Poliţiştii Biroului Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Municipiului Constanţa, cercetează în stare de reţinere pe M. A., de 16 ani, din Cumpăna, şi în stare de libertate pe I. O., de 12 ani, din Constanţa, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie, cu respectarea dispoziţiilor legale în privinţa minorilor. În urma cercetărilor efectuate de poliţişti s-a stabilit că cei doi minori sunt suspectaţi de comiterea acestei infracţiuni. Astfel, s-a reţinut în sarcina suspecţilor, faptul că în seara zilei de 28.05.2013, în jurul orelor 23.30, au deposedat o tânără, de 20 de ani, din Constanţa, de o poşeta ce conţinea acte, carduri bancare şi suma de 500 lei, în timp ce se afla în zona staţiei de autobuz – ”Spitalul Judeţean”, de pe bulevardul Tomis, din municipiul Constanţa.
Tâlhărită în stația de autobuz
Hoți de neferoase reținuți
Poliţiştii din Rasova cercetează în stare de reţinere pe H. Cosmin Florin, de 26 de ani şi N. Ştefan, de 26 de ani, ambii din localitatea Siminoc, judeţul Constanţa, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat.
Urmare a activităţii de investigare şi pe baza materialului probator administrat în cauză până la acest moment, poliţiştii au dispus reţinerea pe bază de ordonanţă pentru 24 de ore a suspecţilor, urmând ca în cursul acestei zile să fie prezentaţi procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia cu propunere de sesizare a instanţei de judecată în vederea luării măsurii arestării preventive. Reamintim, că la data de 29 mai a.c., ora 03.00, poliţiştii din Rasova, în colaborare cu reprezentanţi ai societăţii regionale de distribuţiei a energiei electrice au efectuat o acţiune pe linia prevenirii şi combaterii sustragerii de componente din infrastructura unor societăţi comerciale de profil. Cu această ocazie, a fost depistat N. Ş, de 26 de ani, din localitatea Siminoc, judeţul Constanţa, în timp ce sustrăgea conductor electric din aluminiu şi oţel şi izolator electric din reţeaua de 110 KV care aparţine societăţii regionale de distribuţiei a energiei electrice. În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat.
Pleacă Bechtel, vine Chevron. În cel mai nefericit caz, Chevron ar putea extrage… despăgubiri imense
Miercuri seara, Guvernul României a reuşit să rezilieze contractul încheiat, în 2004, cu grupul american Bechtel, pentru realizarea Autostrăzii Transilvania, pe o lungime de 415 kilometri, la un preţ împovărător, de 2,2 miliarde de euro. În cei nouă ani care s-au scurs de la data semnării contractului, Bechtel a realizat, efectiv, doar 52 de kilometri de autostradă, dar a încasat facturi în valoare de 1,4 miliarde de euro. Potrivit înţelegerii semnate de ministrul delegat pentru infrastructură, Dan Şova, cu grupul american, partea română va plăti despăgubiri de 37,2 milioane de euro, dar şi o datorie restantă de 50 de milioane de euro. Din toate punctele de vedere, contractul cu Bechtel este cel mai mare tun dat vreodată într-un contract de lucrări, la nivel mondial. Doi dintre conducătorii României, din perioada derulării raporturilor cu Bechetl, respectiv Călin Popescu Tăriceanu şi Emil Boc, au declarat că întregul dezastru se datorează modului în care a fost încheiat contractul din anul 2004. “Contractul a fost făcut în totalitate în defavoarea statului român. Toate garanţiile sunt în favoarea Bechtel, nicio garanţie în favoarea statului. Parcă tot contractul a fost făcut de Bechtel şi cineva de la noi a semnat de formă acolo” – a declarat public fostul premier Boc.
Dezbaterea publică: îi lăsăm pe americani să tragă gazul sau îi despăgubim regeşte
În timp ce această mare dramă naţională se încheie, cu pierderile pe care le-am amintit, un alt contract ar putea paraliza România în următorul deceniu, şi tot în beneficiul unui grup amerian. Grupul Chevron a primit, relativ recent, dreptul de a întreprinde cercetări ştiinţifice asupra rezervelor petroliere (inclusiv gaze neconvenţionale) în perimetrele Vama Veche şi Costineşti. Chevron a primit avizul de mediu printr-o procedură simplificată. În mod paradoxal, aceleaşi lucrări, de prospecţiune seismică, pentru care au solicitat aviz alte companii care dezvoltă proiecte, pe gaze convenţionale, în largul Mării Negre, au fost încadrate la o procedură extinsă. Acestor companii li s-a cerut să întocmească „Rapoarte de Impact asupra Mediului” (RIM), neavând probabil aceeaşi trecere politică precum Chevron.
