pentru care președintele PSD spune că a atras peste 700 de milioane de euro.

”În municipiul Constanța am depășit suma de 180 de milioane de euro, fonduri atrase. Lumea nu știe că banul european are un cost. Costul se numește cofinanțare. Compania RAJA a plătit o cofinanțare de 127 milioane euro. Să nu bagatelizăm, să nu ne facem că nu știm, pentru că sistemul de apă din municipiul Constanța, din județ, practic nu mai era. Nu se vede ca o șosea, pentru că este sub pământ. Practic, în peninsulă nu mai era. Dacă nu exista operatorul RAJA SA Constanța, nu am mai fi putut să vă dăm apă”, a precizat Felix Stroe.  ”Să nu ne fie rușine de capitalul privat. Capitalul privat este motorul capitalismului. Mă apucă durerea de inimă instantaneu când aud că cetățeanul X, care este întreprinzător privat, are relații cu statul. Păi cu cine să aibă statul relații, cu statul? Capitalul privat trebuie încurajat. O mare parte din banii europeni vor fi pentru întreprinzătorii privați. Județul Constanța are două resurse: turismul și agricultura”, a conchis Felix Stroe.

Comandat de PSD filiala Constanta, CMF 21200019, Executat de Dorian Punctro Press SRL

În cursul zilei de ieri, 22 septemprie 2020, Claudiu-Iorga Palaz, președintele Partidului Mișcarea Populară Constanța, a adresat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța o plângere penală împotriva lui Vergil Chițac privind Falsul în declarații – art. 326 Cod penal.  După cum se poate constata din cuprinsul declarațiilor de avere depuse de Vergil Chițac în perioada 2009 – 2016, când acesta era necăsătorit, disponibile pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate, la rubrica VENITURI ALE DECLARANTULUI SI ALE MEMBRILOR SAI DE FAMILIE sunt menționate venituri la secţiunea SOT/SOTIE, iar în unele cazuri chiar este menționat numele fostei soții, CHIŢAC SIMONA. Adăugarea acestor venituri, ale unei persoane care nu mai făcea parte dintre membrii săi de familie, este în măsura să ridice suspiciunea rezonabilă că Vergil Chiţac a dorit acoperirea unor surse de venit nejustificate.

 “Falsul este unul evident şi se regăseşte în toate declaraţiile de avere depuse în aceşti ani, la diferite instituţii ale statului. Sunt convins de faptul că organele de cercetare penală vor ajunge la aceeaşi concluzie.

Deşi în cazul lui Vergil Chiţac nu putem vorbi de onoare, consider că ar trebui să renunţe la această candidatură măcar pentru a nu lăsa iar oraşul Constanţa fără primar, peste câteva luni, așa cum s-a întâmplat cu Mazăre” a declarat Claudiu Palaz.

– Comandat de Partidul Mișcarea Populară-Organizația Județeană Constanța–

Executat de Dorian Punctro Press SRL – portal: www.constanta.ro – CUI mandatar financiar coordonator: 21200020

Candidați pentru un al treilea mandat de consilier local, după 5 ani în care ați ocupat funcția de viceprimar. De ce?

