Sediul Filialei Constanța a Partidului Național Liberal a găzduit duminică, 15 noiembrie a.c., ședința festivă de înscriere în PNL a aproximativ 200 de foști membri ai Organizației municipale a Mișcării Populare, în frunte cu secretarul general Liviu Popa, secretarul executiv Nicolae Constantin și foștii vicepreședinți Florin Ancuța, Mariana Boldea și Andrei Popa. „După plecarea din Mișcarea Populară a colegilor mai tineri, am considerat că este necesar să luăm și noi aceeași decizie pentru că împreună am făcut echipă bună. Nu a fost o decizie ușoară. Îmi pare rău că am fost loial și dedicat cuiva pentru care ideea de echipă este doar de fațadă, iar adevărul și corectitudinea sunt complet necunoscute, interesul personal și cultul egoului propriu fiind singurele care contează, fiind duse la extrem. Totul a culminat cu ciudata apropiere de stânga pe care nu o împărtășim. Acestea sunt câteva dintre motivele care ne-au determinat să plecăm pentru a continua direcția de dreapta și sunt sigur că putem să ne aducem aportul, aici, în PNL, unde valorile de dreapta primează în fața intereselor proprii. În perioada următoare vor mai veni și alți colegi care sunt dezamăgiți de politica dusă de MP la Constanța”, a declarat fostul secretar general al MP Constanța, Liviu Popa.

Noii membri ai PNL Constanța au fost felicitați de fostul președinte al Organizaţiei Judeţene de Tineret a MP, Costin Avătavului, actualmente membru al PNL Constanța. „Sunt foarte fericit că ați luat această decizie, veți vedea că nu veți regreta. Împreună am crezut în proiectul PMP la Constanța, dar liderii aveau alte planuri. Munca noastră se va vedea aici, în Partidul Național Liberal, singurul partid unde putem munci și care poate da viitorul primar al Constanței”, a afirmat Costin Avătavului.

La rândul său, copreședintele Filialei Constanța a Partidului Național Liberal, deputatul Gheorghe Dragomir, le-a urat bun venit noilor membri ai PNL Constanţa. „Mă bucur mult că ați decis să vă alăturați filialei noastre. Am căzut de acord ca împreună să consolidăm construcția de dreapta de care este foarte nevoie. Bucuria este cu atât mai mare cu cât astăzi un număr important de constănțeni și-au propus același lucru și avem aceleași idealuri. Mi-am dorit demult această construcție pentru că vreau să oferim Constanței pentru prima dată o administrație de dreapta. Constanța nu are nevoie de mai multe partide și partidulețe de dreapta, ci are nevoie de unul foarte puternic. În acest moment, avem nevoie de altfel de oameni în politica Constanței, de altfel de oameni care să ne reprezinte și altfel de oameni care să fie mai apropiați de cetățenii din municipiu și județ”, a subliniat liderul PNL Constanța, deputatul Gheorghe Dragomir.

Nu în ultimul rând, copreședintele Organizației municipale PNL Constanța Robert Boroianu a afirmat că „oamenii care s-au alăturat astăzi Partidului Național Liberal au venit pentru că aici găsesc liniște și lideri normali. Împreună vom avea foarte mult de muncă în perioada următoare, în organizațiile de pe lângă secțiile de votare. Toți cei care astăzi au semnat adeziunea se vor regăsi în echipa Organizației municipale PNL Constanța, precum și în  conducerea de la municipiu”. 

La eveniment au fost prezenți copreședintele Filialei Constanța a Partidului Național Liberal, deputatul Gheorghe Dragomir, copreședintele PNL municipiul Constanța Robert Boroianu și secretarul general al PNL Constanța Septimiu Bourceanu.

Astăzi se împlinesc 20 de ani de la moartea lui Corneliu Coposu. Comemorarea acestui simbol al luptei anticomuniste i-a adus in memorie un moment deosebit liderului țărănist Tudorel Chesoi, vicepreședintele PNȚCD.