Autorităţile au lansat un mesaj de liniştire a opiniei publice, spunând că au autorizat doar operaţiuni de cercetare ştiinţifică, nu şi extragerea propriu-zisă a gazelor de şist, care ar urma să facă obiectul unei dezbateri publice, ulterioare. În ciuda celor declarate, avizul simplificat de mediu deschide drumul grupului Chevron spre un câştig aproape necondiţionat: fie din exploatarea gazelor prin controversata metodă a fracturării hidraulice, fie prin despăgubiri. Dacă presupunem că într-o eventuală dezbatere publică se vor evidenţia argumente decisive care să conducă la sistarea proiectului, atunci grupul Chevron va avea suficiente temeiuri să ceară despăgubiri pentru costisitoarele lucrări de prospecţiune seismică, folosul nerealizat şi daune de ordinul miliardelor de euro.
Contractele Chevron, ca şi ale suratei Bechtel, conţin prevederi care arată că soluţia juridică aleasă la încheierea acestora ne ţine captivi în raport cu „investitorul”.
Captivi în Acordurile cu Chevron
Juriştii care au conceput contractele au împărţit proiectul în trei etape, în speţă Explorarea (cercetare ştiinţifică + exploatare experimentală), Dezvoltarea (construirea facilităţilor de producţie, a staţiilor de sortare, a infrastructurii de branşare la magistralele de gaz) şi Exploatarea (extracţia propriu-zisă, prin controversata metodă a fracturării hidraulice). Dar explorarea nu este un capriciu al investitorilor, ci o obligaţie impusă de Agenţia de Resurse Minerale. Este evident că, dacă impui unui privat să facă cercetare ştiinţifică, pe care o autorizezi în mod simplificat, în acest fel îţi creezi obligaţii certe faţă de el: fie de a-i permite să dezvolte proiectul şi să realizeze producţia, fie, în caz contrar, de a-i plăti cheltuielile efectuate, folosul nerealizat şi daune. Varinta de mijloc nu există, indifeerent că în Acordurile petroliere se stipulează că Agenţia de Resurse Minerale nu va plăti compensaţii şi decontări companiei americane. În plus, toate litigiile părţilor sunt date în competenţa unui tribunal arbitral de la la Paris, organizat potrivit Regulamentului de Arbitraj al Camerei de Comerţ Internaţionale (art. 18.2 din Acordurile petroliere). Iată de ce spunem că statul român este captiv în Acordurile cu Chevron, la fel cum a fost captiv, timp de nouă ani, în contractul cu Bechtel, plătind 1,4 miliarde de euro pentru o bucăţică minusculă de autostradă.
Adrian Cârlescu
Bunuri nedeclarate, confiscate în P.T.F. Constanţa Sud Agigea
Poliţişti de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au constituit o echipă comună de control împreună cu reprezentanţii Biroului Vamal Constanţa Sud, descoperind într-un container sosit în P.T.F. Constanţa Sud Agigea din direcţia China 220 de colete cu accesorii pentru aparat de fotografiat, care nu fuseseră declarate la intrarea în ţară, cu o valoare de aproximativ 25.000 lei.
În data de 28.05.2013, în jurul orei 15.00, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă şi lucrătorii vamali au efectuat, la rampa existentă în cadrul P.P.F. Constanţa Sud Agigea, controlul unui container sosit din China pe adresa unei societăţi comerciale cu sediul în Bucureşti.
În urma controlului au fost descoperite 220 colete, încărcate cu 116.023 accesorii pentru aparat de fotografiat, ce nu fuseseră declarate la intrarea în ţară.
Marfa, evaluată la aproximativ 25.000 lei, a fost ridicată în vederea confiscării de către lucrătorii vamali.
Poliţiştii de frontieră au întocmit administratorului societăţii comerciale în cauză, un cetăţean român în vârstă de 38 ani, cu domiciliul în Bucureşti, dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de „folosire de acte nereale faţă de autoritatea vamală”, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 272 din Legea 86/2006.
BMW cu numere de înmatriculare false, descoperit în Constanţa
Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au depistat în municipiul Constanţa un cetăţean român care conducea un autoturism marca BMW seria 530 D cu numere de înmatriculare şi documente false.
