Am mai spus-o. Și am mai scris-o. În comuna Agigea, fostul milițian, ajuns acum primar, Maricel Cârjaliu, își terorizează adversarii politici, cu zeci de plângeri penale și în unele cazuri chiar cu bătaia. Răspunsul primit de la partidele politice aflate în opoziție, atunci când am întrebat de ce nu are primarul adversari vocali și vizibili în viața politică a comunei, a fost simplu: ”le este frică. Dacă un gard e amplasat un pic la nelalocul lui, omul nostru va beneficia de o plângere penală. Primarul le urmărește toate mișcările. Pe unii chiar i-a bătut.”, spun unii lideri liberali.
Acesta este Maricel Cârjaliu. Un primar care trebuie să-și încheie cariera politică în 2020. Un model care trebuie inclus la categoria AȘA NU. Și, ca să definim mai bine comportamentul dubios al primarului de Agigea, trebuie să vă povestim o întâmplare petrecută recent.
Maricel Cârjaliu are un dușman de moarte. Vicele de la județ, Claudiu Palaz
Printre oamenii pe care primarul din Agigea, Maricel Cârjaliu, i-ar trimite la canal fără să clipească, în capul listei se află Claudiu Palaz, vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța. Ura pe care o poartă Maricel e deja de tradiție și e strâns legată de faptul că Palaz a ajuns vicepreședinte într-o instituție pe care o controlau prietenii și partenerii de afaceri Cristinel Dragomir și Cristi Darie, stricând astfel planul grupării de la Agigea de a controla Consiliul Județean după plecarea intempestivă a bossului Nicușor Constantinescu.
De-a lungul timpului, Claudiu Palaz s-a bucurat de toată atenția lui Maricel Cârjaliu. Vorbim aici de dosare penale începute cu denunțuri în fals venite din partea primarului, de injurii pe toată linia sau de declarații calomnioase.
Una dintre declarațiile făcute recent, în ziarul de campanie electorală plin de figura lui Maricel Cârjaliu, dar plătit din banii comunității, ne spune, fără dovezi, că vicepreședintele CJC, Claudiu Palaz, a încercat să taie din fondurile comunei o sumă considerabilă, reușind în final să reducă suma pe care o va primi Agigea cu două miliarde de lei.
Foarte interesant și important de reținut: primarul Maricel spune în această declarație că din acei două miliarde de lei pe care i-ar fi tăiat Palaz, s-ar fi putut asfalta strada Emil Cioran, pe care locuiește singurul membru din Consiliul Local Agigea, afiliat PMP, doamna Melec Medgid.
Primarul însă, nu s-a mulțumit doar cu declarația.
Nu a pus asfalt în fața casei, pentru că acolo locuiește consilierul PMP
Imediat după ce a dat această declarație, în propriul ziar, Maricel Cârjaliu a trecut la fapte. Angajații Primăriei Agigea au trecut la asfaltarea străzii Emil Cioran, pe care o menționase, doar că, la ordinul primarului, nu au asfaltat și partea din fața casei consilierului PMP. Rețineți, atât de nebun e acest primar, încât a ordonat angajaților să lase partea din fața casei în care locuiește Melec Medgid neasfaltat, pentru a-l pedepsi în acest fel pe ”prietenul” Claudiu Palaz.
În momentul în care am aflat această informație, am început să adresăm întrebări administrației locale, ca să înțelegem de ce exact bucata din fața unei case nu este asfaltată, așa cum a fost tot restul străzii.
Răspunsuri nu am primit, nici până la acest moment. În schimb, speriat de situația care urma să explodeze și înțelegând probabil că riscă o acuzație de ”abuz în funcție” sau poate satisfăcut că răzbunarea a avut efect, Maricel Cârjaliu a trimis oameni să asfalteze și bucățica de stradă ”omisă” până în acel moment.
Acesta, doamnelor și domnilor este Maricel Cârjaliu. Primarul care a depus mai mult de 40 de plângeri la adresa unui restaurant care îi face concurență, primarul care oferă servicii de vidanjare comunei Agigea prin propria firmă, preferând să-și țină comunitatea în evul mediu, pentru a face el bani, primarul care nu asfaltează o bucată de stradă dacă acolo locuiește un opozant al lui. Primarul care și-a dat singur un titlu de cetățean de onoare al comunei. Primarul cu doctorat la Chișinău, făcut prin plagiat.
Primarul oportunist care zilele acestea se roagă disperat de liberali să-l primească în curtea lor.
Schimbarea, în România, începe cu expluzarea unor asemenea specimene din viața comunităților locale. Să sperăm că votul din 2020 va aduce această schimbare.