”L-am cunoscut pe Corneliu Coposu. În două rânduri am avut ocazia să stau pe îndelete cu el de vorbă. Îmi aduc aminte de congresul din 25 – 27 septembrie 1991, când au venit minerii în București și de un moment care, spun eu, a marcat evoluția partidului. Când s-a anunțat candidatura lui Corneliu Coposu la președinția partidului, sala Teatrului Național era arhiplină. Oamenii au început să aplaude și să strige ”Coposu, Coposu”. Președintele de atunci al congresului, un veteran venit din Franța, a întrebat dacă dorim ca aclamațiile să fie luate în considerare ca vot pentru. Sala scanda încontinuu ”Coposu, Coposu”, iar aclamațiile au fost considerate vot pentru. La întrebarea ”Cine este împotrivă?” am ridicat mâna și sala a amuțit. S-a făcut liniște mormântală. Am strigat cu toată puterea: ”Nu sunt împotrivă, dar pentru demnitatea, onoarea și suferințele domnului Coposu doresc să fie ales prin vot secret”. În acel moment cineva m-a tras de haină și m-a întrebat speriat: ”Ce ai făcut, măi? Dacă nu iese?”. La alegeri candida și Ion Rațiu. Mi-a înghețat sângele în vene”, povestește Tudorel Chesoi. Un țărănist din Constanța, învățătorul Cojocaru, a cerut atunci chiar excluderea sa din Congres.

Intr-un gest pe care delegatii nu il anticipau insa, Coposu se adresează membrilor de partid și spune că este de acord cu propunerea. Cere o pauză pentru distribuirea buletinelor de vot.

În pauză, cei doi se întâlnesc față în față. ”Mi-a spus: ”Ai făcut ceea ce trebuia să faci. M-a luat de gât și a mers câtiva zeci de pași așa, prin Teatrul Național”, spune Tudorel Chesoi. Corneliu Coposu a declarat, chiar de la tribuna congresului, că nu ar fi fost de acord decât cu votul secret.Solicitarea învățătorului Cojocaru de excludere a lui Tudorel Chesoi a fost respinsă și, evident, așa cum a consemnat istoria, Corneliu Coposu a devenit președintele PNȚCD, cu o singură abținere.

Povestea nu se oprește însă aici. În scurta vreme, presa a remarcat modul cum s-au desfășurat alegerile în cadrul Frontului Salvării Naționale. Spre deosebire de Corneliu Coposu, care a fost ales prin vot secret, Iliescu a fost desemnat prin aclamații, scrie presa vremii.

Corneliu Coposu a fost liderul opoziției din România postcomunistă. S-a născut în Bobota, Sălaj, în 1914. A fost omul de încredere al liderului PNȚCD Iuliu Maniu.

Pe 14 iulie 1947 a fost arestat împreună cu întreaga conducere a PNȚ, în ceea ce s-a numit Înscenarea de la Tămădău. Până în 1956 a fost ținut în arest preventiv, fără să fie judecat. În 1956 i s-a înscenat un proces pentru “înaltă trădare a clasei muncitoare” și pentru “crimă contra reformelor sociale”. A fost condamnat la muncă silnică pe viață. Până în 1962 a fost închis într-un regim sever de izolare la penitenciarul Râmnicu Sărat. În cei peste 17 ani de detenție a fost mutat de la o închisoare la alta, dintr-un penitenciar într-altul (arestul Ministerului de Interne; închisoarea Malmaison, de pe Calea Plevnei, București; penitenciarul Pitești; penitenciarul Văcărești, din București; penitenciarul din Craiova; penitenciarul Jilava, de lîngă București; penitenciarul Bragadiru; Unitatea de muncă nr. 1 Cap Midia, de fapt Canalul Dunăre-Marea Neagră; lagărul de triere din Ghencea, București și muncă forțată la ferma Bragadiru; Unitatea Militară nr 4, Ocnele Mari; din nou, penitenciarul Văcărești; penitenciarul Poarta Albă, Constanța; penitenciarul Sighetul Marmației; penitenciarul Jilava; penitenciarul Râmnicu Sărat; penitenciarul Gherla; penitenciarul Aiud; din nou, penitenciarul Râmnicu Sărat).

A fost eliberat pe 9 iulie 1962 din penitenciarul Râmnicu Sărat, după care a fost trimis pentru încă 24 de luni în domiciliu obligatoriu în comuna Rubla, județul Brăila. După cum arată Zarojanu, biograful lui Coposu, ”în momentul arestării, Corneliu Coposu cîntărea 114 kg, iar la eliberare – 51”. De menționat faptul că în timp ce Corneliu Coposu era întemnițat, soția sa, Arlette Coposu, a fost închisă în mai multe penitenciare, iar după eliberare a murit de cancer diseminat, pe 27 decembrie 1965.