După 3 ani în care am activat în Consiliul Local Municipal, Decebal Făgădău mi-a oferit șansa să devin viceprimarul municipiului Constanța. M-a onorat și obligat în același timp această propunere, iar cei 5 ani care au urmat au reprezentat pentru mine o oportunitate fantastică de a pune umărul la dezvoltarea orașului. Nu a fost mereu ușor. Am muncit mult și m-am bucurat pentru fiecare reușită, indiferent de dimensiunea acesteia. Sunt un perfecționist, iar asta mă face să caut întotdeauna cea mai bună soluție atunci când sunt pus în fața unei provocări. Am întâlnit peste 3500 de constănțeni în cadrul audiențelor săptămânale pe care le-am susținut în fiecare zi de joi. Le-am ascultat tuturor păsurile și am încercat să găsesc rezolvări, chiar și atunci când problema nu ținea neaparat de primărie. Am reușit să rezolv peste 85% din problemele care mi-au fost aduse la cunoștință. Cei care lucrează în administrație trebuie să înțeleagă un singur lucru: oamenii nu vin niciodată la primărie de placere, ci din nevoie. Le-am cerut mereu colegilor mei din subordine să aibă răbdare și să empatizeze cu fiecare persoană care ne calcă pragul. Rolul administrației publice locale este îndeplinit atunci când înțelegem că ne aflăm în slujba fiecărui constănțean.
Îmi place ceea ce fac și mă încarc cu energie pozitivă la fiecare problemă rezolvată. Am demarat împreună cu primarul Decebal Făgădău zeci de proiecte în acești ani. Unele au fost duse la bun sfârșit și asta mă bucură. Altele se află în diferite stadii de implementare, iar nerăbdarea este, probabil, cea cu care ne luptăm mai ales noi, echipa, pentru că ne dorim ca rezultatele finale să se vadă cât mai repede.
Astfel, viziunea noastră, ca oameni de stânga-social-democrați, nu înseamnă doar dezvoltarea orașului din punct de vedere al infrastructurii, extrem de importantă de altfel, ci și continuarea tuturor parteneriatelor externe și interne pe care administrația Făgădău le-a inițiat în acest mandat și în care eu cred foarte mult: NATO, UE, Portul Constanța, Universitățile constănțene, mediul de afaceri, dar și cu misiunile diplomatice în România. Trebuie să întărim relațiile tradiționale pe care România le are și să identificăm împreună, prin cooperare, oportunități de dezvoltare.
Aceste parteneriate se traduc prin decizii comune, respectând principiul guvernării locale participative, un principiu pe care îl susțin cu tărie.
Constanța are multe exemple de succes: în antreprenoriat, în educație, tineri cu inițiativă. Constanța a fost desemnată, nu întâmplator, Capitala Tineretului din România 2020-2021.
Un proiect de suflet care mi-a confirmat lecția importantă a rezilienței și a misiunii de reprezentant al constănțenilor, de urmărit obiectivul fără abatere, chiar dacă pare imposibil, a fost reabilitarea Cazinoului.

Pentru că ați amintit de mediul de afaceri, iar acesta a fost un an dificil, cu multe provocări pentru investitori, vă voi adresa următoarea întrebare: Poate sau nu autoritatea publică locală să vină în sprijinul acestora?

Din punctul meu de vedere, avem obligația să fim alături de mediul de afaceri, mai ales acum, când pandemia globală a produs efecte devastatoare pentru mulți dintre agenții economici. Trebuie să înțelegeți că o afacere nu înseamnă doar patronul sau profitul, ci mai ales păstrarea și asigurarea locurilor de muncă.
Astfel, trebuie să avem grijă ca orice business să reziste pe piață. Oamenii de afaceri trebuie sprijiniți continuu, prin măsuri concrete, așa cum a făcut administrația Făgădău printr-o serie de facilități fiscale, reducând considerabil taxele și astfel, presiunea pusă pe agenții economici.
M-am așteptat ca și Guvernul să ia măsuri concrete pentru sprijinirea mediului de afaceri, dar nu a facut-o.
Ca om de stânga, întotdeauna voi sprijini întreprinzătorii mici și mijlocii să se dezvolte și le voi acorda o atenție deosebită.
Un social-democrat își va dori mereu o clasă de mijloc puternică, majoritară, care să genereze și să asigure un standard de calitate al vieții. Fără o clasă de mijloc în creștere și consolidată, nu putem vorbi de dezvoltare economică și de bunăstare generală. Cred că ăsta este scopul.
Rolul nostru este acela de a fi, în același timp, și aproape de sindicate. Trebuie să ne asigurăm că drepturile salariale, drepturile angajaților, sunt respectate. Și aici mă refer la românii care muncesc cu adevărat, care sunt gospodari și stau, de fapt, la baza funcționării economiei. Nu la cei care pierd timpul.

Un mesaj, un gând pe care doriți să îl transmiteți constănțenilor acum, înaintea alegerilor locale.

Îi invit pe constănțeni să aleagă oameni serioși, onești, să aleagă înțelept, dar să cântărească atent experiența tuturor candidaților și, mai ales, să deosebească impostorii de oamenii valoroși. Le doresc multă sănătate și să treacă cu bine peste această pandemie.

Comandat de PSD filiala Constanta,

CMF 21200019

Executat de Dorian Punctro Press SRL

Neputința altora, în aceste două cuvinte mi-a rezumat Paraschiva Bobe Demirel, candidatul PNL la Primăria Peștera, motivul pentru care a intrat în competiția electorală.

Mă lămurește că nu se referă doar la neputința actualei conduceri a comunei, ci la toate de după 1989.