În data de 29.05.2013, în jurul orei 14.45, poliţiştii de frontieră din cadrul Grupului de Nave Constanţa au oprit pentru control, în zona de competenţă, un autoturism marca BMW seria 530 D, cu numere de R. Bulgaria, în care se aflau două persoane.
Conducătorul auto, M.B., în vârstă de 28 ani, domiciliat în municipiul Constanţa, a prezentat la control certificatul de înmatriculare şi talonul de inspecţie tehnică periodică, ambele documente prezentând indicii de falsificare.
Verificările efectuate la Punctul de Contact Giurgiu au stabilit faptul că respectivul autoturism figurează în R. Bulgaria ca fiind radiat din circulaţie.
Tânărul aflat la volan a declarat faptul că a achiziţionat autoturismul de la un târg auto, de la o persoană necunoscută, în schimbul sumei de 3.000 de euro.
Poliţiştii de frontieră au întocmit lucrare penală sub aspectul savârşirii infractiunilor de „punere în circulaţie pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat sau neînregistrat”, „punerea în circulaţie pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare” şi „uz de fals”, fapte prevazute şi sancţionate de art. 85, alin. 1 şi 2 din O.U.G. 195/2002 şi de art. 291 Cod Penal, cu aplicarea art. 33, lit. a din Codul Penal.
Volkswagen Multivan cu talon fals, la Negru Vodă
Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au depistat în P.T.F. Negru Vodă un cetăţean din Azerbaijan, care intenţiona să tranziteze România cu un microbuz marca Volkswagen Multivan, pentru care a prezentat la controlul de frontieră un certificat de înmatriculare fals.
În data de 29.05.2013, în jurul orei 16.30, în P.T.F. Negru Vodă s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră un cetăţean din Azerbaijan, în vârstă de 33 ani, care conducea un microbuz marca Volkswagen Multivan, cu numere de R. Belarus.
Conducătorul auto a declarat faptul ca a primit autovehiculul spre folosinţă de la o persoană de sex feminin, cetăţean al R. Belarus, prezentând în acest sens un document redactat în limba rusă şi certificatul de înmatriculare.
În urma verificărilor a rezultat faptul că certificatul de înmatriculare nu întruneşte condiţiile de formă şi fond ale unuia original, fiind fals.
Verificările în bazele de date au stabilit faptul că există neconcordanţe între seriile de şasiu ale producătorului şi cea a autovehiculului în cauză, fapt pentru care poliţiştii de frontieră au indisponibilizat microbuzul, evaluat la aproximativ 7.000 euro, în vederea continuării cercetărilor.
Poliţiştii de frontieră i-au întocmit cetăţeanului azer dosar penal pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la furt şi uz de fals, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 26 raportat la art. 208, alin. 1 şi 4 din Codul Penal, respectiv art. 291 din Codul Penal.
Articole de îmbrăcăminte contrafăcute, confiscate la Agigea
Poliţişti de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au constituit o echipă comună de control împreună cu reprezentanţii Biroului Vamal Constanţa Sud, descoperind într-un container sosit în P.T.F. Constanţa Sud Agigea din direcţia China, articole de îmbrăcăminte susceptibile a fi contrafăcute, cu o valoare de aproximativ 500.000 lei, dacă ar fi originale.
În data de 29.05.2013, în jurul orei 09.30, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă şi lucrătorii vamali au efectuat, la rampa de control fizic al containerelor din cadrul P.T.F. Constanţa Sud Agigea, verificarea unui container sosit din China pe adresa unei societăţi comerciale cu sediul în Bucureşti.
În urma controlului au fost descoperite 4.990 articole de îmbrăcăminte (pantaloni din fibră sintetică pentru adulţi), bunuri susceptibile a fi contrafăcute, cu o valoare de aproximativ 500.000 lei dacă ar fi originale.
Marfa purta însemnele distinctive ale unei mărci cunoscute şi a fost ridicată în vederea confiscării de către lucrătorii vamali pentru a fi trimisă spre expertizare.
Poliţiştii de frontieră au întocmit administratorului societăţii comerciale, o persoană de sex feminin, în vârstă de 26 ani, cu domiciliul în Bucureşti, actele premergătoare pentru săvârşirea infracţiunii de „punere în circulaţie, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare şi care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate”, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 90, alin. 1, lit. b din Legea 84/1998 republicată.