În aprilie 1964 a fost pus în libertate, după 17 ani de detenție. A fost angajat ca muncitor necalificat la Întreprinderea de Construcții-Montaj București, atelierul de tâmplarie mecanică. După eliberarea din lunga detenție, Corneliu Coposu a fost invitat la o întrevedere cu liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe care îl cunoștea din perioada interbelică și care s-a scuzat ”pentru închisorile politice. <<N-am putut face nimic, pentru că rușii ne-au dirijat tot timpul. >> În compensație, îi propune să devină juristconsult al Consiliului de Stat, cu 4800 de lei pe lună (un inginer cîștiga cam 800 lei), cu condiția să semneze o declarație. Corneliu Coposu refuză, fără măcar să se uite pe declarație. De asemenea, Dej i-a propus reabilitarea sa și a lui Iuliu Maniu, la care a răspuns <<Maniu ar fi mai indicat să-i reabiliteze pe comuniști>>” . Între 1946 și 1989 Corneliu Coposu a fost permanent urmărit de către poliția politică comunistă, Securitatea, iar dosarul său de urmărire informativă are 38 de volume, circa 17.000-18.000 de file.

După 1989, a reîntemeiat oficial PNȚ sub numele de Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat și a fost președinte al PNȚCD-ului între 1990 și 1995. În această calitate, a fondat Convenția Democrată Română, al cărei prim președinte a fost.

În mai 1995 a fost numit Ofițer al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincție acordată de Republica Franceză cetățenilor străini.

Moartea sa, pe 11 noiembrie 1995, a generat un imens val de simpatie populară pentru forțele politice anticomuniste din România. Deși nu a beneficiat de funeralii naționale, la înmormântarea sa au participat sute de mii de oameni, veniți din întreaga țară.

Convenția Democrată, pe care a creat-o, câștigă alegerile generale din 1996, și pe fondul acestei emoții populare, iar Emil Constantinescu devine președintele României.

Senatorul Christian Gigi Chiru propune organizarea alegerilor parlamentare şi locale în aceeaşi zi, în primăvara anului viitor. Astfel, în opinia parlamentarului constănţean, ţara nu va trebui să treacă printr-o perioadă electorală de aproape un an şi nu va fi aruncată într-o criză politică.

„Mă uit cu îngrijorare că sunt în continuare cetățeni care continuă să protesteze, ceea ce este posibil să se întâmple și după desemnarea guvernului interimar. Pe de altă parte, propunerea de dizolvare a Parlamentului şi de organizare a unor alegeri parţiale/anticipate anul acesta nu reprezintă, în opinia mea, o soluţie viabilă. Sunt de părere că se impune organizarea alegerilor locale şi parlamentare anul viitor. Totodată, este necesară revenirea la forma de alegere a primarilor în două tururi. Dizolvarea parlamentului acum este inoportună pentru că s-ar crea vid legislativ, iar acum este nevoie să depășim momentul care ar putea duce statul într-o criză politică, prin instalarea unui guvern, fie el și tehnocrat, pentru o perioadă scurtă de timp, în vederea rezolvării acestei probleme, în loc să dăm naştere altora noi. Subliniez și faptul că este necesar să reflectăm asupra organizării concomitent a alegerilor locale și a celor parlamentare, chiar dacă mizele electorale diferă. În acest fel, în primăvara anului viitor (în luna aprilie-mai) vom avea alegeri locale, un nou Parlament și un nou Guvern și într-un timp relativ scurt, vom reuși să oprim aruncarea țării într-o criză politică majoră”, a declarat senatorul Christian Gigi Chiru.

 Acesta a subliniat faptul că este obligatoriu să se ţină cont de rezultatele referendumului din 2009, atunci când peste 50% dintre românii cu drept de vot au decis că îşi doresc Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane. „Desigur că referendumul din 2009 a fost complet ignorat, fiind în acest fel ignorată și voința cetățenilor, de reducere a numărului de parlamentari, iar astfel a fost subminată valoarea votului, chiar dacă sistemul nostru politic, consfințit și de Constituție, se fundamentează pe votul majoritar”, a mai precizat senatorul Christian Gigi Chiru.

Consilierul local Tudorel Chesoi s-a dezlănțuit, în cadrul unei conferințe de presă, împotriva avocatului Aurelian Pavelescu, pe care-l consideră vinovat pentru distrugerea Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat. De asemenea, consilierul s-a delimitat de declarațiile pe care avocatul bucureștean le-a făcut la adresa victimelor din clubul Colectiv.