„Suntem în programele europene din 2007. În 2010, se termină al doilea program multianual, iar Peștera nu are niciun proiect pe AFIR. Are acum pe PNDL o modernizare de iluminat… Știți cum se spune: chelului îi mai trebuie tichie de mărgăritar, așa că facem canalizare. Asfalt e doar pe strada principală… pe celelalte a fost piatră cândva. În satul Izvorul, dacă plouă nu pot să ducă mortul la groapă nici cu tractorul. Niciun ban european nu a ajuns la Peștera. Singurii bani europeni care au intrat aici au venit pe proiectele private pe care le-am făcut eu pe AFIR, milioane de euro”.

Înțeleg că are investiții în Peștera…

„Da. M-am născut la Ivrinezu, e ultimul sat, de acolo drumul nu mai duce nicăieri. De 40 de ani, de când am plecat e acolo, nu este nicio schimbare. Nu te întorci în timp, ci exact de unde ai plecat”.

Până în 2012, a fost directoare la Direcția Agricolă Constanța, după care s-a stabilit la Peștera, unde copiii aveau o mică societate care se ocupa cu cultura mare și via.

„Copiii mei s-au mutat în 2003 aici, într-o casă cu o singură cameră. Au cumpărat o microfermă. Aveau un copil de un an, în jur era o iarbă așa de mare încât maică-sa îi punea un clopoțel la căciuliță ca să-l găsească. Acum are 18 ani, deci copiii mei sunt de 17 ani aici. În 2008, am accesat un proiect de 700.000 de euro din care și-au luat toate echipamentele necesare pentru cultura mare.

Soțul meu a murit și băiatul meu m-a întrebat: „Mamă, noi acum ce facem? Hai să facem o firmă de consultanță”. Pentru că eu făcusem multe proiecte pentru colegii mei gratuit. Erau colegi de facultate, colegi de liceu, care lucrau în agricultură și când auzeam că au un tractor U 650 le ziceam: Fraților, de ce stați așa? Le făceam proiecte și băiatul meu mă ajuta de le scriam. Și să știți că firma a mers foarte bine”. 

Care e situația firmei acum?

„Firma aceea de consultanță am închis-o, pentru că nu se mai putea ocupa de ea. A făcut un proiect pe vie, după ce a făcut master pe dezvoltare rurală la București, pentru că studiase că mergea cel mai bine pe Dobrogea. Acum împreună cu ginerele, că am și băiatul și fata aici, au ajuns la 320 de ha de vie. La suprafața asta trebuia să mai facem ceva și a apărut, pe APIA, Măsura pe care se puteau face crame și am fost primul proiect pe cramă construcție de la zero. În iunie 2018 am săpat groapa și în septembrie aveam mustul. Avem aproape șase milioane de litri capacitate, lucrăm cu Recaș”.

Care e proiectul pentru comuna Peștera unde s-a născut, trăiește și are afacerea?

„Infrastructura care lipsește cu desăvârșire, aceasta însemnând calitatea apei, toate conductele din comuna peștera fiind vechi de 50 de ani, canalizare și asfalt”.

Are o echipă cu care va lucra la atragerea de fonduri europene și pentru comună?

„Eu am o echipă, cea cu care am lucrat la ferma noastră. O s-o iau de acolo. Dacă vedeți câte proiecte am în birou, vă speriați. Am făcut în comună foarte multe proiecte pentru tineri. Celor care au optat pentru proiectele ălea mici de 15.000 de euro le-am făcut gratuit. Ce să le iei din 15.000 de euro?”

Și Paraschiva Bobe Demirel nu se oprește aici, mai are multe să ne spună despre ce va face când va fi primar:

„Vreau să fac și o piață agroalimentară cu depozite de frig pentru lapte, carne, fructe și legume. Pentru că eu am dezvoltat acele ferme mici, v-am spus, de 15.000 de euro, în care unii cresc pui de carne, alții găini ouătoare, rațe, oi. Avem o fată care a primit 15.000 de euro și a crescut rațe. Le-a procesat undeva în Călărași, le-a afumat și mi-a spus că n-a scos în viața ei atâția bani câți a scos cu 300 de rațe. Afumate le-a vândut la 75 de lei jumătatea”.

Totuși, cum e viața la Peștera?

„Viața este foarte frumoasă să știți. Vă mai spun o poveste. Prin 2005-2006, lichidatorul a vândut microfermele IAS-ului. Prima dată noi am închiriat, în 2003, când au venit copiii aici, și după acee,a am cumpărat-o. Când am cumpărat-o tatăl meu era foarte fericit, a zis: hai să-ți arăt ceva! Și m-a luat undeva mai sus în microfermă și a început să sape. La un moment dat a găsit un zid, o fostă temelie. Și mi-a zis: Uite aici a avut străbunicul tău oile!