Taximetrist agresat pe strada I.L. Caragiale
La data de 29 mai a.c., ora 05. 21, poliţiştii Secţiei 4 au fost sesizaţi prin apel S.N.U.A.U. 112, de dispecerul unei societăţi ce desfăşoară activităţi de taximetrie, cu privire la faptul că un taximetrist a fost agresat de către un tânăr necunoscut la intersecţia străzilor Corbului cu I.L. Caragiale, din municipiul Constanţa. Având în vedere aspectele sesizate la faţa locului s-a deplasat patrula de siguranţă publică unde a fost identificat bărbatul de 61 de ani (taximetrist), care prezenta o plagă tăiată în zona feţei, şi o plagă înţepată la nivelul antebraţului drept. Din primele verificări efectuate de poliţişti, potrivit datelor prezentate de victimă, s-a stabilit că în jurul orei 05.15, aflându-se în staţia de taximetre situată la intersecţia străzii Dezrobirii cu strada Baba Novac, un tânăr de 20-25 ani, slab, păr ondulat şaten spre blond, îmbrăcat cu tricou alb şi bermude, a urcat pe bancheta dreapta spate a autoturismului, şi i-a cerut să-l transporte pe strada Eliberării. Ajungând la intersecţia cu strada Corbului, a oprit la cererea clientului, iar după ce i-a comunicat preţul, acesta l-a lovit în zona feţei şi a braţului cu un corp tăietor-înţepător, după care a fugit. Victima a fost transportată la spital, unde a fost diagnosticată cu „plăgi tăiate la nivelul feţei şi antebraţului drept”, nerămânând internată, după acordarea îngrijirilor medicale. După examinarea medico-legală a victimei, în funcţie de numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare, urmează a se efectua şi încadrarea juridică a faptei. Cercetările sunt continuate de poliţişti în vederea stabilirii cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs acest eveniment, identificarea tânărului respectiv şi luarea în cauză a măsurilor legale ce se impun.
Echipamente sportive și jucării pentru copii, contrafăcute
Poliţişti de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au constituit o echipă comună de control împreună cu reprezentanţii Biroului Vamal Constanţa Sud, descoperind într-un container sosit în P.T.F. Constanţa Sud Agigea din direcţia China, jucării susceptibile a fi contrafăcute.
În cadrul unei acţiuni de verificare a unei societăţi comerciale, poliţiştii de frontieră din cadrul S.T.P.F. Tulcea şi lucrători ai Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor au descoperit articole sportive susceptibile a fi contrafăcute.
Valoarea bunurilor ridicate în vederea confiscării este de aproximativ 150.000 lei dacă ar fi originale.
● În data de 27.05.2013, în jurul orei 13.00, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă şi lucrătorii vamali au efectuat, la rampa de control fizic al containerelor din cadrul P.T.F. Constanţa Sud Agigea, verificarea unui container sosit din China pe adresa unei societăţi comerciale cu sediul în Bucureşti.
În container au fost descoperite 1.620 de jucării pentru copii (trenuleţe pe şină), bunuri susceptibile a fi contrafăcute, cu o valoare de aproximativ 130.000 lei dacă ar fi originale.
Marfa purta însemnele distinctive ale unei mărci cunoscute şi a fost ridicată în vederea confiscării de către lucrătorii vamali pentru a fi trimisă spre expertizare.
● În aceeaşi zi, în jurul orei 10.15, poliţiştii de frontieră din cadrul S.T.P.F. Tulcea şi lucrători ai Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Tulcea au verificat o societate comercială în care se ofereau spre comercializare produse susceptibile a fi contrafăcute.
Au fost descoperite 73 articole reprezentând echipament sportiv, inscripţionat cu însemnele distinctive ale unor formaţii de fotbal, cu o valoare de aproximativ 11.650 lei.
Administratorul societăţii comerciale nu a putut prezenta documente de provenienţă pentru respectiva marfă şi nici acordul titularilor de marcă pentru comercializarea acesteia.
Poliţiştii de frontieră au ridicat marfa în vederea continuării cercetărilor, conform procedurilor legale.
În cauză au întocmite dosare penale pentru administratorii societăţilor comerciale, doi cetăţeni români cu vârste de 26 şi 50 ani, domiciliaţi în judeţul Ialomiţa, respectiv municipiul Tulcea, pentru săvârşirea infracţiunii de „punere în circulaţie, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare şi care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate”, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 90, alin. 1, lit. b din Legea 84/1998 republicată.
Stai pe Baba Novac? Verifică-ți mașina!
La data de 27 mai a.c., ora 01. 52, poliţiştii Secţiei 4 au fost sesizaţi prin apel S.N.U.A.U. 112, cu privire la faptul că pe strada Baba Novac, în faţa unui bloc, mai mulţi tineri forţează uşile de la autoturismele parcate în zonă. Având în vedere aspectele sesizate, patrula de siguranţă publică s-a deplasat cu operativitate la faţa locului şi a depistat minorii A. A. A., de 15 ani, din localitatea Ciocârlia, judeţul Constanţa, C. I. A., de 14 ani, din Pantelimon, judeţul Constanţa, şi M. A. A., de 17 ani, din municipiul Constanţa. Cei trei tineri sunt suspectaţi că au forţat sistemele de închidere de la portierele a trei autoturisme, iar din interiorul unuia au sustras un modulator FM şi un dispozitiv GPS. Cu ocazia controlului corporal sumar asupra unuia dintre minori a fost găsit modulatorul FM care a fost predat părţii vătămate. În cauză prejudiciul a fost estimat la valoarea de 1.300 lei. Cercetările sunt continuate de poliţişti în vederea stabilirii cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs acest eveniment şi luarea în cauză a măsurilor legale ce se impun, cu respectarea dispoziţiilor legale în privinţa minorilor.
De ce nu vede DNA-ul prejudiciul de un milion de euro comis de Tusac
Aşa cum arătam în numărul trecut, fostul primar al Mangaliei, Claudiu Tusac, a primit neînceperea urmăririi penale din partea DNA Constanţa pentru fapte de abuz în serviciu. În ciuda susţinerilor procurorului de caz Beatrice Şişman că n-ar exista urmarea imediată a faptelor fostului primar, chiar acesta a recunoscut, şi încă în faţa unei instanţe judecătoreşti, că Primăria a fost prejudiciată cu 4,2 milioane de lei noi, în cazul subvenţiilor pentru termoficare aferente anului 2009. Prejudiciul a fost certificat, în parte, de Curtea de Conturi a României.
Ce a constatat Curtea de Conturi
Reamintim că verificarea excepţională demarată de Curtea de Conturi a României la Primăria Mangalia, în perioada octombrie-decembrie 2010, a avut la bază o solicitare expresă a DNA Constanţa (în speţă Adresa 98.654/12.03.2010, emisă în Dosarul penal 21/P/2010) şi o petiţie colectivă semnată de consilierii locali, atunci în funcţie, Ion Mincă, Sorin Andrei, Ion Anghel, Sorin Cucoranu, Constantin Filimon, Bogdan Filip, Paul Foleanu, Ioan Griguţă, Vasile Iorga, Vasile Olan şi Viorel Oleniuc. Verificând aspectele sesizate în legătură cu sifonarea subvenţiilor pentru termoficare, auditorii Curţii au constatat că fostul primar a prejudiciat bugetul local, în mod efectiv. „În anul 2009, unitatea administrativ-teritorială Municipiul Mangalia a plătit în plus furnizorului de energie termică subvenţie în sumă de 2.756.647 de lei. Această sumă reprezintă plăţi nelegale…”. Dar cum a ajuns Tusac să găurească bugetul local – ne spune tot Raportul Curţii de Conturi. Potrivit acestui document incendiar, fostul primar a proclamat, cu de la sine putere, dizolvarea Consiliului Local Mangalia, în februarie 2009. Rămas singur la butoane, ca în epoca baronatelor feudale, insul a refuzat să recunoască hotărârile Consiliului Local, inclusiv pe acelea prin care au fost aprobate tarife mai mici de producţie şi furnizare a agentului termic populaţiei. Iar aşa a înregistrat în contabilitatea publică subvenţii calculate la tariful anterior, substanţial mai mare, cu aproximativ un milion de euro mai mult decât se datora în mod real. În 2009, aşa cum a constat Curtea de Conturi, a apucat să facă plăţi nedatorate de 27 de miliarde. Doi ani mai târziu, printr-un artificiu ordinar, a mai plătit încă 32 de miliarde, în contul aceluaşi an 2009.