Străbunii mei sunt din Săcele de Brașov și la 1800 și ceva veneau în baltă la Borcea și de acolo treceau iarna aici cu oile. Când au plecat turcii au dat oi și au luat ce au avut ei. Când am făcut crama trebuia să facem construcția undeva mai sus. Dar când am săpat băiatul meu mi-a zis să merg până acolo că au găsit ceva. Găsise zidul de la o altă construcție. L-am lăsat acolo. O să facem ceva în viitor”.

Și cu cultura?

„Din 20121 se vor aloca bani europeni pentru proiecte culturale, divertisment, și vreau să amenajez un parc pentru copii, cu acele construcții pe care le vor dori ei. Că vor vrea din nu știu ce poveste, vreau să fac un circuit și două piscine, una pentru cei mari, una pentru cei mici”.

Înainte să ne despărțim candidatul PNL mai are ceva să-mi spună:

„Vreau să facem în fiecare sat câte un mic loc de joacă pentru copii. Sunt 12-12 copii la Poligon, care știți unde se joacă? În stația de unde îi ia microbuzul la școală.

Comandat de Organizația Județeană PNL Constanța

Executat de Dorian Punctro Press SRL

Cod mandatar financiar 21200012

În urma articolelor apărute în presă cu privire la tranzacțiile imobiliare înfăptuite de candidatul P.N.L. la funcția de primar al municipiului Constanța, Vergil Chițac, din care reiese faptul că a fost divorțat în perioada ianuarie 1996 – ianuarie 2017, Partidul Mișcarea Populară Constanța a constatat că, în declarațiile de avere depuse în aceeași perioadă, acesta a declarat venituri fictive pentru o presupusă soție.

Astfel, în perioada 2009-2016, când Vergil Chițac era necăsătorit, în toate declarațiile de avere, depuse la mai multe instituții ale statului, atât la rubrica BUNURI IMOBILE, cât și la rubrica VENITURI ALE DECLARANTULUI ȘI ALE MEMBRILOR SĂI DE FAMILIE, regăsim bunuri deținute împreună cu “SOȚIA”, precum și venituri ale acesteia.

În opinia noastră, adăugarea în declarația de avere a veniturilor unei persoane fără legătură de rudenie a avut ca scop ascunderea unor venituri pentru care nu există o proveniență legală. În acest sens, juriștii noștri analizează formularea unei plângeri penale privind falsul în declarații.

De asemenea, îi solicităm candidatului PNL să precizeze public sursa acestor venituri enorme. (de exemplui vânzarea unui apartament către mama soției, o bătrână, la un preț dublu decât cel la care a fost cumpă

“Nu este corect și moral să-ți treci în declarația de avere persoane cu care nu ai niciun fel de legătură de rudenie, dar care au venituri proprii, doar în scopul de a justifica niște sume de bani care îți intră în buzunar, dar pentru care nu ai nicio justificare legală.

Este cea mai perfidă jonglerie administrativă, Vergil Chițac depășind la acest capitol chiar și gruparea Mazăre-Strutinsky-Constantinescu.

Acum înțelegem de ce “amiralul” Chițac refuză să trimită documentele pentru justificarea averii către Agenția Națională de Integritate, unde există un dosar pentru verificarea averii, la sesizarea Partidului Mișcarea Populară.

Dacă imoralul Chițac a avut tupeul să mintă și să facă un astfel de fals în declarațiile de avere într-o unitate militară (Academia Navală Mircea cel Bătrân), unde a ocupat funcția de prorector, și chiar în declarația de avere depusă la Parlamentul României, unde are calitatea de senator, îmi imaginez jongleriile financiar-administrative pe care le-ar putea realiza dacă ar ocupa funcția pentru care candidează.

Într-o emisiune a lui Rareș Bogdan, în fața acestuia, v-ați acuzat propriul partid, care vă susține, că are scheleți în dulap, când de fapt cel cu scheleții sunteți chiar dumneavoastră.

Dumneavoastră, domnule Chițac, aveți în spatele casei un întreg cimitir unde autoritățile statului se vor apuca să caute.

Acest pensionar care pozează în bunic inocent, cu pisicul lui Caramel cu tot, este de fapt un lup în piele de oaie, un lup care se vrea paznic la oi, un adevărat pensionar pervers.”, a declarat Claudiu Palaz.

Comandat de Organizația Județeană Constanța a Partidului Mișcarea Populară

Executat de Dorian Punctro Press SRL

Cod Mandatar Financiar 21200020