Avocaţii lui Tusac au tăcut mâlc, adâncind prejudiciul
După finalizarea verificării excepţionale, Curtea de Conturi a emis Decizia nr.7/14.01.2011, prin care l-a obligat pe Tusac să recupereze sumele nelegale, achitate în mod efectiv, în 2009, respectiv cei 27 de miliarde de lei vechi plătiţi în plus la Callatis Therm SA. Fostul primar nu s-a conformat în nici un fel. Mai mult, în noiembrie 2010, Callatis Therm SA a deschis la Tribunalul Constanţa o acţiune în contencios-administrativ (dosarul 16.366/118/2010), cerând obligarea Municipiului Mangalia la plata sumei de 3.218.304,53 de lei, reprezentând subvenţie aferentă energiei termice livrate în 2009. Avocaţii angajaţi de Tusac n-au glăsuit în nici un fel, în faţa intanţei, despre constatarea Curţii de Conturi, limitându-se să invoce o stupidă şi amărâtă de excepţie a lipsei calităţii procesuale pasive. Prin Sentinţa Civilă 1159/28.06.2011, instanţa a obligat Municipiul Mangalia să achite încă 32 de miliarde de lei vechi, cu dobânzi legale la zi şi cheltuieli de judecată de peste 400 de milioane de lei vechi. Pe 23 noiembrie 2011, sentinţa a devenit irevocabilă, după ce Curtea de Apel a respins ca nefondat, încă de la primul termen de judecată, recursul declarat de Primăria Mangalia. Curtea de Apel a reţinut că suma solicitată de Callatis Therm SA nu a fost contestată, sub aspectul cuantumului, de către Primărie.
Despre prejudiciu s-a discutat inclusiv în instanţa judecătorească
Presat de Curtea de Conturi, Tusac a deschis o acţiune la Tribunalul Constanţa (Dosarul 9.718/118/2011), împotriva Callatis Therm, pentru recuperarea „sumei de 4.254.162,8 lei, reprezentând prejudiciul cauzat prin facturarea contravaorii energiei termice aferente anului 2009 la preţul de 396,76 lei/Gcal fără TVA în loc de 314,33 lei/Gcal”. Prin Sentinţa Civilă 1989/31.05.2012, Tribunalul a respins cererea sa, reţinând că este în culpă, deoarece nu a comunicat Hotărârile de Consiliu Local, cu tarifele diminuate, către firma de termoficare. De altfel, şi Callatis Therm s-a apărat, arătând că „măsura recuperării prejudiciului priveşte persoanele sau instituţiile responsabile şi nicidecum societatea pârâtă”. Recursul declarat la această sentinţă a fost anulat ca netimbrat de Curtea de Apel Constanţa, în 25 martie 2013. Timp de şase termene, Primăria Mangalia a încercat să obţină ajutor public judiciar, nemaiavând bani să plătească taxa de timbru. Reţineţi această dată de 25 martie 2013, despre care procurorii DNA par să nu ştie nimic. Începând cu acea zi, prejudiciul nu mai poate fi recuperat de la firma de termoficare, ci doar de la persoanele care l-au generat, în speţă de la fostul primar Tusac şi de la directorul general economic Florea Popa. Cei doi, însă, au primit NUP în dosarul DNA, pe considerentul caraghios că faptele lor n-ar avea nici o urmare. Dar gaura de-un milion de euro, nu-i o urmare?
Adrian Cârlescu
40 kilograme de peşte confiscate
Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au acţionat pe linia prevenirii şi combaterii braconajului piscicol în zona de competenţă a judeţului Tulcea, identificând doi bărbaţi care transportau, cu un atelaj hipo, 40 kilograme de peşte fără documente legale.
În data de 25.05.2013, jurul orei 11.00, poliţiştii de frontieră din cadrul S.P.F. Isaccea au oprit pentru control, în zona de competenţă, un atelaj hipo, în care se aflau M.A. în vârstă de 44 ani şi S.S. de 42 ani.
În urma controlului a fost găsită cantitatea de 40 kilograme peşte, din specii diferite, pentru care cei doi bărbaţi nu au putut prezenta documente justificative pentru transportul efectuat.
Poliţiştii de frontieră au ridicat în vederea confiscării cantitatea de peşte, evaluată la 218 lei, care a fost predată spre valorificare unei societăţi comerciale de profil, conform procedurilor legale.
Persoanele în cauză, domiciliate în judeţul Tulcea, sunt cercetate pentru săvârşirea infracţiunii de „transport al peştelui fără documente legale”, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 64 din O.U.G. 23/2008 modificată şi aprobată prin Legea 317/2009.
Mercedes cu ITP fals, descoperit în P.T.F. Ostrov
Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au depistat în P.T.F. Ostrov un cetăţean român, proprietarul unui autoturism marca Mercedes cu numere de R. Bulgaria, care a prezentat la controlul de frontieră un certificat de inspecţie tehnică periodică fals. În data de 24.05.2013, în jurul orei 10.30, în P.T.F. Ostrov s-au prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră cetăţeanul român D.V., în vârstă de 39 ani, care călătorea cu un autoturism marca Mercedes model C 180, cu numere de R. Bulgaria. Conducătorul auto, domiciliat în judeţul Bacău, a prezentat un certificat de inspecţie tehnică fals. Persoana în cauză a declarat că a achiziţionat autovehiculul, de la un cetăţean român, fără a cunoaşte faptul că documentul în cauză este fals. Poliţiştii de frontieră i-au întocmit cetăţeanului român dosar penal pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, fapte prevăzute şi sancţionate de art. 26 raportat la art 288 şi de art. 291 din Codul Penal.
Arestare preventivă pentru poliţiştii care au stâlcit în bătaie un ofiţer acoperit de la DNA
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis sâmbătă propunerea de arestare preventivă formulată de procurori împotriva a trei poliţişti constănţeni, acuzaţi de tortură, lipsire de libertate în mod ilegal, abuz în serviciu şi fals intelectual. Dragoş Emil Petcu, Bogdan Mircea Teodorescu şi Vlad Ştefan Zaharia, lucrători în cadrul Biroului de Combatere a Crimei Organizate Constanţa, au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile. În sarcina lor s-a reţinut că au torturat un ofiţer de poliţie judiciară de la DNA, care se afla în misiune sub acoperire. Ofiţerul DNA i-ar fi abordat pe cei trei poliţişti, pe 1 mai 2013, în staţiunea Mamaia, când le-a propus să cumpere substanţe interzise. În acel moment, poliţiştii şi-au declinat identitatea şi i-au cerut „traficantului” să-i conducă în camera lui de hotel, pentru a verifica dacă acolo se găsesc alte pliculeţe cu substanţe interzise. Aici, ofiţerul sub acoperire a încercat să-i mituiască, pentru a fi lăsat în pace, însă poliţiştii de la Crimă Organizată l-au supus la rele tratamente, l-au dezbrăcat de haine şi l-au stâlcindu-l în bătaie. Leziunile suferite de acesta au fost certificate medico-legal, necesitând un număr de opt zile de îngrijire medicală.
Furau motorină de la R.A.T.C
Poliţiştii Biroului de Poliţie pentru Staţiunea Mamaia în colaborare cu poliţişti din cadrul Biroului Rutier Constanţa, în cadrul unei acţiunii desfăşurate pe linia prevenirii furturilor şi combaterii furturilor de carburant din autovehicule, au oprit în trafic pe direcţia de deplasare Constanţa – Năvodari, zona de nord a staţiunii Mamaia, un autoturism condus de un bărbat de 38 de ani, din Năvodari, însoţit pe scaunul pasagerului din dreapta faţă de un alt bărbat în vârstă de 35 de ani. Cu ocazia controlului autoturismului, în portbagaj au fost identificate trei bidoane din plastic cu capacitatea de 20 litri fiecare şi două bidoane din plastic de 10 litri fiecare, toate conţinând un lichid petrolier cu miros specific de motorină şi 4 furtune din plastic. În urma verificărilor efectuate s-a stabilit, că cei 80 de litri de combustibil au fost sustraşi dintr-un autobuz parcat în garajul R.A.T.C., situat în zona industrială din municipiul Constanţa. Cantitatea de combustibil, în valoare de 446 lei, a fost ridicată şi indisponibilizată în vederea continuării cercetărilor, urmând a fi predată unităţii păgubite. Cercetările sunt continuate în vederea stabilirii cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs acest eveniment şi luarea în cauză a măsurilor legale ce se impun.
DNA muşamalizează pentru Tusac. Procurorii au dosit Raportul Curţii de Conturi
DNA Constanţa a făcut uitat un raport al Curţii de Conturi din anul 2010, care confirmă săvârşirea unor fapte de natură penală de către fostul primar al Mangaliei, Claudiu Tusac. În Ordonanţa din 29 aprilie 2013, care închide mega-dosarul penal 21/P/2010, numele Curţii de Conturi este folosit o singură dată, în treacăt, deşi o constatare a acesteia stă la baza întregului demers penal. Ordonanţa prin care Tusac a primit trei NUP-uri şi două disjungeri a fost comunicată unui singur reclamant din 11, fapt care generează suspiciunea că s-a urmărit limitarea posibilităţii celor vătămaţi de a face plângere împotriva soluţiei.
Primarul care i-a dat afară pe consilieri, ca să fure nefluierat
Problemele penale ale fostului primar Tusac au început în 13 februarie 2009, când mai mulţi consilieri locali din Mangalia au depus la organul local de Poliţie o plângere colectivă, denunţându-l că a creat, prin abuz în serviciu, premise false pentru a dizolva Consiliul Local. Denunţătorii arătau că s-au opus iniţiativelor primarului de atunci, de a transfera serviciile publice ale localităţii către o asociaţie condusă de Consiliul Judeţean Constanţa. Neavând majoritatea pentru a-şi promova proiectele, Tusac s-a decis să conducă oraşul de unul singur, astfel încât a proclamat, cu de la sine putere, dizolvarea Consiliului. Rămas singur la butoane, fostul primar s-a pretat la de toate: a rectificat bugetul local prin propria semnătură; a făcut plăţi de 47 de miliarde către o firmă care avea sediul social chiar la el acasă; a încasat sponsorizările Festivalului Callatis printr-o fundaţie în care era membru fondator împreună cu nevastă-sa şi alte persoane; a făcut chermeze, paranghelii şi broşuri luxoase pentru proiecte nerealizabile de miliarde de lei vechi; a deturnat fondurile pentru locuinţe ca să achite un contract cu o firmă de bodyguarzi şi o mega-amendă primită de la ANRMAP; a plătit 40 de miliarde de lei vechi peste limitele bugetului; a înregistrat în contabilitatea publică obligaţii de plată la subvenţia termică mai mari cu un milion de euro decât datora Primăria în mod real;
Curtea de Conturi a constatat latura obiectivă, şi tot degeaba
Toată activitatea infracţională a fostului primar, denunţată de consilieri, a ajuns să facă obiectul Dosarului 21/P/2010 al DNA Constanţa. În cadrul acestuia, procurorii anticorupţie au solicitat Curţii de Conturi a României să realizeze o verificare excepţională. Concomitent, Curtea fusese sesizată de 11 consilieri locali printr-o petiţie colectivă. În exercitarea atribuţiilor legale, Curtea a certificat existenţa faptelor sesizate, în latura lor obiectivă. Curtea afirmă că Tusac a creat un prejudiciu direct şi nerecuperat de 27 de miliarde de lei vechi, plătind în mod efectiv aceşti bani către furnizorul de termoficare, în 2009, fără temei legal şi fără a fi datoraţi. Rămâne pentru un alt episod al serialului nostru să arătăm cum prejudiciul a fost rotunjit până la un milion de euro. Curtea a constatat, de asemenea, deturnarea fondurilor de locuinţe, depăşirea creditelor bugetare cu peste 40 de miliarde şi a apreciat că toate aceste prejudicii au fost cauzate ca urmare a dizolvării abuzive a Consiliului Local. După ani, DNA-ul a uitat de existenţa Raportului Curţii de Conturi şi i-a dat NUP lui Tusac, tocmai pentru faptele certificate de acesta. „Lipseşte urmarea imediată a laturii obiective” – spune procurorul de caz, Beatrice Şişman, încăpăţânându-se să nu vadă că o gaură de un milion de euro, dată prin efectuarea unor plăţi nedatorate – este o urmare cât se poate de imediată.
Soluţia i s-a comunicat unui singur reclamant, din 11
Alte fapte săvârşite de fostul primar au fost confirmate în latura lor obiectivă de un Raport de Constatare Tehnico-Ştiinţifică dispus în dosar. Fiind mai proaspăt, acest raport nu a fost muşamalizat, procurorul de caz referindu-se la conţinutul său într-o relatare de peste 40 de pagini. În cele din urmă, faptele certificate de experţi au fost disjunse, urmând să facă obiectul unor noi dosare penale. Dar această soluţie nu compensează cu nimic scăparea incredibilă a prejudiciilor reclamate de Curtea de Conturi. Ordonanţa DNA poate fi contestată de fiecare din cei 11 consilieri locali care sunt parte în dosar. Însă, doar primului dintre ei a primit-o în mod oficial, prin poştă. Dacă cineva s-a gândit că limitează posibilitatea contestării soluţiei comunicând-o unei singure persoane, şi-a făcut un calcul greşit. Comunicarea a ajuns la cel mai îndârjit dintre contestatarii lui Tusac, acesta depunând plângere la procurorul-şef Sorin Constantinescu, care nu va avea încotro şi va infirma soluţia mioapă.